Agricultura si prelucrarea industriala a produselor agricole. Fondul Funciar





AGRICULTURA ŞI PRELUCRAREA INDUSTRIALĂ

A PRODUSELOR AGRICOLE

 

FONDUL FUNCIAR.

 

- Fondul funciar – totalit. supr. de ter. cupr. între graniţele unui stat, repr. cond. de bază a existenţei unui pop. sau stat.

A. Calităţile nat.


ale fondului funciar:

- cond. nat. ale ţării sunt favor. dezv. tuturor ram. agr.

- 2/3din terit. sunt constit. din dealurii si câmpii, cu pante moderate, apte pt. lucr. agr. mecanizate, cu soluri fertile şi cl. prielnică.

- Câmpiile si dealurile joase

- <300 m. au soluri din grupa cernoz. bog. în humus.

- rel. neted sau cu pante domoale pe care eroz. nu s-a putut dezv. dar unde sunt şi ani secetoşi : Bărăgan, Dobr, S.Mold.

- un alt incovenient îl constit. inund. frecv. din luncile Dun, Sir.Inf. Mureş, Criş, Someş. constr. diguri şi construcţii de desecare.

- mici porţ. de ter. nisipoase fixate prin plant. de salcâm, vde v. pomi fruct. (piersic, cais, măr) în S.Olt, C.Brăilei, Tecuci, Bărăg.

- constit. princ. reg. agr. a ţării, deţ cca 80% din ter. arabile pe care se cult. cea m.mare parte dni cereale si pl.tehn si leg.

- Deal – m. înalte – de 300-700 m.

                              - cupr. Pod. Trans. o parte din Sub, Pod. Suc. Pod. Gârl. Dobr.N. porţ din Pod. Get.

                              - prez. un rel. m.accidentat ,pp m.abund. )deci secete rare).

                              - proc. de eroz. a sol si alun. de ter. sunt destul de frecv.

                              - în unele locurii prin terasări, arături de-a curmezişul pantei, prin plant. de v de v si pomi fruct.

dealurii înalte sunt valorif. agr.

- are solurii brune de păd. brun-roşe. de păd. pe alocuri podzoluri sau în E solurii cenuşii de păd. cu fertil. mijl – neas. îngrăş si lucr. speciale.

- cupr. 1/5 din ter. arabile, favor. cult. cartof. sf. de zah. chiar a unor cereale (orez,ovăz, pomi-vitic.)

                              - repr. o zonă propice cr. anim.

- M-ţi - >700 m. cu rel. accid, ter. arabile m.red. cl. e rece şi umedă.

          - solurile sunt brune, brune acide, podzol – cu fertil. redusă sau nefertile.

          - cult. sunt restr. m.ales pe versanţii însoriţii si depr. intram.

          - fâneţele si păş. sunt întinse şi favor. cr. bovin si ovin, cu mare prod. de lapte si lână.

          - păşunii de m-te repr. 23% din supr.

 

B. Modul de utiliz. a ter:

- ca urm. a condiţiilor de rel. şi a celor pedoclim. propice, ţara noastră cupr. o prop. rid. de ter. agr: 62% din supr. ţării ce repr. >14,7 mil. ha.

- Ter. agr. însum. – ter. arabile – 9,3 mil.ha.

                             - păş si fâneţe – 4,8 mil. ha.

                             - vii si livezi (inclusiv pepiniere viticole si pomicole) 600 mii ha.

- Ter. arabile – au extens. cea m.mare în yonele joase de câmp si dealurii puţin înalte.

                     - în jud. din S ( din C.R, C si S Dobr) deţin în medie 85-95%.

                     - în V între 70-80%

                     - în jud. din C.Mold si Pod. Bârl. între 65-75%

                      - în jud. din ţinuturii sube şi de m-te prop.ac. ter. e f. red. (ex: Huned – 13%.

- Păş si fâneţele nat. – sunt m.rasp. în.z. de m-te şi m. scăz. în ţinuturile joase (12%).

