Carpatii Meridionali. Relieful





CARPAŢII MERIDIONALI

 

- limite:            - N:  DCT,  M. Apuseni şi M. Poiana Ruscă 

- S: Subcarp. Curb, Subcarp Getici, Pod. Mehedinţi

- E: Cul. Văii Prah.

-   V:  Cul. Timiş-Cerna

-           suprafata: 14 040km² (21% din lanţul carpatic romanesc)

-           Geneza: vezi tabelul cu  EVOLUTIA TERITORIULUI ROMANIEI

-           culmile se term. prin versanţi cu pantă mare, uneori cu caracter abrupt. (ex.: M.


Ţarcu, M. Bucegi)

-           contactul C. Mer. cu reg. vecine peste tot e clar.

-           ce domină depr. şi m-ţi din vecinătate cu aproape 1000m

-           una din trăsăturile de bază ale acestor munti este masivitatea

-           sunt alc în cea mai mare parte din şist. crist. care prezintă numeroase intr. granitice vechi

-           m.ţi sunt puţin fragm. de văi şi depr., situaţie care a contribuit la accentuarea masivităţii lor

-           rel. carstic (babe, sfinx, chei, peşteri) in M. Bucegi, Piatra Craiului, S M-lor Căpăţânii, Parâng, Vâlcan şi Mehedinţi

-           cel mai mare nr. de vf. ce depăşesc 2000m, din care câteva se ridică deasupra valorii de 2500m. Mai însemnate sunt Vf. Mold.-2544m, Negoiu 2535m, Parângu Mare-2519m, Omu-2505m, Vf. Peleaga-2509 (Retezat)

-           altit. med. e de numai 1136m

-           există 3 platforme de eroziune cu înfăţişare netedă sau ondulată:

*        Borăscu - la 2000m , e neteda, dominată de vf.şi e acoperită de pajişti alpine (cretatic)      

*   Râu-Şes -  la 1200-1600 m, cu profil uşor neregulat, cu păd de conifere şi păşuni secundare (paleogen)

*   Gornoviţa (Predeal) - la 1000m e mult mai puţin nivelată, întinse fâneţe şi multe aşez. omeneşti perm. şi sezoniere (neogen)

-           in cuaternar s-a dezv. cel mai bogat şi complex  relief glaciar din C. Rom (circuri si văi glaciare)

-           prezenţa câtorva văi adânci care-i străbat în totalitate (Oltul) sau în cea mai mare măsură (Jiu, Sebeş, Lotru, Cerna) i-a separat în mai multe unităţi şi subunităţi

-           Subunitati:       -           Gr. Bucegi:  între V. Prahovei si Dâmbovitei

                                                            -           Gr. Făgăraş: între V. Dâmbovitei si V.Oltului

                                                            -           Gr. Parâng: între V. Oltului si V.Jiului

                                                            -           Gr.Retezat-Godeanu: între V. Jiului si Cul Timis-Cerna

-           există un nr mic de pasuri şi trecatori: -          pe Olt:  Turnu-Roşu (400m), Cozia (309m);

-     pe Jiu:  Lainici (450m)

-     Cul. Rucăr-Bran: Giuvala (1240m)

-     în Parâng: Urdele (2020m)- cel mai înalt

-     in M. Făg: Transfăgărăşeanul

-     în Cul. Timiş-Cerna: Domasnea(Poarta Orientală) (540m)

-     între M. Ţarcu şi Poiana Ruscă: Poarta de Fier a  Transv (700m)

-   pe Prah.: Predeal (1033m)

-           după poz. Oltului C. Mer. se împ în:   -           la E de V. Oltului: Grupa Bucegi si Fagarasi

                                                                                                                                                                        -           la V de V. Oltului: Grupa Parang si Retezat-Godeanu

 

 

Carpaţii Meridionali - 4 grupe:

CARPAŢII MERIDIONALI - GRUPA BUCEGI

 

- limite:            -           N:  Depr. Braşov şi Depr Făg

-    S: Subcarp. Curb

-    E: Cul. Văii Prah.

