Carpatii Orientali. Relieful





CARPAŢII ORIENTALI

- limite:  - N:  graniţa cu Ucr

- delimitarea fata de Meridionali: Valea Prahovei

- E: Podişul Sucevbei, Subcarpaţii Moldovei, Subcarpaţii Curburii

-   V:  Câmpia de Vest, Dealurile de Vest , Depresiunea Colinara a Transilvaniei

- suprafata: 34500 km² (50% din lanţul carpatic romanesc)

      - Geneza: vezi tabelul cu  EVOLUTIA TERITORIULUI ROMANIEI

- sub aspect geologic sunt alc din 3 şiruri de roci:

*        sisturi  cristaline: ex M.Rodnei, M.Maram., Suhard, Bistriţei, Giumalău, Giurgeu, fundamentul Hăşmaşu Mare etc

*        fliş (roci dure cu calcare şi conglomerate): ex Rarău, Ceahlău, Ciucaş, Ob. Feredeu, Mare, M. Stânişoarei, Goşmanu, Berzunţ, Tarcău etc

                                    *          vulcanice (magmatice): ex: Oaş, Gutâi, Ţibleş, Calimani, Gurghiu, Harghita

-      se desf. mult în lărgime (150 km)

-      sunt lipsiţi de masivitate dat. mulţimii depresiunilor şi văilor ce-i intersectează

-      au o înălţ. med. de 930m ( C. Mer.-1136 m, C. Occ-650 m)

-      in  N (M.


Rodna, M Călimani) culminează la >2000m (Vf. Pietrosu Rodnei-2303m; Vf. Ineu-2279m)

-      in  S dincolo de V. Bicazului abia ajung la 1600-1700 m.

-      altit.între 1000-1500m deţin peste 40% din supr. C. Or., iar cele de peste 2000 m numai 1%

            - prez. un accentuat paralelism al culmilor pe directia NV-SE, iar în zona de curbură pe directia NE-SV:

*        C. - o fâşie de şist. crist. aliniază înălţ. cele mai mari (Rodna, Suhard,Maram), dar se afundă la S de V. Trotuşului

*               V – M-tii. vulc. (granit, bazalt, andezit, docit, riolit, porfir) desp. în 2 grupe:

a) N, m-ţi de formă conică (Oaş-Gutâi-Ţibleş)

b) S, cratere bine păstrate (Călimani, Gurghiu, Harghita)

*               E - fliş (nisip, pietriş, conglom., gresii, marne), ocupă întreaga lărgime a Grupei Curburii

-           Văile au sectoare transversale şi longitudinale form.:

*          defilee (Mureş la Topliţa-Deda; Olt la Racu-Jigodin, Racoş şi Tuşnad)

*          chei (Bicazului, Bistriţei)-       depresiuni:                 

- DEPRESIUNI  -      depr. mai mari sunt cele ce separă muntii vulcanici de ceilalţi munţi (Maram., Dornelor, Giurgeu, Ciuc)

- Depr. Braşov apare ca o întinsă câmpie la 500-600m alt., cu trecăt. deschise în toate direcţiile.

-      la E doar Depr. Campulung Moldovenesc şi Comanesti sunt mai imp

- există şi altele mai mici (Oaş, Bilhor, Borsesc, Caşin, Ghimeş, Întors. Buz., Comandău)

- depr. deţin >25% din supr. C. Or., unele suspendatate la peste 800m (Maram., Dornelor), altele joase la 500-600m (Braşov, Comăneşti, Oaş)

-      depr au orig. dif.: -      tectono-erozive ( Dornelor, Braşov)

                                                                                                                                                            -           de baraj vulcanic (Maram., Giurgeu, Ciuc)

                                                                                                                                                            -           erozive (C.lung Mold., Borsesc, Bilhor, Gura Humorului)

-           pe rocile crist. apar culmi greoaie acop. de păşuni şi fâneţe nat. coborând în trepte prin platf. de eroziune şi delim. de văi adânci

