Conservarea biodiversității în România

CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII ÎN ROMÂNIA


Biodiversitatea (diversitatea speciilor) reprezintă varietatea organismelor ce populează un anumit spaţiu (habitat). Biodiversitate înseamnă specii numeroase dar şi un fond de gene imens care poate fi utilizat în ameliorarea plantelor cultivate. Plantele asigură nu doar hrana pentru toate celelalte organisme ci şi produse de interes
industrial: fibre, coloranţi, esenţe, medicamente, uleiuri, tananţi, aromatizanţi şi oxigenul necesar respiraţiei.

 

Exploatarea iraţională a diversităţii organismelor a determinat dispariţia multor specii şi chiar grupe întregi de specii. Când biodiversitatea scade, fondul genetic este puternic ameninţat. Deşi ideea ocrotirii naturii este veche, ea a devenit o problemă esenţială a omenirii mai ales în ultima vreme când efectele deteriorării mediului au
devenit uneori catastrofale.

 


Căi pentru protejarea mediului:
- ocrotire unor specii pe cale de dispariţie printr-o legislaţie corespunzătoare, declarându-le monumente ale naturii. În ţara noastră sunt declarate monumente ale naturii şi ocrotite următoarele specii de plante: floarea de colţ, garofiţa Pietrei Craiului,  ghinţura, sângele voinicului, bulbucii de munte, iedera albă, papucul doamnei, laleaua pestriţă, floarea de lotus, nufărul alb, brânduşa galbenă, ghimpele, crinul de pădure, bujorul românesc, jneapănul, tisa, laricea etc..

 

Dintre animalele ocrotite fac parte:
-aspretele şi lostriţa, broasca de mlaştină, broasca ţestoasă de uscat, şarpele de nisip, pelicanul comun, pelicanul creţ, lebăda,lopătarul, dropia, corbul, cocoşul de munte, cocoşul de mesteacăn, bufniţa, capra neagră, râsul etc..

- înfiinţarea de parcuri şi rezervaţii naturale unde să fie asigurate condiţii optime pentru unele specii de plante şi animale aflate în pericol.

 

. În ţara noastră această acţiune a început încă de la sfârşitul secolului al XIX- lea, printre iniţiatori aflându-se Dimitrie Brândza, întemeietorul Grădinii Botanice din Bucureşti. În 1928, Emil Racoviţă propune elaborarea unei legi speciale pentru ocrotirea unor specii considerate adevărate comori. În 1930 este înfiinţată Comisia Monumentelor Naturii. Aceasta a pus sub ocrotire Rezervaţiile naturale „Parcul Naţional Retezat”, „Pietrosul Rodnei”, „Pădurea Letea”, „Piatra Craiului”, „Codrul Secular Slătioara”. Parcul Delta Dunării, Parcul Naţional Retezat şi Parcul Naţional din Munţii Rodnei sunt recunoscute pe plan internaţional ca rezervaţii ale biosferei. În prezent, de ocrotirea naturii se ocupă o serie de organisme naţionale şi internaţionale: Ministerul Apelor, Pădurii şi Protecţiei Mediului, Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii (în ţara noastră), UNESCO, OMS (Organizaţia Mondială a Sănătăţii), UICN (Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii) – pe plan mondial.
 

Alte Lectii din biologie