-    V:  V. Dâmboviţei ce se cont. cu Cul. Rucăr-Bran

-           Geneza: vezi tabelul cu  EVOLUTIA TERITORIULUI ROMANIEI

-           înălţ. max:. Vf. Omu   -2505 m

-           Subunitati:       -           M.Bucegi        -2505m

                                                            -           M.Leaota         -2135m

                                                            -           M . Piatra Craiului       -2238m

                                                            -           Cul. Rucăr-Bran

-           M. Bucegi: -    formă de semicerc, dispuşi în amfiteatru, cu deschidere spre S

-           altitudinea maxima: 2505m în Vf. Omu

-           predomină conglom. cretacice dispuse sub forma unui sinclinal suspendat  

-           văi glaciare ce pornesc de sub Vf. Omu         (ex. V. Ialomiţei)

-    pe V. Ialomiţei apar unori chei (Zănoagei, Tătarului,Urşilor), lacuri de acumulare (Bolboci şi Scropoasa)

-           M- Leaota: -     form. din şist. cris.

-           altitudinea maxima: 2135 m

-           apar ca un promotoriu ce înainteaza spre Cul.Rucăr-Bran

-           repr. cel mai vechi nucleu al ac. grupe

-           M. Piatra Craiului:       -           apar sub forma unei creste calcaroase de cca 25         km lungime, orientata NE-SV

-         altit. ajunge la 2238     m         -           Vf. La Om      (Baciului)

-         au areale cu fenom. carstice    (ex. Cheile Dâmb)

-           Cul. Bran.Rucăr:         -           între M.Leaota şi M.Piatra Craiului

-  orientat NE-SV, e de nat. tectonică, dar şi de eroziune dat. ag. ext.

-  în lungul său se află pasul Giuvala-1240 m

-  văi adânci, interfluvii înguste

-  mozaic de roci (şisturi, calcare, sedimentare)

-  în S se întâln. mici depr. (ex Rucăr, Podu Dâmbovitei), iar în N-Branul

-  climat de munte cu pajişti alpine, străvechi loc de trecere T.Rom-D.Braşov

-  în lungul lui se află şoseaua ce leagă Braşov-Clung

-  e o zonă de imp. turistică

-           Cul. Prahovei -            se desf. în lungul V. Prah.

-      e alc dintr-un relief de înălţ. mai mici(1100-1300m) num. clăbucete sau gâlme

-    succesiune de sectoare înguste în N (localităţile: Predeal, Azuga, Sinaia, Posada) şi mai lărgite în S (Buşteni)

-      aici se află şi pasul Predeal-1040m

 

 

 

 

CARPAŢII MERIDIONALI - GRUPA FĂGĂRAŞ

 

- limite:            -           N:  Depr Făg

-    S: Subcarp. Getici

-    E: V. Dâmboviţei

-    V:  V. Oltului

- Geneza: vezi tabelul cu  EVOLUTIA TERITORIULUI ROMANIEI

-           se mai numesc şi “Alpii Trans.” pt că au cea mai mare înălţime 2544 -Vf. Mold

-           e sect cu cea mai mică lăţime -35km

-           rel. glaciar. e bine repr. prin văi, creste, circuri

-           există 3 platforme de eroziune cu înfăţişare netedă sau ondulată:

*        Borăscu - la 2000m , e neteda, dominată de vf.şi e acoperită de pajişti alpine (cretatic)      

*   Râu-Şes -  la 1200-1600 m, cu profil uşor neregulat, cu păd de conifere şi păşuni secundare (paleogen)

*   Gornoviţa (Predeal) - la 1000m e mult mai puţin nivelată, întinse fâneţe şi multe aşez. omeneşti perm. şi sezoniere (neogen)

-           sunt cei mai masivi, puţin fragm. de văi şi depr. datorită rocilor

-           alc. din şist. crist,  in S se întalnesc si calcare

-           subunitati: -     M.Făgaras

-           Cozia

-           Frunţii

-           Ghiţu

-           Iezer

-           M. Făgăraş -    repr. cea mai tipică custură glaciară, având o lungime de >70km pe direcţia EV

-           peste 2500m altitudine (Vf. Moldoveanu-2544m, Vf. Negoiu-2535m)

-    din aceste culmi se depart culmi secundare lungi de >200km spre S şi numai de 10-12 km spre N.