                               - ex. ocupă 65% din supr. jud. Maram. şi 77% din Suc.

- Viile si livezile – au o extens. m.mare în z. dealurilor, cu condiţii specif. de însorire şi pp.

                          - ex. ocupă 13% din supr. jud. Vâlcea (Sub Curb).

- Restul de teritoriu din supr. ţării – fondul forest. 26,7% - 6 mil. ha

                                                      - apele şi bălţile – 900 mii ha

                                                      - alte supr. (vetre,drumuri,expl.min. în cariere) 1,4 mil.

 

C. Lucrării de îmbunăt. funciare :

- pt. a reda agr. cât m.multe ter. speciale au efect. o serie. de lucrări pt. a îmbunăt. teritorii agr.

- combat. eroz. sol.    - efect. arăt. de-a curmez. pantei (pe curbele de nivel).

                                   - teras. coastelor dealurilor.

                                   - plant. cu v.de v. sau pomi fruct.

                                   - împăd. pe versanţii cu pantă mai acc.

- prin aplic. ac. măsuri s-a reuşit micş. eroz. îndeosebi în ţinuturii deluroase.

- preven. inund. - se face prin – îndig. şi desecări.

                                              - can. de colectare şi drenaj.

                            - ac.ter. au o fertil. nat. rid. dând mari prod. la ha.

                            - cele m.compl. lucr.-„I Mare a Brăilei”- supr. îndiguită, desec. prin sist. de can. şi staţii de

pompare; defrişată de desişurile de sălcii şi răchitiş; nivelată şi amenaj. pt. irig. – red. agr.

                            - C.Criş. – cu pânza freat. f. aproape de supr.

                                           - s-au amenaj. can. de colectare si desecare

                                           - s-au înălţ. diguri marginale râurilor.

                                           - pe locurile de băltire perm. s-au creat heleşteie pt. piscicult. (ex. Cefa)

                            - agr. a câştigat astfel noi teritorii.

- combat. secetei. – se manif. m. frecv. în E. C.Rom. Dobr. Mold. S.

                                - se realiz. prin irig.

                                - în preajma celui de-al 2 lea R.M. În toată ţara doar 15.400 ha amenaj. pt irig.

                                - în prez. sunt de >3 mil. ha. extins în sist. moderne (cam. betonate sau cunducte şi

aspersoare).

- ¾ din ac. supr. se cupr. în CR şi Dobr. cele m. mari sist. de irig: m.vechi – (1975) Sadova- Corabia; Olt – Călmăţui ; Giurgiu – Răzmireşti ; Mostiştea; Gălăţui – Călăraşi ; Pietroşani – St.cel M; Terasa Brăilei.

- m. noi (1976-1980) Vitomir – Slatina ; Ialom – Călmăţui.

                                - Con. Dun-M.N. asig. o mare parte din irig. Dobr.

                                - în z. cu nis. s-au acţ. prin – plant. pomi-vitic.

                                                                            - nivelare şi introd. cult. de câmp. şi legumicole cu ajut. irig. (SV

Olteniei).

                                              

CULTURA PLANTELOR

 A. Cereale pt. boabe:

- din totalul ter. arabile – 64,5% revin cult. cerealelor ce deţin locul princ. între cult. din Rom

GRÂUL: - e o pl. cult. de >6 milenii pe terit. Rom.

                - până în sec. XVII se cult. m. cu seamă grâul de prim.m. slab calitativ.

                 - din sec. XVII s-a trecut la grâul de toamnă, cu prod. m.mare şi sup. calit.

                 - cele m. bune z. de cult. sunt cele <400 m.

   - C.Rom

   - Pod. Dobr

- C. de V

- D. de V

- C. Mold

- Pod. Bârlad.- în z. m. joase

- Cul. Sir

- Pod. Trans.

- Depr. intram – Braşov

PORUMBUL – e o pl. introd. în Rom. doar de 3 secole (2 jum. XVII)

                  - s-a utiliz. în – alim. umană si anim.

                                         - mat. prinsă ind.

                  - în prez. e preţuit şi solic. la export.