-           pe calcarele apar forme carstice atât de supr.(lapiezuri, doline, uvale), cat si de adâcime (peşteri: Izv. Tăuşoarelor (M.Rodnei); Peşt. Liliecilor (M. Rarău), Peşt. de Gheaţă (M. Piatra Mare))

-in z. vulc.apar măguri NEK-uri şi DYCK-uri sau plat. vulc. (cu craterele şi conurile vulcanice)

- unele cratere păstrează apa: L. Sf. Ana

- in zona munţ. vulc. se află num. izv. minerale carbogazoase

- in afara diviziunilor longitudinale, se obs. şi o divizare transversală a C. Or:

*          grupa N:  granita cu Ucraina si aliniamentul Depr. Dornelor-C.lung. Moldovenesc

*          grupa C.: aliniamentul Depr. Dornelor-C.lung. Moldovenesc si V. Oituzului

*          grupa S.:  V. Oituz şi V. Prahovei.

Carpaţii Orientali - 3 grupe:

 

CARPAŢII ORIENTALI - GRUPA NORDICĂ

 

-           limite:  - N:  graniţa cu Ucr

- S: aliniamentul Depr. Dornelor-C.lung. Moldovenesc

- E: Pod. Suc

-   V:  C. de V., D de V, DCT

-     Geneza: vezi tabelul cu  EVOLUTIA TERITORIULUI ROMANIEI

-           e grupa cu lăţimea cea mai mare (150 km) între B.Mare-Cacica

-           se întalnesc cele mai mari altit. din C. Or: 2303m Vf. Pietrosu şi 2279 m-Vf. Ineu, ce scad de la E-V

-           prez. mărturii ale gheţarilor cuaternari (creste, văi glaciare, circuri în M. Rodnei şi mai puţin în M. Maramureş)

-           pantele sunt accentuate în special în circurile glaciare în zone carstice, de chei şi defilee, dar şi domoale în cadrul platf. de eroziune (Bătrâna, Nedei, Suprafata Meridională)

-           sunt alc din 3 şiruri de roci: V-vulc.,C-şist. crist.; E-fliş

-           accentuat paralelism al culmilor orientate pe dir. NV-SE.

-           num. depr.(Oaş, Mram., Dornei, C.lung)

-           num  pasuri: - Prislop (1416m) în NE M. Rodnei, trece şoseaua ce leagă Depr. Maram. de N. Mold.

-           Huţa in M.Gutâi leaga Depr. Oaş şi Depr. Maramureş

-           Pasul Şetref (818m) în NV M. Rodnei, leaga. Depr. Maram si DCT

-           fragm. de numeroase văi ce aparţin atât grupei E (Bistriţa, Moldova, Suceava), cât şi celei V (V-Tisa, Vişeu, Iza, Someşul Mare, Lăpuş, Tur)

-           bine împăd. cu răşinoase şi amestec (fag)

Altitudinal:  M. Oaş (aprox. 1000m)

     M. Gutâi-1443 m                   

                              M.Ţibleş-1435m

 M. Bârgău-1611m                             

                         M. Suhard-1931m                      

                          M. Maram.-1957 Vf. Farcău şi 1930 Vf Toroiaga

                                 M. Rodnei-2303 Vf Pietrosu şi 2279 Vf Ineu

                        Ob. Mare-1208 m

                          Ob. Feredeu-1479m

                                      Ob. Mestecăniş-1588m        

-      M.Oaş             -           836m Vf. Frasin

-           au luat naşt. în urma erupţ. vulc. din neozoic

-           au aspect de conuri.

-      M. Gutâi -       1443m Vf. Gutâiul Mare

-           au forme ciudate ex.: Creasta Cocoşului declarată rezervaţie nat.

-           bogaţi în min. complexe.

-           la poalele lor se află orasul Baia Mare.

- M. Ţibleş -            1835 m Vf. Ţibleş,

-           form. atât din eruptiv cât şi din sedim

-           au un relief form. din platouri relativ netede de sedim. deasupra cărora se înalţă măguri conice de nat.vulc.