-           rel glaciar f. dezv.(ex circ. glaciare Bâlea, Capra, Podragu, Călţun, Urlea, Doamnei)

-           M. Cozia         -           între V. Oltului-V.Topologului.

-           alc. din şist. crist. cu o înălţ. de 1668m

-           M.Frunţi -        şist. crist,  între V. Topolog-V.Argeş

-           M.Ghiţu -        între Râul Doamnei-Râul Târgului

-    altit. de 2462m,

-    urme ale glaciaţiunii cuaternare, cu un relief glaciar expresiv (Iezer)

-    supr. de eroziune întinse (Iezer-Papusa)

-           Depr. Loviştei -           orig. tectonică

-      sit. între  M Făg., M Lotru, M. Cozia şi M.Căpăţânii

-      are o extindere pe dir NS, dar şi EV

-      e alc din roci sedim. care-i dau un aspect de colină domoală

-      comunică prin -           Turnu-Roşu-400m în  N,

-  Cozia-309m în S

-  V. Sălătrucului în E

-      e străbătută de Olt şi Lotru

-      climat blând, de adăpost care permite cultura viţei de vie, nucului, liliacului

-           Defileul de la Turnu Roşu -    are o lung. de 17         km

-            se desf. între M.Făg şi M.Lotrului

-            leagă Depr.Loviştei de Depr.Sibiu

-           Defileul de la Cozia -  are o lung. de 16         km

-         se desf între M.Cozia şi M.Căpăţânii

-         leagă Depr. Loviştei de S ţării

 

 

                             

CARPAŢII   MERIDIONALI   - GRUPA PARÂNG

 

     - limite:  -    N:  Depr. Sibiu, Cul. Orăştiei (M.Apuseni)

-    S: Subcarp. Getici

-    E: V.Oltului

-    V:  V. Jiului (D.Petroşani), V. Streiului (Depr. Haţeg)

- Geneza: vezi tabelul cu  EVOLUTIA TERITORIULUI ROMANIEI

-           ocupă c.m.mare întind. dintre grupele de mas. ale C.Mer.

-           gheţarii cuatern. au avut o mare extensie de ac. prez un rel. glaciar cu creste, văi şi circ. gl.(circul Galcescu), morene.

-           există 3 platforme de eroziune cu înfăţişare netedă sau ondulată:

*        Borăscu - la 2000m , e neteda, dominată de vf.şi e acoperită de pajişti alpine (cretatic)      

*   Râu-Şes -  la 1200-1600 m, cu profil uşor neregulat, cu păd de conifere şi păşuni secundare (paleogen)

*   Gornoviţa (Predeal) - la 1000m e mult mai puţin nivelată, întinse fâneţe şi multe aşez. omeneşti perm. şi sezoniere (neogen)

-           pe seama calcarelor s-a dezv. şi un rel. caratic repr. prin Cheile Olteţului, peşt. Polovragi, Muierii etc

-           subunitati:  -    Parâng – 2519 m

                       -            Candrel - 2244 m

                       -            Lotru   - 2242 m

                       -            Sureanu - 2130 m

                       -            Căpăţânii - 2124 m

-           M.Parâng.        -           e c.m.reprezantativ nod orografic din care se despr. m. multe culmi

-           altit.max.:vf. Parângul Mare la 2519m.

-           pe culmile înalte sunt prez. lacuri gl. (Gălcescu, Roşiile, Slăveiu)

-           în S se remarcă cheile Galbenului, Olteţului

-           M.Şureanu -    între Strei şi Sebeş

-           sisturi crist. cu calcare în SV.

-           relief variat cu plat. întinse fragm. de circ. gl.