                  - z.de cult. sunt ac. ca şi la grâu, dar urcă şi în z. deluroase.

- C.R si Pod. Get.-dar >jum. din prod. ţării

- Pod. Mold.

- C de V

- Pod. Dobr.

- Pod. Trans.

- Depr. Maram si Braşov

- Lunca Dun.- în z. îndiguite.

ORZUL – e preţuit ca pl. furgieră în ind. berii.

               - are per.scurtă de veget. recolt. înaintea grâului.

               - se cult. şi în zone de câmp si deluroase, şi chiar la m-te fiind adapt. şi la chim. m. răcoros.

               - prod. se fol. cu predilecţie la fabr. berii.

               - centre prod. de bere. – Buc, Craiova, Piteşti, C-ta, Oradea, Suc, Bacău, Cluj-Nap, Sibiu, Azuga.

OVĂZUL – se extinde şi în zone m. răcor. de m-te

                  - fol. ca pl. furgieră

SECARA – se cult. în ţin. deal.înalte în Pod.Suc si Depr.intram.

OREZUL – e o pl. tropicală se cult. în areale irigate.

                  - pătr. din S în Banat, S.C.Rom, Cursul Inf. al Ialom.

 

B. Plante tehnice: - în urma prelucr. ind. intră în alim. (ulei,zahăr) sau alte întreb

                        - s-au extins mult în ultim. 2 decenii.

FL-SOARELUI – introd. în cult. rel. târziu (acum 100 şi ceva de ani)m. întâi în Mold.

                            - C.R si Dobr – contrib. în prop de ¾ la prod. ţării.

                            - pe locul 2 e Pod. Mold. urm. de C.V.

                            - e o pl. iubit. de multă căld si lumină, cond. pe care le găs. îndeosebi în z. de S şi E.

                            - e princ. pl. de ulei combustibil din Rom.

                            - din per. interb. (1930-1940) s-a introd. cu bune rezult. cult. soiei, o pl. oleaginoasă orig. din   

Extrem. Orient (Jap si China) cult. în prez. pe supr.mari în S.U.A si Eur. de V dat. – fol. multiple

                            - calit. anticolesterolice.

                            - soia se cult. în C.R si C.V

* Ind. uleiurilor vegetale – se sprij. pe seminţ de fl-soar. si soia, la care se adaugă cele de in – pt. uleiuri ind.

                                         - Buc, Craiova, Urziuni, Sloboz, Buz, Galaţi, C-ta

                                         - Iaşi, Oradea – pt. ulei comestib.

                                         - Roşiorii de Vede – ulei tehnic.

SF. DE ZAHAR – o pl. introd. la noi > 1870

- iniţial ocupă zone cu cl. m. rece si umedă  deoar. e o pl. N. cu cond. optime de cult. în lungul par. de 50º lat. – N.Mold si E.Trans.

- prin aplic. mijl. agrotehn. speciale (irig.) si realiz. de soiuri noi – s-a extins şi în z. m. calde (C.V si C.R).

- e o pl. perisabilă (sensib. la îngheţ) – cult. au fost extinse în jurul fabr. pl. a se red. transp. pe mari dist.

- C.R

- Pod. Mold

- Cul. Sir..

- C.V

- Pod: Trans.

- Depr. Braşov – Bod.

- Pod. Dobr.

INUL – pl. textilă şi uleioasă în ac. timp.

           - inul pt. fuior se cult. în z. înalte, răcoroase şi umede (E.Trans si Pod.Suc)

           - inul pt. ulei (în vopselărie) – z. calde de câmpie (C.R).

- topitorii – de in – Pod. Trans: Dumbrăveni, Beclean, Sighişoara, Luduş

                         - Depr. Giurgiu: Joseni

                        - Pod. Suc: Suc, Dorneşti, Vereşti, Sagna.

 

CÂNEPA        - din E.Eur. dă fire rezist. pt. saci. frânghii, plase pescăreşti.

                  - topitorii  - cânepă – C.V: Sânicolau Mare, Nădlac, Jimbolia, Deta, Iratoşu, Berveni.