-           de aici izv. Lăpuşul şi o mare parte din afl. Izei

-           Depr. Maramureş: - limite -     V, SV:  m-ţii Gutâi, Ţibleş

-            S: M. Rodnei

-            E: M. Maramureş

-            N: granita cu Ucr.

-  orig. complexă:            -           tectonică - form.          prin prăbuşirea fundamentului

-     de baraj vulcanic- despartita de DCT. prin lanţul vulcanic

                                                                                                                                                            -           de eroziune            -           modelată de ag. externi

-  e larg deschisă spre N.

-  relieful e form. din piemonturi înalte de 800-900m (la poale) şi din terase, lunci (600-700m).

-  se află 2 lacuri form. în ocne de sare:Coştiui şi Ocna Sugatag

 

-           Depr Oaş:        -           la poalele M. Oaş

-           s-a format prin eroziune

-           comunică cu Depr. Maram. prin pasul Huţa

-           e străb. de raul Tur.

-           renumită prin conservarea elem. de artă pop. autentică, unii etnografi socotind relieful ca o condiţie a ac. conservări

 

-      M. Maramureş -           sunt munţi cu înălţimi mai mari, bine împăd., cu văi prăpăstioase şi creste ascuţite

-  se întâln. un rel. glaciar cu platf. de eroz. si un  rel. antropic şi fluvial

                                                                                    -           altit: Vf Farcău (1957m), Toroiaga (1930m).

-      M. Rodnei:      -           sunt orientati V-E

-      repr un horst cristalin, cu străpungeri eruptive neogene,

-      suporta în S un sedimentar mezozoic calcaros

-      relief glaciar ( ex circuri glaciare: Lala, Buhăescu)

-      relief carstic: carst de supr. cu lapiezuri (mici şanţuri form. prin eroz. apei), doline (mai multe lapiezuri) şi carst de adâncime ( ex. peşt. Izv. Tăuşoarelor)

-      relief fluvial: izv. Someşul Mare, Vişeul, Iza

-      M Suhard -  1932m-Vf. Omu

 -     M.Bârgăului: -             între V. Bistriţei şi V. Someşului Mare

-      1611m-Vf Heniu Mare

-      sunt alc. din fliş, roci vulcanice şi şist. crist.

-      au un aspect de măguri joase

-      Ob. Mestecăniş           -           1588    m, între V. Bistr.-V.Mold.

-         e alc din cristalin  şi fliş

-      Ob. Feredeu    -           1479    m, între  V. Mold.-V.Moldoviţei,

-      Ob. Mare         -           1208    m

-      Depr. Dornelor -          depr tectono-erozivă (800m)

-  relief colinar înalt cu aspect tentacular

-  dezv. pe văile Bistriţei, Neagra Şarului şi Bistricioara

-  între M. Suhard în N , M. Bârgău în NV, S Călimani, E Giumalău şi Bistriţa

-  comunică cu    -           DCT prin pasul Tihuţa (1201m)

-         Depr. Clung. Mold. prin pasul Mestecăniş (1096m)

-         ţinutul neamţ prin Păltiniş

-         Maramureş prin Prislop

-           Depr. Clung. Mold.: -pe V. Moldovei

-         alungită, cu aspect tentacular prin micile depr. de pe afl. Mold

-         drenată de Moldova şi Moldoviţa

-           mas. Giumalău: cristalin, cu platouri greoaie, monotone

-           mas. Rarău      -           1651m, de un pitoresc deosebit, form. din calcare aparţinând unui sinclinal suspendat.