-           rel. carstic e form. din lapiezuri, doline, peşt. (Ohaba – Ponor, Cioclovina)

-           in NV se gaseste „M.Orăştiei” la altit. de cca 1000 m, cu vestigii dacice (Sarmiz. Regia)

-           M.Căpăţânii     -           ating în vf Ursu -2124m.

-      alc. din pachete groase calcaroase depuse peste şist. crist.

-      între V.Oltului – V.Olteţului şi M.Lotrului în N şi Depr. Horezu – S.

-           M. Lotrului -   se întind: -       E:  V.Olt.

-    V:  V.Sebeşului

-    S: V.Lotrului

-    N: V.Sadului.

-           Vf. Ştefeşti – 2242 m.

-           alc. din şist. crist.

-           prez culmi rotunjite cu platouri întinse.

-           M.Cândrel -     între Sebeş şi Sadu

-           ajung la 2244   m.

-    sunt alc. din sist. crist. şi prez. culmi rotunjite, plat. întinse cu circuri gl. mici (Iezeru Mare şi Mic).

-           pe platf. Râu-Seş s-a dezv. o staţ. climaterică – Păltiniş

-           V.Oltului -       a constit. un loc de trecere a Carp. prin cele 2 trec. joase Turnu Roşu (400 m) şi Cozia (309 m), dovada constit. vechea şosea pietruită de pe vremea romanilor.

-           V.Jiului            -           străb. prin Jiul de E şi V, Depr. Petroşani prin pasul Lainici.

-           D. Petrosani -  are o formă triung. Alung

-           e de nat. tectono – erozivă.

-           prez. un rel. cu piemonturi la poalele m-ţilor.

-           prez. terase şi lunci pe cele 2 văi ce o străbat.

-           limite: -            N: M.Retezat, M. Sureanu

-         E: M Parâng

-         S: M Vâlcan şi M. Parâng.

-           gradul de incarbonizare creşte de la E-V.

-           comunica cu    -           D.Haţeg prin Merişor, Băniţa

-       Sub.Getici prin Def. Jiului şi Lainici.

-           Def. Jiului -     se desf. pe o lung. de 33         Km.

-           limite: S. depr. Petroşani, între Bumbeşti şi Livezeni, despărţind M.Vâlcan de M.Parâng.

-           la ieşirea din munti are altit. de 300m.

-           e unul din cele mai sălbatice defilee din ţară.

-           a dezv. o imp. arteră de comun. prin constr. căii ferate între Vâlcan – Parâng.

-           Depr. Haţeg.    -           e sit. în N. C.Mer,. între M.Retezat în S, M Şureanu în E, M.poaian Ruscă în V

-      cea m.largă arie depr. din ac. arc. carp.

-      Com. spre       -           S. prin pasul Merişor – Baniţa cu Depr. Petroşani,

-       V cu Cul. Bistrei prin Poarta de Fe. a Trans – 700m;

-       NE cu Cul. Orăştiei ce repr. o veche reg. de leg. între Trans şi Banat.

                                                            -           e străb. de V.Mureşului ce şi-a form. terase şi lunci

 

 

 

        

CARPAŢII MERIDIONALI -        GRUPA RETEZAT-GODEANU

 

     - limite:  -    N:  Cul. Bistra şi Depr. Haţeg.

-    S: Subcarp. Getici, Pod. Mehed

-    E: V. Jiului (cu D.Petroşani) V. Streiului

-    V:  Cul. Timiş-Cerna

-           Geneza: vezi tabelul cu  EVOLUTIA TERITORIULUI ROMANIEI

-           relief glaciar cu cele 2 lacuri (Bucura cel m. întins pe 9 Ha; Zănoaga cel m. adânc -29m)

-           rel. carstic în M.Cernei şi M.Mehed. (peşt. Cloşani).

-           ac. grupă deţine recordul în num. aspecte ale relief: -  cele m. frecvente altit. de 2000         m,

-          cel m. mare nr. de lacuri gl (80)

-          cel m. mare lac glaciar (Bucura)

-          cel m. adânc lac glaciar (Zănoaga).

