Subiecte extrase Limba romana bacalaureat 2013 sesiunea iunie - iulie



Varianta 7 - Varianta extrasa pentru examenul de bacalaureat 2013, sesiunea iunie-iulie
Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică;
Filiera vocaţională – Toate profilurile (cu excepţia profilului pedagogic)
 
· Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
· Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.

SUBIECTUL I (30 de puncte)

Citeşte următorul text:
Strada Rahmaninov era la capătul ei dinspre lacuri un simplu drum de ţară mergând între un mal de lut și un șir de castani înalţi, pe lângă care se întindeau gardurile unor case de pe străzile perpendiculare – răspunzând spre lacul Floreasca – și zidurile cu ferestre mici ale unui fost grajd de cai de curse. Adesea, mormane de fân și de gunoaie umpleau aerul cu un miros hibrid de iarbă cosită și de putrefacţie acră […].
Deasupra dâmbului, ședea dezolată ruina roșie a unei case neterminate. […] De acolo, strada era pavată și canalizată, dar aproape fără nicio casă, întocmai ca și celelalte străzi din parcelare, presărate doar cu câteva vile, nu lipsite de gust. […]
Pe drum […], venea într-o după-amiază de decembrie a anului 1950, dinspre strada Băneasa Ancuţa, o ceată de vreo douăzeci de persoane, bărbaţi și femei, într-o coloană de câte doi.

[…] Cu greu un spectator neinformat și-ar fi putut da seama cine sunt acești oameni. Unii păreau lucrători sau mici impiegaţi, alţii aproape cerșetori, câţiva erau îmbrăcaţi mai bine, dar în veșminte prea uzate […]. Toţi se asemănau prin familiaritatea lor discretă, prin respectul pe care și-l acordau unul altuia, indiferent de înfăţișarea vestimentară, în fine, prin figurile destinse și expresive, în contrast cu ţinuta lor. O femeie în vârstă, ieșită la un gard, atinse de braţ pe unul din ei. Acesta era un bărbat înalt, voinic, cu părul cărunt, tuns mărunt și ascuns în parte sub șapca dată pe spate. Avea pe el numai un costum de haine gri cu petice, foarte umflat, semn că pe dedesubt era prevăzut cu un cojocel, în picioare purta bocanci grei, iar pantalonii erau strânși jos, la gleznă, cu câte-un gumilastic gros. Omul înalt părea un hamal, iar gumilasticele aveau probabil scopul să-i degajeze picioarele în mers. Pe umerii sacoului erau cusute două bucăţi de sac gros, în vederea, fără îndoială, de a feri haina de eroziune la ridicarea greutăţilor și de a sluji totodată ca un soi de perne de amortizare a izbiturilor. 
(G. Călinescu, Scrinul negru)
 
 
Redactează, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text:
1. Numeşte câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor: mormane şi uzate. 2 puncte
2. Explică rolul cratimei în secvenţa: cu câte-un gumilastic. 2 puncte
3. Construieşte un enunţ în care să foloseşti o locuţiune/expresie care să conţină substantivul umăr. 2 puncte
4. Menţionează tipul de perspectivă narativă din textul dat. 4 puncte
5. Precizează două motive literare identificate în textul dat. 4 puncte
6. Selectează două secvenţe din text care fixează dimensiunea spaţială. 4 puncte
7. Prezintă rolul verbelor la timpul imperfect din textul dat. 4 puncte
8. Ilustrează, cu exemple din text, două trăsături ale genului epic. 4 puncte
9. Comentează, în 60 – 100 de cuvinte (şase–zece rânduri), următoarea secvenţă din text: Acesta era un bărbat înalt, voinic, cu părul cărunt, tuns mărunt și ascuns în parte sub șapca dată pe spate. Avea pe el numai un costum de haine gri cu petice, foarte umflat, semn că pe dedesubt era prevăzut cu un cojocel, în picioare purta bocanci grei, iar pantalonii erau strânși jos, la gleznă, cu câte-un gumilastic gros. Omul înalt părea un hamal, iar gumilasticele aveau probabil scopul să-i degajeze picioarele în mers. Pe umerii sacoului erau cusute două bucăţi de sac gros, în vederea, fără îndoială, de a feri haina de eroziune la ridicarea greutăţilor și de a sluji totodată ca un soi de perne de amortizare a izbiturilor. 4 puncte
 

Subiectul al II-lea

Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte (15-30 de rânduri) despre importanţa alegerii unui model în viaţă.
 
 

Subiectul al III-lea

 
Redactează un eseu de 600-900 de cuvinte (două - trei pagini), în care să prezinţi tema şi viziunea despre lume dintr-un text poetic studiat, aparţinând lui Tudor Arghezi, Ion Barbu sau Lucian Blaga.
 

 

Subiectele extrase la proba scrisă de Limba şi Literatura Română Bacalaureat 2013

Varianta 7 extrasa pentru Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocaţională – Profilul pedagogic
 

SUBIECTUL I (30 de puncte)

Citeşte următorul text:
Era într-o zi, pe Calea Victoriei, în faţă la Corso, când i se păruse că de pe celălalt trotuar o privire cunoscută o căuta pe a lui. Trecu drumul, chemat parcă, și descoperi într-o vitrină de fotograf, între mai multe portrete de femei frumoase, o fotografie a lui Ann. […] Era prima fotografie, din câte văzuse el, în care Ann nu râdea. Un surâs aproape stins îi deschidea foarte ușor buzele. Capul era puţin înclinat, cu un gest de atenţie și de întrebare. […] Își spunea că nu era deloc exclus ca în preziua plecării Ann să fi făcut această fotografie anume pentru el și să o fi lăsat ca să fie expusă, poate cu gândul secret că el va trece pe acolo și o va zări, atât de mult regăsea în acea fotografie o Ann din alte vremuri, atât de mult i se părea că acel surâs descurajat e pentru el. Dar refuză să se lase cucerit de acest gând, care îl învăluia, și își întrerupse brutal reveria. […]