                                              - C.R: Alexandria

Filaturi de in si cânepă – Depr. Diurgiu: Gheorgheni.

                                    - Pod. Suc: Fălticeni.

Ţesătorii de in si cânepă – Buc, Baloteşti, Ploiesşti, Păuleşti, Pucioasa, Galaţi, Iaşi, Botoşani, Negreşti-Oaş.

BUMBACUL – e import din. Egipt, Braz, India, Rusia.

                        - se prelucr. imp. cu firele si fibre sintetice.

                        - filaturi si ţeşăt – de tradiţie- Buc. ce deţine în prez 1/3 din prod. ţării.

                                                  - în V: Timiş, Arad, Zalău, B.Mare, S.Mare (TAZ BS)

                                                  - în C: Sighişoara, Mediaş, Cişnădie (CSM)

                                                  - Pod. Mold: Botoşani, Iaşi, Vaslui, C.Lung, Mold (BIVC)

                                                  - Depr. Braşov: Sf. Ghe.

                                                  - C.R: Orşova, Giurgiu, Olteniţa, Galaţi, Slobozia si Buzău

                                                    Buc. si Ploieşti, Roşiorii de Vede si Piteşti.

                         - aţă – Tălmaciu, Odorheiu Secuiesc.

 

C. Cartoful, legumele şi leguminoasele pt boabe:

- ac. alc. o grupă de cult. care reuneşte pl.alim, ce au şi utiliz ind.

- imp. dir. în alim. au: cartoful, legume (tomate, ardei, ceapă) şi unele legumin.pt boabe.

- multe ind. le fol. şi la conserve (mazăre, fasole verde) sau in alte ram.ind.

CARTOFUL – originar din podişurile andine (Am de S.) s-a impus greu în cult. europ.

                       - la noi ajunge abia – la sf. sec XVIII în N. Trans.

                                                       - după 1812- Munt si Mold.

                       - preferă zonele de cl. răcor ‚ umedă, nefiind pretenţios la soluri.

                       - 2 z. îşi dispută priorit.- N.Mold. – Pod. Suc si Cul. Sir.

                                                            - S-E Trans – Jud. Braşov si Covasna ‚ Harghita

                       - urm. N-V ţării – Jud. Bihor si Satu Mare si Maram.

                       - alte zone – S.Jud Dâmb. pt cartofi de vară

                                         - C.CR

                       - din el se extrage amidon si glucoză si spirt.( la care se asoc.şi alte mat. prime ca porumbul) în

centre ca: Rădăuţi, Arad, Oradea, Buc, Sf. Ghe (RABOS).

                       - se fol.pt. foraj în judeţe lipsite de cez- Braşov, Huned, Maram, Bihor, Suc

LEGUME – pt. boabe – au o per. scurtă de veget.

                               - se pot fo. încă din luna mai.

                               - mazărea si fasolea – S. ţării

            - se util. în alim. în mare parte sub formă proaspătă în per. caldă a anului.

            - pt. prelung. per. de aproviz. a pop. cu leg. proaspete se extind cult. forţate – prod. timpurie

            - mari sere sunt – în jurul marilor oraşe

                                      - pe lângă termocentr. ce furniz. aburi pt. încălz. lor.

            - se fol. şi soluriile- cu protecţie uşoară prin folii din plastic.

            - zone preoreşaneşti au ajuns mari prod. de legume (tomate,ceapă,ardei, rădăcinoase) do. orog. pt.

intensif. prod.

            - fabr. de conserve de legume – Vădeni (Brăila), V. Roşie (Călăraşi), Tecuci.

 

D. POMICULTURA

– fructele au constit. probabil primul alim. al omului, fiind uşor de procurat şi consumate ca atare

- primele fructe au fost luate din nat. ulterior prin nat. conştientă, selecţion. înmulţ, şi cult. numai ac. soiuri şi specii ce coresp. intereselor umane.

- pe terit. Rom. pomii fruct. ajung la 1100-1200m – cul. Bran-Rucăr.

