Carpatii Occidentali. Relieful





CARPAŢII OCCIDENTALI

 

     - limite:  -    N:  V.Someşului, V. Barcăului şi D. de V.

-    S: V. Dunării

-    E: DCT,  Cul. Orăştiei, Depr. Haţeg, Cul. Bistra, Cul. Timiş-Cerna.

-    V:  D. de V,  C.


de V

-           Geneza: vezi tabelul cu  EVOLUTIA TERITORIULUI ROMANIEI

-           suprafata: 17714 Km2 (27% din supr. carp. Rom)

-           e. sect. cel m. jos al carp. rom. având o altit. med. de 650 m. şi una max. de 1849m în Vf. Bihor.

-           princ. caracter. e discontinuitatea între diversele grupe de m-ţi desp. prin largi cul. (V. Mureşului, C. Lugojului) şi prin depr. ce pătr. ca nişte prelung. ale Câmpiei şi Dealurie de Vest.

-           mare diversitate a rocilor: eruptive, sedim. si şist.

-           prez. o acc. asimetrie şi culmile cob. în trepte dinspre E spre V.

- platforme de eroziune sincrone cu cele din C.Mer. dar la altit. m.mici (Semenic- 1400; Tomnacica- 100; Teregova- 600),

-           pasuri şi trecăt. (P.Orientală – 540m, Poarta de Fe. a Trans – 700 m, Vălişoara, Bucium etc

-           numai căteva culmi trec de 1800m:  Bihor- 1849m, M.Mare- 1826, M.Vlădeasa- 1876m.

-           Cul. Timiş-Cerna şi V.Mureşului imp. C.Occ. în 3 gr: -          M.Banat

-     M.Poiana Ruscă

-     M.Apuseni în N.

 

Carpaţii Occidentali -3 grupe

                                        CARPAŢII OCCIDENTALI   - MUNŢII BANATULUI

 

     - limite:  -    N, V:  D. de V,  C. de V

-    S: V. Dunării

-    E: Cul. depr Timiş-Cerna

-           Geneza: vezi tabelul cu  EVOLUTIA TERITORIULUI ROMANIEI

-           alc. petrogr. e variată:  in c.m. mare parte şist. crist., apoi roci sedim. şi roci erupt. (banatite)

-           înălţ. redusă a culmilor,  puţin peste 1400m (Semenic-1446m).

-           discontinuit. dintre dif. subunităţi ca urmare a intercalării între m-ţi a unor depr. (Bozovici, Caraş-Ezeriş.)  sau cul. largi de vale.

-           platforme de eroziune sincrone cu cele din C.Mer. dar la altit. m.mici (Semenic- 1400; Tomnacica- 100; Teregova- 600)

-           rel. carstic care are cea m.mare complexitate în M.Aninei (num. peşt, chei) (P. Comarnic; Cheile Nerei; Caraşului; Cazanele).

-           prez. cul. de vale, depr. şi a pasurilor joase (Domaşnea -540m) a facilit. o circ. intensa

-           M.Semenic -    au o altit. max. de 1446m

-           orientaţi pe dir. NE-SV.

-           lim.: -   E:  Cul. Timiş-Cerna

-         S:  Depr. Almăj          

-         V: M.Aninei şi Depr. Caraş-Ezeriş

-           alc. din şist crist, calcare cu platf. de eroz. sincrone cu cele din C.Mer. dar la altit. m.mici.

-           izv. Nera, Miniş, Bârzava, Timiş.

  -         M.Aninei         -           orient. pe dir. N-S

-           alc. din calcare form. un rel. specific (se întâln. 600 peşt. din cele 900 câte sunt în Banat).

-           altit max. 1160 în Vf. Leordişu, în rest are altit de 800-1000m.

-           M.Locvei         -           in cadrul ac. se află cheile Nerei, una din cele m.lungi şi sălb. chei 19Km. lungime.

-           se prez. sub forma unei trepte joase cu înălţ. ce abia depăş. 700m (alt. max. 727m).

-           M.Almăj          -           între Cul. Cernei şi M. Locvei.

-           alc. din şist.crist şi calcare (în S)  şi sunt put. fragm;

-           culminează în vf. Svinecea Mare la 1224m.

-           M.Locvei         -           între Dun şi Nera

-           alc. din şist. crist; calcare; banatite.

-           bog. în min. complexe şi cuprifere (Mold. Nouă; Sasca Montană).

-           M.Dognecea    -           se prez. sub forma unei culmi izol. în NV grupei.

-      e delim. de Depr. Caraş-Ezeriş şi D. de V.

-      au alt. de 617  m

-      alc. din banatite, şist. crist

-           Def. Dun.        -           repr. lim. S a C.Occ şi a M.Ban.

-           se desf. între Baziaş şi Orşova pe o dist. de 135Km.

-    repr. o alternanţă de depr. şi strâmtori create în graniţe, filite, gnăi, între care apar şi spaţii depr. m. largi.

