A doua sesiune (august-septembrie) a examenului de bacalaureat din acest an începe luni, 20 august, cu evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română şi în limba maternă, probe ce se vor desfăşura şi în ziua de marţi 21 august, respectiv miercuri 22 august (limba maternă).
Pentru a doua sesiune (august-septembrie) a examenului de bacalaureat din acest an s-au înscris 13.131 de candidaţi (12.726 de candidaţi la limba şi literatura română şi 405 candidaţi la limba şi literatura maternă). Precizăm
Numărul total de candidaţi care s-au înscris pentru susţinerea examenului de bacalaureat în sesiunea august-septembrie este de 99.111, repartizaţi în 304 centre de examen.
Examenul de bacalaureat 2012 din toamnă începe luni 20 august, cu evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română şi în limba maternă, probe ce se vor desfăşura şi în ziua de marţi 21 august, respectiv miercuri 22 august (limba maternă).
Lecţii pe care trebuie să le repetaţi în mod special pentru a putea rezolva biletele de la evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română:
-argumentarea diferitelor tipuri de texte: Argumentează, demonstrează, exemplică un text
-argumentarea unui punct de vedere: Argumentarea unui punct de vedere
-elementele situatiei de comunicare (Emitator, Receptor, Mesaj): Elementele situaţiei de comunicare
-stilurile functionale:
1. Stilul stiintific: Stilul Ştiintific
2. Stilul oficial (juridic-administrativ): Stilul oficial
3.Stilul publicistic: Stilul publicistic
4. Stilul artistic (beletristic): Stilul Beletristic
5.Stilul colocvial: Stilul colocvial
Alte materiale cate te pot ajuta în recapitularea pentru proba orală la limba română: Lecţii pentru Proba orala.
Modele de subiecte: Proba A de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română pentru Examenul naţional de bacalaureat 2012
MODEL 1
[Citeste cu voce tare textul.]
Conformarea fată de un model elaborat de o cultură nu se rezumă la învesmântarea formelor umane, ci împrumută si aspectul unor interventii directe. Tatuajele sau inciziile, alungirile craniului sau modificările danturii, machiajele ceremoniale si mutilările religioase, tunsorile sau coafurile cu semnificatii riguroase sunt numai câteva dintre modalitătile de a actiona asupra corpului cu scopul de a-l remodela. Aceste interventii nu sunt motivate numai de o estetică corporală consacrată de traditiile locale. În toate civilizatiile, corpul este considerat suport al fortei vitale, al sufletului, si devine, din această cauză, obiectul unor interpretări mitice. Tehnicile de „prefacere” a aspectului vizibil al persoanei au, de cele mai multe ori, menirea de a corecta formele, de a le oferi semnificatiile profunde precizate de mit. Mărcile corporale, cu functii magice sau religioase, nu au numai rostul de a proteja, de a ne neutraliza orice actiune malefică orientată împotriva persoanei, ci constituie adevărate sisteme de semne care compun aproape un limbaj. Ca orice limbaj, nici acesta nu are sens decât în interiorul conventiilor care l-au fixat si l-au admis.
(Silviu Angelescu, Portretul literar)
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situatia de comunicare din textul
dat:
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?
b. Cărui stil functional îi apartine textul de mai sus? Motivează-ti răspunsul.
c. Ce elemente de continut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
2.Care este opinia ta despre impactul modelului asupra unei culturi? Sustine, cu argumente, opinia
prezentată.
MODEL 2
[Citeste cu voce tare textul.]
- Cititi mult?
- Câteodată mai mult, câteodată mai putin.
- Dar, asa în mijlociu...
- Hm! Cam opt, nouă ore pe zi.
- Opt, nouă ore pe zi?
- Da.
Fata îl privi uimită, ca pe un lucru rar. Niciodată nu i-ar fi trecut prin minte că sunt oameni care citesc până la zece ore pe fiecare zi. Credea că povestile astea nu se petrec decât prin romane. Era, de altfel, o observatoare foarte slabă si niciodată nu si-ar fi putut da seama ce se petrece în afară de mediul ei.
Băiatul plecă ochii în jos, înrosindu-se până în rădăcina urechilor. Apoi, ca să se dezvinovătească:
- Bine, dar nu citesc întruna. Mai scriu, mai lucrez la entomologie*, mai traduc... Apoi, am colectie de pietre, ierbar... mă ocup si cu chimia.
Vorbea repede, neluându-si ochii din vârful sandalelor, ca si cum s-ar fi lepădat de o greseală făptuită în nestiintă.
Fata îl privea mereu, lunecându-si ochii pe fata arsă de soare si pătată cu cosi stârpiti de nerăbdarea aceea necăjită caracteristică adolescentilor, care din orisice neam si-ar trage viata si în orisice mediu si-ar trăi zilele, în fundul sufletelor lor, doresc întotdeauna să placă.
(Mircea Eliade, Romanul adolescentului miop)
*Entomologie – s.f. Ramură a zoologiei care se ocupă cu studiul insectelor
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situatia de comunicare din textul
dat:
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?
b. Ce elemente de continut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumentează-ti
răspunsul.
2. Care este opinia ta despre rolul lecturii în viata unui adolescent? Sustine, cu argumente, opinia
prezentată.
Vezi : Modele de rezolvari a subiectelor de la proba orală