Totuși, revenise în zilele următoare să o vadă. Ceva se schimbase de când știa că fotografia aceea din vitrină e acolo. Avea sentimentul că e mai puţin singur în acest oraș, care i se păruse atât de pustiu până atunci. Dimineaţa, plecând la lucru, ducea cu el acea confuză senzaţie de nerăbdare, din zilele în care avea fixată o întâlnire, o plecare sau un concert de mult așteptat. Trecea prin faţa vitrinei de câteva ori pe zi, uneori fără curajul de a arunca mai mult decât o privire grăbită spre fotografia lui Ann, căci se temea să nu se observe insistenţele lui – mai ales la orele de seară, când cafeneaua de peste drum era plină de oameni, iar la mesele de pe trotuar erau atâţia cunoscuţi, actori, pictori și scriitori – dar alteori, oprindu-se din mers, ca și cum abia în clipa aceea ar fi descoperit-o, cu totul din întâmplare, și rămânea multă vreme să o privească. […]


Revenea de fiecare dată cu puţină teamă, teama că între timp fotografia a fost scoasă din vitrină și înlocuită cu o fotografie străină, și era aceeași teamă, aceeași emoţie cu care, când Ann era la București, urca scările spre apartamentul ei, întrebându-se dacă o va găsi sau nu acasă.
Surâsul din vitrină îl chema însă de departe, liniștitor, neschimbat. […] Era o Ann care îl privea cu o clătinare obosită din cap, cu o ridicare descurajată din umeri, parcă i-ar fi spus: „La ce bun să-ţi spun: tot n-ai să crezi, tot n-ai să înţelegi…”.

(Mihail Sebastian, Accidentul)

Redactează, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text:
1. Numeşte câte un sinonim neologic pentru sensul din text al cuvintelor: va zări şi obosită. 2 puncte
2. Explică rolul ghilimelelor în secvenţa: „La ce bun să-ţi spun: tot n-ai să crezi, tot n-ai să înţelegi…”. 2 puncte
3. Construieşte un enunţ în care să ilustrezi sensul conotativ al cuvântului drum. 2 puncte
4. Menţionează tipul de perspectivă narativă din textul dat. 4 puncte
5. Precizează două motive literare identificate în textul dat. 4 puncte
6. Selectează două secvenţe din text care fixează dimensiunea spaţială. 4 puncte
7. Prezintă valoarea expresivă, în textul dat, a verbelor la timpul imperfect. 4 puncte
8. Ilustrează, cu exemple din text, două trăsături ale genului epic. 4 puncte
9. Comentează, în 60 – 100 de cuvinte (şase–zece rânduri), următoarea secvenţă din textul dat:
Își spunea că nu era deloc exclus ca în preziua plecării Ann să fi făcut această fotografie anume pentru el și să o fi lăsat ca să fie expusă, poate cu gândul secret că el va trece pe acolo și o va zări, atât de mult regăsea în acea fotografie o Ann din alte vremuri, atât de mult i se părea că acel surâs descurajat e pentru el. Dar refuză să se lase cucerit de acest gând, care îl învăluia, și își întrerupse brutal reveria. […] Totuși, revenise în zilele următoare să o vadă. Ceva se schimbase de când știa că fotografia aceea din vitrină e acolo. Avea sentimentul că e mai puţin singur în acest oraș, care i se păruse atât de pustiu până atunci. 4 puncte

 

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Scrie un text de tip argumentativ de 150 – 300 de cuvinte (15 – 30 de rânduri) despre utilitatea scrierii unui jurnal la vârsta adolescenţei.

În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:
− să respecţi structura discursului de tip argumentativ: formularea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; 8 puncte
− să ai conţinutul adecvat argumentării pe o temă dată: formularea ipotezei/a propriei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 16 puncte
− să respecţi normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie şi de punctuaţie) şi limitele de spaţiu indicate. 6 puncte 

 

În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

− să respecţi structura discursului de tip argumentativ: formularea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor
lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; 8 puncte
− să ai conţinutul adecvat argumentării pe o temă dată: formularea ipotezei/a propriei opinii faţă de
problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate
ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 16 puncte
− să respecţi normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie şi de
punctuaţie) şi limitele de spaţiu indicate. 6 puncte

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Redactează un eseu de 600 – 900 de cuvinte (două – trei pagini), în care să prezinţi tema şi viziunea despre lume dintr-un text poetic studiat, aparţinând simbolismului.
 

În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
– evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului poetic studiat în simbolism;
– prezentarea a două imagini/idei poetice relevante pentru tema şi viziunea despre lume din textul studiat, aparţinând simbolismului;
– ilustrarea a patru elemente de compoziţie şi de limbaj ale textului poetic studiat, semnificative pentru tema şi viziunea despre lume (de exemplu: imaginar poetic, titlu, incipit, relaţii de opoziţie şi de simetrie, motiv poetic, laitmotiv, figuri semantice/tropi, elemente de prozodie etc.);
– susţinerea unei opinii despre modul în care tema şi viziunea despre lume se reflectă în textul poetic studiat.

Notă!
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului vei primi 16 puncte (câte 4 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în scris – 3 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte;
punctuaţia – 2 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct; încadrarea în limitele de spaţiu indicate – 1 punct).
 

În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 600 de cuvinte (două pagini) şi să dezvolte subiectul propus.

Please enable / Bitte aktiviere JavaScript!
Veuillez activer / Por favor activa el Javascript![ ? ]