-           e o climă m.blândă, dat. infl. S.mediteran. cu temp. de 11ºC şi cu precip. bogate.

-    măreţia sa e amplif. de prez. cheilor  (Cazanele Mari şi Mici) şi lacului de acum. şi baraj. de la Porţile de Fe.

-           Depr. Caraş-Ezeriş      -           între M.Aninei şi M.Dognecea

-         Comunica spre S cu Depr. Oraviţei.

-         se desf. pe Bârzava şi Caraş.

-         are imp. zacaminte. de huilă

-         e alc. din argile şi nisip.

-           Depr. Almăj. (Bozovici)          -           limite: -           N: M.Semenic şi Anina

-     S:  M.Almăj şi Locvei

-            e străb. de Nera.

-            are o altit. de 700 m

-    se prez. sub forma unui rel. colinar cu maguri joase, cu terase şi văi uşor adâncite.

-            e denum. şi Ţara fl. de măr. ca urmare a extind. livezilor.

-            comunica în E cu Cul. Timiş-Cerna şi în V cu V. Dun.

-           Tot aici mai intră şi                  CULOARUL TIMIŞ-CERNA

                                                 CULOARUL BISTRA

      

 

 

                                                 CARPAŢII OCCIDENTALI  - MUNŢII POIANA RUSCĂ

 

      - limite:  -   N: V.Mureşului

-    S: Cul. Bistrei

-    E: Depr. Haţeg

-    V: D.de V

-           Geneza: vezi tabelul cu  EVOLUTIA TERITORIULUI ROMANIEI

-           alc. în c.m.mare parte din şist.crist, cu intercalaţii eruptive şi roci sedim. pe marg.

-           rezist. dif. a rocilor de eroz. generează aspecte variate reliefului.

-           masivi, cu aspect de cupolă

-           altit. scăzute de 800-1000m, altit max. fiind de 1374m în Vf. Padeşu, iar la contactul cu văile vecine ajunge până la 300m.

-           traversaţi de văi înguste şi au culmi largi, netede cu platf. de eroz.

-           râurile şi-au creat văi f.adânci şi f. Sinuoase (izv. Bega şi Cerna).

-           cupr. princ. zăcăm. de min. de Fe. (Ghelari şi Teliuc), min. nefer (Ruşchita şi Muncelu Mic) şi marmură.

-           s-au constr. 2 lacuri de acum la Cinciş şi Surduc.

-           Cul. Mureşului            -           se desf. de la V-E între Deva şi Lipova

-  limite: -           N:  M. Metalif. şi M. Zarand

-       S:  M.Poiana Ruscă şi D.Lipovei

-  apare sub forma unui larg culoar depr.

-  repr o trecere naturala intre Trans. si C.de V, cu o succesiune de îngustări şi lărgiri pe parcursul său.

-  pe aici trec m.soşele. şi căi ferate de imp.europ.

-           Tot aici intră    DEPR. HAŢEG

                                    CUL. BISTREI

 

                                               CARPAŢII OCCIDENTALI -   MUNŢII APUSENI

 

 - limite:  -        N: V. Barcău şi Someş

-       S: V. Mureşului

-       E: Pod. Trans.

-       V: C. de V. şi D. de V.

-           Geneza: vezi tabelul cu  EVOLUTIA TERITORIULUI ROMANIEI

-           au masivit. redusă dat. discontin. între grupe, form. din cul. largi de văi şi depr.

-           prez. un contur palmat şi o diversit. f. mare de roci (crist, calcare, fliş, vulcanice) având un aspect de mozaic şi min. variate.

-           M.Apuseni se împ. în urm. grupe

-Grupa C (Bihorul), cea m.înaltă, calcare multe (peşt; chei; avene) cupr:

                                                -           M. Bihor -                  au altit. cea m.mare din toţi M.Apuseni şi din toţi C.Occ: 1849m – Vf.Bihor.

-    se desf. pe dir. N-S şi sunt imp. în 3 părţi

*N cu Cet. Ponorului unde găsim f.multe peşt. (Scărişoara)

*C. Bătrâna şi cu vf. cel m.înalt- 1849m.

*S e un platou pe care se află M.Găina 1467m cu renum. „Tg de fete”. ce are loc aici.

-    sunt alc. din şist. crist; calcare şi conglom.

                                    -           M.Vlădeasa     -           se invecinează în S cu M.Bihor, în N cu Crişul Repede.

-            sunt alc. din şist. crist. şi roci eruptive vechi.

-            sunt expuşi de la N-S.

                                    -           M. Gilău sunt alc. din şist. crist. Sunt sit. între V.Crişului Repede şi V. Someşului Cald.

                                    -           M. Mare -        limite: -           S -        V.Arieşului

-  N         - Someşul Rece

-  E -      DCT (Depr. Iara)

-  V -       M.Bihor.