-      apar forme ciudate (Pietrele Doamnei, Peşt.Liliecilor)

 

 

CARPAŢII ORIENTALI -             GRUPA CENTRALĂ

 

            -           limite:             -           N:  aliniamentul Depr. Dornelor-C.lung. Moldovenesc

-           S: V. Oituz

-           E: Sub. Mold

-           V:  DCT

-           dispunere a culmilor în şiruri paralele pe dir. NV-SE

-           e alc. de la N-S din 3 tipuri de roci: -  V-  vulcanice ,

-         C-        şisturi crist. care se afundă la S de Obârşia Trotuşului

-         E- roci sed. cutate (fliş)

-           are num. depr. (Giurgeu, Ciuc, Baraolt, Bilbor, Borsesc, Ghilmor, Comăneşti, Caşin)

-           pasuri şi trecători: Bucin-1273m, Sicaş-1000m,          Vlăhiţa-           985m, Ghimeş, Tuşnad, Racoş, def. de la Topliţa-Deda (Mureş), Tihuţa-1201, Mestecăniş-1096m, Oituz-866m, Vlădeni-519m

-           sunt frag. de num. văi ce aparţin atât grupei E cât şi cele V (Bistr., Bicaz,Tarcău, Trotuş, Mureş, Olt)

-           lipsa de masivitate datorată mulţimii depr. şi a văilor ce o străbat

-           prez. num izv. min. carbogazoase, asa-num. “aureole mofetire”

-     Geneza: vezi tabelul cu  EVOLUTIA TERITORIULUI ROMANIEI

Altitudini:       Călimani-2100m                                  Gurghiu-1776m                                   Harghita-1800m                                  Bodoc-1193m

                                                Ciomatu-1301m                                  Giumalău-1857m                                Rarău-1651m

                                                Bistriţei-1859m                                   Ceahlău-1907m                                   Tarcău-1664m

                                                Giurgiu-1945m                                    Hăşm. Mare-1793m                Ciuc-1493m

                                                Nemira-1649m                                    Stânişoarei-1530m                  Goşmanu-1442m

                                                Berzunţ-984m                                     Perşani-1104m                                    Baraolt                                                                                         

 

-           Grupa centr. cupr. de asemenea 2 părţi:

*     V:        -           m-ţii vulc. Călimani, Gurghiu, Harghita (ultimul trece şi la E de Olt, lângă Băile Tuşnad, în Muntele

Ciomatu, unde se află L. Sf. Ana, un lac de crater vulcanic)

-         sunt mai înalţi decât cei vulc. din N şi au cratere vizibile

-    pe văile sup. ale Mureşului şi Oltului se desf. 2 mari depr. Giurgeu (Gheorgheni) si Ciuc, înalte (600-700) cu climat răcoros.

-         pasuri: Vlăhiţa,            Sicaş,               Tuşnad, defil. Topliţa-Deda

*     E :                    -           alc din 3 şiruri de culmi muntoase form. numai prin încreţirea scoarţei:

                                                                                                a)         V - M. Giurgeu (şist. crist.), Hăşmaşu Mare (calcare), Ciuc şi Nemira

                                                                                                b)         C - cupr. înălţ cele mai mari (Bistriţei, Ceahlău, Tarcău, Giumalău şi Rarău)

                                                                                                c)         E - sunt m-ţi mai scunzi (Stânişoarei, Goşmanu, Berzunţ) alc. din fliş

-    mai cuprind şi depr. Bihor,Borsesc,Ghimeş    (Trotuş),          Comăneşti

-           Spre S, gr. centr. se term. cu m-ţi mici: Perşani, Baraolt, Bodoc, ce pătrund digital în N Depr. Braşov, înte cotiturile Oltului şi sunt alc. din fliş

-           Depr. Giurgeu:            -           e o depr. de baraj vulcanic

-  străbătută de la S-N de Mureş şi comunică cu DCT prin defileul Topliţa-Deda       

-  între M. Giurgeu, Hăşm.Mare, M.Gurghiu şi M. Călimani

-  are un aspect colinar având o alt. de aprox. 750m

-           Depr. Ciuc:                  -           desparte m-ţi vulc. din gr. centr. a Carp. de restul culmilor muntoase ale ac. grupe

-    între M. Harghita, M. Ciucului şi Depr. Caşin desf. spre S până la Masivul Ciomatu sit. la E de Olt, care-şi form. defileul de la Tuşnad

-      drenată de la N-S de Olt

-      are un aspect colinar.