- se practică din vremuri străvechi; vremea dacilor, meri, peri, pruni, nuci, cireşi, vişini, m. târziu s-au răsp. şi caişii si piersicii.

- ac. pomi fruct. specif. z. temper. s-au cult la încep. pt asig. neces. de fructe al fam.

- variet. de pomi fruct : mere, domneşti si creteşte; pere busuioace

- din a2a jum XIX – cult. pomilor fr. se orient. spre prod. de piaţă. introd. noi soiuri sup. cu extensiune în mari livezi de ac. specie.

- specia domin. – prun -68,7% din total

                         - merii – 12% la distanţă

                          - cireşii si vişinii – 5,5%

- ulterior, prin plantaşii sistematice, îndeos. cu meri ale căror fructe au o mare vol. comercială (la exp) prin soiuri de iarnă – prop. mărului a cr. iar a prunului a scăzut.

1. Sub.Curb si Getici – cea m. întinsă zonă pomicolă – 42% din supr pomicolă

                                   - între. Vrancea- Vâlcea

                                   - predom. prunul şi noile  plant. extind cult .mărului

                                   - Jud. Argeş – cele m.mari livezi, apoi Vâlcea.

                                   - centre pomic: Văl. de M-te, C.Lung, Rm.Vâlcea. Tismana

                                   - se cult. în centre mari >250 ha, dar şi mijl. 100-150 ha

2. N.Trans – 16% din total; cea m.imp.reg.de meri, demult renum şi peste gr.pt.soiuri

                   - se desf. în împrej. oraşului Bistriţa până la B.Mare şi Sălaj.

                   - are centre predom. mijl. 100-150 ha

                   - cupr N.DCT, DV. cu centrele pomic: Bistr,Dej,Zalău, B.Mare

3. Z. bănăţeană de S. – urm. de cea din S,S-V Trans (Alba si Sibiu) şi Depr. Haţeg.

                                   - mărul deşi e în prop. mare e depăş de prun.

                                   - centre pomic: Sighişoara, Sibiu, Răşimari, Alba Iulia, Haţeg.

                                   - are centre >250 ha

                                   - cupr. – Gr. Banat (Depr. Almăj, Oraviţa)

                                               - S.DV. şi N cul. Timiş-Cerna

4. S. Pod. Suc si Dealurile Hârlău – soiuri bune de măr cu centre mici si mijl.

                                                       - centre pomic: Suc, Rădăşeni, Iaşi.

5. Pod. Dobr – cu clim. m. blând pred. piersic si cais, pretenţioşi la căld. şi ceruţi la exp.

6.  D.V. cu centru pomic. Lipova

7. C.R. – sunt centre pomic. disperate :Buz, Focşani, Iaşi

             - se cult. cireş, vişin, cais, piersic

 Ind. conserv, de fructe – Sub – Văl. de M-te, Băiculeşti, Râureni

                                      - N.Trans – B.Mare, Bistr.

                                      - Depr. Haţeg – Haţeg

                                      - C.R – Buftea, Tecuci, Topoloveni.

 

E. VITICULTURA:

- pe terit. Rom. se desf. o parte din lim. N. de cult. a v.de v. spec. Eur S.

- se cult. în ţara noastră din per. antică.

- unele podgorii erau renum. pt. vinurile lor încă din sec. XV (Cotnari, Târnave).

- în ultima parte a sec XIX, pe la 1882, un atac rapid al filoxerei de cimează maj. viilor ţării, ca de altfel ale întregii Eur. Remediul a fost altoirea pe tulpini de vişă americană rezist. la filoxeră.

- replant. au dus la dif. intre

 – viile altoite, cu var. sup. care solicit. mari cheltuieli de plantare si întreţinere, erau accesibile numai marii propr.

           - viile hibride, ce dau vinuri m. slabe calit.dar care necesit. un minim de îngrijirii.

Please enable / Bitte aktiviere JavaScript!
Veuillez activer / Por favor activa el Javascript![ ? ]