-         ating altit. max. în 1826m

-Grupa S-E        -           cupr M.Metalif. şi M.Trascău (abia trec de 1200m)

-  au zăcăm. auroargentifere şi cuprifere

-  cupr şi depr. Brad, Gurahonţ, şi Câmpeni.

-  M.Trascău -     limite: - S -      V.Ampoiului

 -           N -       V.Arieşului

 -           E -       Cul.Alba Iulia-Turda

-            V şi SV           -           M.Metalif.

-  sunt alc. din pachete groase de calcar şi şist.crist.

-  pe supr. lor întâln. num. chei.

-  M.Metaliferi -  limite -  S -      V.Mureşului

-            N -       Crişul Alb

-            E -       M. Trascăului

-            V -       M.Zarand

-  bog. în zăcăm. auroargent. şi cuprifere.

-  străb. de pasul Vălişoara 461m ce face leg. între Deva şi Depr. Brad.

-  sunt form. din roci eruptive şi au o alt. destul de mică 1080m.

-  alternanţa văilor de tip vulcanic cu piramide calcaroase

-  prez. unor mici depr. interioare: Săcărâmb, Slatina, Glod, Băiţa.

                                                                        -           D.Gurahonţ -   e o cont. a Depr. Zarand pe Crişul Alb între M.Găina, M.Metalif. şi

M.Zarand.

                                                                        -           D.Brad -                      sit. la izv. Crişului Alb între M.Metal. la S şi M.Găina la N.

-       bog. în min. auroargent. şi cărb. brun.

-       com. în S cu Cul. Mureşului prin P.Valişoara(461m) şi în NV prin Bucium

-Grupa V.         -           cupr. M.Crişurilor care sunt întrepătrunşi de depr-golf ale C.de V (Zarand, Beiuş, Vad)

-  cupr. intruz. de calcare printre şist.crist. care predomină (Zarand-eruptiv vechi).

                                                                        -           M.Zarand        -           lim:      -           S          -            V.Mureşului

-            V-       C.Aradului

-            N -       Depr. Zarand şi Gurahonţ

-            E -       M.Metalif.

-  sunt alc. din şist.crist, roci eruptive vechi.

-  altit. max: 836m în Vf. Drocea.

                                                                        -           M.Codru Moma          -           sunt total izol. de restul form. de rel.

-     limite:  - S  -               depr-golf. (Zarand, Gurahonţ)

-          E.-       Depr. Beiuş

-          V -       D.de V

-     culmineaza în vf.Pleşu-1112m.

-     se întâln. exploat. de marmură, ape mineralizate (Staţ. Moneasa).

                                                                        -           M.Păd. Craiului           -           limite: -  S        -           Crişul Negru (Depr. Beiuş)

  -            N  -  Crişul Repede (Depr.Vad-Borod).

-     au o înălţ. de 968m.

-    relief carstic bine repr. prin peşt. (Urşilor, Vadu Crişului, Vântului).

-     se expl. calcare alterate în cond. de climat tropical num. bauxite.

                                                                        -           M.Plopiş -        limite: - S -  Cr.Repede

  - N – Barcău

 -      înălţime: 776m

-       orient. pe dir. NV-SE

-       alc. din şist. crist.

                                                                        -           Depr. Zarand -                        depr-golf aşez. pe Crişul Alb între M.Zarand-S şi M.Codru-Moma -N.

-         altit.: 250 m.

                                                                        -           Depr. Beiuş     -           pe Crişul Negru desf. pe dir. NV-SE

-         limite: -           N -       M.Păd.Craiului

-  E -       M.Bihor

- SV        -           Codru-Moma.

-         aspect de câmpie netedă.

-         com. în S cu Depr. Zarand.

-  Depr.Vad (Borod)  -   pe Crişul Repede

-            depr-golf

-            delim: -            S -          M.Plopiş şi Piatra Craiului

  - E – M Vlădeasa

-            com. cu D.Hueadin prin P.Ciucea.

- Parte N (Jugul intracarpatic): -           Meseş, Prisnel, D.Mare, Preluca (811m), Mg.Simleu (597m), D.Codru

-         închid depr. Simleu,    B.Mare şi Huedin.

-    dintre ac. masive numai M.Meseş aparţin Apusenilor, restul sunt incluse în D.de V.

                                                                                                                                                -           la N de V.Barcăului, M.Apus. suferă o scufund. m. acc. rămân la supr.

un aliniament de spinări scunde alc. din şist.crist. şi calcare înconj. de dealuri alc. din formaţ. sedim. necutate.

-         se desf. pe 2 aliniam: -            E- M.Meseş, D.Prisnel, D.Mare, D.Preluca

                                                                                                                                                                                                                                                              - V- Mg. Simleu,Culmea Huedin

HARTA

clic pe imagine pentru mărire

Comentarii 0


Nu sunt comentarii.

Scrie un comentariu

Please enable / Bitte aktiviere JavaScript!
Veuillez activer / Por favor activa el Javascript![ ? ]