-           rel. fluvial: de aici izv. Cerna , Bistra , Râul Mare, Motru, Jiul de V

-           există 3 platforme de eroziune cu înfăţişare netedă sau ondulată:

*        Borăscu - la 2000m , e neteda, dominată de vf.şi e acoperită de pajişti alpine (cretatic)      

*   Râu-Şes -  la 1200-1600 m, cu profil uşor neregulat, cu păd de conifere şi păşuni secundare (paleogen)

*   Gornoviţa (Predeal) - la 1000m e mult mai puţin nivelată, întinse fâneţe şi multe aşez. omeneşti perm. şi sezoniere (neogen)

-           M.Godeanu:    -           alc. nodul central, are culmi rotunjite, prelungi, uşor vălurite.

-      prez. cele m.    tipice supr. de eroz. din toţi C.Mer.

-      alt. de 2291m în Vf. Guru.

-      sunt fragm. pe vf. înalte de mici circ. glaciare.

-           M. Retezat -    sunt c.m.înalţi din ac. grupă (altit. maxima de 2509 în Vf. Peleaga)

-           prez. o culme în N cu cele mai mari înaltimi şi una în S. mai joasă cu creste ascuţite.

-           e o reg. calcaroasă cu lapiezuri, doline, peşt.

-           e bine dezv. rel. glaciar cu lacuri glaciare (ex. Lia, Florica, Ana, Viorica)

-           M. Ţarcului -   se desf. la N de Râul Mare şi Râul Rece

-           au o înălţ. de 2190m.

-           Muntele Mic    -           e o contin. a M.Ţarcu şi au o înălţ. de 1802m.

-           M.Vâlcan        -           aşez între V.Jiului şi V. Cernei

-           ating 1868m în Vf. Straja.

-    sunt alc. din şist. crist. şi calcare în care V. Jaleşului a sculptat Cheile Runcului şi ale Tismanei.

-           in partea E se află pasul Vâlcan ce leagă Depr. Tg. Jiu de Depr.Petroşani.

-           M. Mehed.      -           sunt alc. din calcare mezoz.

-           au platouri cu lapiezuri, doline, peşteri (Cloşani) chei

-           au aspect ruiniform şi sunt aşez. la S de Valea Cernei

-           M. Cernei        -           prezinta stânci, prăpăstii ce străjuiesc plat. cu doline, lapiezuri, văi seci, ponoare

(Cheile Cernei).

                                                -           la poalele S. se află Depr. Mehadia în care a luat naşt. staţ. Băile Herculane.

-           sunt aşez. între V.Cernei – Râul Rece.

-           Cul. Bistrei      -           e aşez. între Poiana Ruscă şi M. Tarcului

-      e de nat. tectono-erozivă.

-      e străb. de Bistra.

-      are un rel. colinar, o climă rece cu precip. bogate 1200mm.

-      Comunica cu D.Haţeg prin Poarta de Fier a Trans, iar în V. cu Cul. Timiş-Cerna.

-    Cul. Timiş-Cerna    -           form. lim. dintre C.     Mer. şi M.        Banat având o notă specifică succedate de locuri

strâmte cu locuri mai largi.

-         se desf. sub forma unui şanţ alungit pe dir. N-S fiind aproape rectiliniu.

-    e delim. la E de M. Mehed., M. Cernei, M.Godeanu, M.Ţarcu, iar la V. de M.Semenic şi M.Almăj.

                                                                                    -           s-a form. prin prăb. zonei şi inund. de apele marine.

-         in S e drenată de Cerna, iar în N. de Timiş.

-    rel. său e unul de dealuri, iar pe cumpăna apelor dintre Timiş şi Mehadia se găseşte trecăt. Domaşnea (Poarta Orientală) -540m

-           Depr. Petroşani şi Haţeg (vezi gr. Parâng).

HARTA

clic pe imagine pentru mărire


Please enable / Bitte aktiviere JavaScript!
Veuillez activer / Por favor activa el Javascript![ ? ]