-    comunică cu Depr. Giurgeu prin pasul Tincani, cu Depr. Braşov prin Tuşnad şi în V prin Vlăhiţa

-           M-ţii Călimani:            -           cei mai înalţi munţi din această grupă(2100m-Vf Pietrosu)

-  relieful glaciar e discutabil, dar au fost puse în evidenţă forme periglaciare

-           M. Gurghiu                 -           la S de defileul Mureşului       (Topliţa-Deda)

-      înlănţuire de conuri vulc. orientate pe un alinimanet NV-SE.

-           M. Harghita     -           ating 1800m, se cont. cu Mas. Ciomatu

-           Mas. Ceahlău -           V. Bistriţei(E), Bicaz(S) şi Bistricioarei(N)

-      domină oriz. cu înălţ. de 1907 m în Vf  Ocolaşu Mare

-           M. Tarcău        -           1664    m sit. între V. Bicaz    (N) şi cea a Trotuşului(S)

-           M. Giurgeu      -1945   m deşi alc. din şist. crist. apar în relief cu o treaptă mai jos

-           M-ţii Hăşmaşu Mare:   -           relief carstic cu lapiezuri, chei, doline, uvale, polii, peşteri

-    prezenţa L. Roşu între culmile de calcar ale salbaticelor chei ale Bicazului

-    “Piatra Singuratică”

-           M. Ciuc -         intre V. Trotuşului şi V. Uzului

-    au o alt. max de 1493m

-           M. Nemira - se întind până la V. Oituzului -1649m

-           M. Stânişoarei -           altitudine maxima 1530 m

-      sit. între V. Mold şi V. Bistriţei

-      au aspectul unei culmi prelungi împăd. până în depr. subcarp. estice

-           Culmile Goşmeanu (Vf. Geamăna-1442m) şi Berzunţ (Vf Măgura-984m) joase şi bine împăd. închid pe Trotuş depr. Comăneşti dinspre N şi resp. E

-           M. Perşani -     altit. max Vf. Cetăţii-1104m

-           sunt străbăt. de Olt ce form. defileul de la Racoş

-           M. Baraolt -     înaintează spre S în cadrul Depr. Braşov până la Olt

-           M. Bodoc        -           apar ca o prelung. izolată a M. Ciuc

-           V. Oltului şi Depr. Caşin

           

 

CARPAŢII ORIENTALI - GRUPA SUDICĂ

 

-           limite:                         -           N:  V. Oituz

-           S, E:  Subcarp. Curb

-           V:  V. Prahovei

- Geneza: vezi tabelul cu  EVOLUTIA TERITORIULUI ROMANIEI (fără vulcanism, glaciaţiune)

-           sunt dispuşi în şiruri de munţi pe dir. NE-SV

-           cea mai înaltă altit. e de 1954m în Vf. Ciucaş

-           cei mai mici munţi din cadrul C.Or.

-           nu au fost afectaţi de glaciaţiune sau vulcanism

-           sunt alc. numai din fliş

-           prez. mai puţine pasuri, trecători şi depr (dintre care cea mai mare e Depr. Braşov)

-           e drenată de multe văi care det. lipsa de masivit. a acestei grupe (Prahova, Doftana, Teleajen, Buzău, Bâsca Mare şi Bâsca Mică)

-           pasuri: Predeal-1240m, Bratocia-1463m, Buzău etc.

-           e puţin împăd. şi lipsită de resurse de subsol

-           ac. grupă e alc. în general fliş

-           sunt prezente alunec. de teren pe porţiuni cu argilă

-           relief carstic (ex. M. Bârsei) cu chei, peşteri, sohodoale

-           pasuri şi trecatori: Oituz - 866m, Buzău - 810m, Bratocea, Predeal-1033m, Cul. Bran (Giuvala), Vlădeni-619m, Racoş, Tuşnad

-           Unităţi şi subunităţi:    Depr. Braşov

                                                                                                            M. Vrancei-1785m

                                                                                                            M. Buzău cu M. Penteleu-1772m, M. Siriu-1657m, M. Ivăneţu-1021m

                                                                                                            M. Ciucaş şi M. Baiu-1895m

                                                                                                            M. Bârsei cu Piatra Mare şi Postăvaru-1799m

                                                                                                            M. Întorsurii

                                                                                                            Depr. Înt. Buzăului

-           disting 2 grupe de m-ţi:

  • int.: M- Întorsurii (de la E-V sit. în S Depr. Braşov) şi M. Bârsei (form. din Postăvaru şi Piatra Mare);
  • ext.:M. Vrancei           (N-S ce se cont. cu Pinteu Ivăneţu ce pătr. în Subc. Curb.), M. Buzău (cu 2 aliniamente Siriu şi Penteleu),        M. Ciucaş, M. Baiului.

-           M. Vrancei -    intre V. Oituzului, Bâsca Mică si Soveja

-           altitudini de peste 1700m (max. 1785m-Vf. Coru, 1777-Lăcăuţ)

-           izv. Putna şi afl. săi

-           M. Buzăului -  între Bâsca Mică şi Teleajen

-           alc. dintr-o asoc. de culmi: M. Penteleu-1772m în E şi M. Siriu -1657m în V.

-           M. Ciucaş        -           între Doftana şi Teleajen

-           domină dinspre S. Depr. Întorsurii

-           altit. 1954m-Vf Ciucaş.

-           M. Baiu -         intre Doftana si Prahova

-    altitudinea maxima e de 1895m.

- abruptul mai domol către V. Prah. contrastează cu cel prăpăstios al Bucegilor, subliniind caracterele distincte dintre cele 2 “lumi” muntoase: C. Or. şi C. Mer.

-           M. Întorsurii    -           alc. prepond. din fliş

-      au o înălţime aprox. de 1203m:

-           M. Bârsei: -     cuprinde masivul Postăvaru (1799m) şi Piatra Mare

-           Piatra Mare are un relief carstic f. bine dezv. repr. de Peştera de Gheaţă

-    Postăvaru are un aspect mai greoi, coboară în trepte spre Depr. Braşov, treapta de 1000m coresp. renumitelor staţiuni turistice Poiana Braşov, iar prelungirea sa mai joasa,Tâmpa, pătrunde în perimentrul oraşului Braşov

-           Depr.Braşov : -            e cea mai întinsă depr. intram.

-      orig. tectonică,  cu aspect de câmpie netedă fiind situată la 500-600m înălţ.

-      are num. oraşe, dintre care cel mai imp. e Braşovul, centru ind. şi agricol

-      sit. între gr. Centr. şi cea Sudică a C. Or.

-    străveche răscruce de drumuri, îşi menţine în cont. ac. funcţie prin poz. centr. şi prin trec. din jur, deschise în toate direcţiile:

-      Comunică cu   -           Mold.: prin pasul Oituz (pe V. Oitzului)

-    Muntenia: Predeal, Predeluş (V. Doftanei), Bratocea (V Teleajenului), cul Bran- Rucăr  

                                                                                                                                                -           Trans: Vlădeni(S. M.Perşani), Racoş(V. Oltului)

-  Depr. Ciuc: Tuşnad     (Olt)

-  Depr. Întor. Buz.- Teliu         

-           Depr. Întorsura Buzaului: -     num. astfel după “cotul” mare pe care-l face Buzău aici

-            desp. M. Siriu şi Ciucaş de M. Întorsurii.

-           Cul. Prahovei  -          se desf. în lungul V. Prah.

-      e alc dintr-un relief de înălţ. mai mici(1100-1300m) num. clăbucete sau gâlme

-    succesiune de sectoare înguste în N (localităţile: Predeal, Azuga, Sinaia, Posada) şi mai lărgite în S (Buşteni)

-      aici se află şi pasul Predeal-1040m

HARTA

clic pe imagine pentru mărire


Please enable / Bitte aktiviere JavaScript!
Veuillez activer / Por favor activa el Javascript![ ? ]