Model de subiect pentru examenul de Bacalaureat 2015 la Istorie





Model de subiect pentru examenul de Bacalaureat 2015 la Istorie.

BACALAUREAT 2015: Model de subiect la Istorie, proba scrisă Proba E. c).
 

 Model de subiect + Barem la Istorie Bacalaureat 2015 (*pdf)

În cadrul examenului de bacalaureat 2015, Istoria are statutul de disciplină obligatorie, fiind susţinută la proba E. c) în funcţie de filieră, profil şi specializare.


 

Examenul de bacalaureat național 2015
Proba E. c)
Istorie

MODEL DE SUBIECT

 

Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil sportiv, toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru activităţi extrașcolare, pedagog școlar; - profil teologic, toate specializările.

 

•     Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

•     Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.

 

SUBIECTUL I                                                                                                                (30 de puncte)

 

A. „Guvernul condus de P. Groza [...] a dat o atenţie primordială industriei. El a urmat îndeaproape principiile și strategia schiţate de Gheorghiu-Dej la Conferinţa Naţională a Partidului Comunist din octombrie 1945.


A condiţionat direct atât refacerea economică a ţării, cât și progresul ei [...] de capacitatea sa de a se industrializa cât mai rapid posibil. De asemenea, el a atribuit statului rolul decisiv în acest proces [...] și, ca urmare, statul ar fi fost acela care ar fi alocat materiile prime, ar fi reglementat vânzarea și preţurile mărfurilor și ar fi controlat investiţia de capital. Până în toamna anului 1945, guvernul Groza stabilise primatul statului în industrie, printr-o serie de decrete-lege, ce regelementau domeniile căilor ferate, producţiei miniere și petroliere, precum și preţurile și salariile. Această activitate legislativă s-a intensificat în 1946, pe masură ce Partidul Comunist și-a extins influenţa în întreaga economie. Controlul exercitat de acesta asupra problemelor economice și financiare era practic total, când, la 1 decembrie 1946, Gheorghiu-Dej, secretarul general al partidului, și-a asumat conducerea nou creatului Minister al Economiei Naţionale, atotputernicul organism de planificare și coordonare, a cărui funcţie principală era mobilizarea întregilor resurse ale ţării pentru îndeplinirea politicii economice comuniste.”

(K. Hitchins, ROMÂNIA 1866-1947)

 

B. „Sub directa presiune a comuniștilor, guvernul Petru Groza, emanaţia acestora, începe să treacă la înlăturarea oricărei opoziţii. [...] În noiembrie începe eliminarea conducătorilor și membrilor organizaţiilor de rezistenţă anticomuniste. [...] În aceeași lună sunt falsificate grosolan alegerile parlamentare, comuniștii și aliaţii lor fiind scoși învingători cu 79,86% din voturi, adică cu 378 din 414 locuri în Parlament. Principiul lui Stalin: «nu contează cine și cum votează, ci cine numără voturile» funcţionase întocmai în România. De altfel, alegerile sunt pregătite de Gheorghiu-Dej împreună cu Vîșinski, comisarul sovietic la București. [...] Un val de arestări se abate peste ţară. Opoziţia politică începe să fie lichidată fizic. Liderii partidelor tradiţionale [...] sunt acuzaţi de «trădare», «complot», «spionaj», judecaţi, condamnaţi și închiși în închisorile de la Pitești, Jilava, Ocnele Mari, Sighet, Dej, Aiud [...] sau în lagărele de muncă forţată de la Midia, Poarta Albă, Cernavodă, Bicaz sau cu domiciliul obligatoriu în «satele strategice» din Câmpia Bărăganului. [...]

La 30 decembrie 1947 [...] România se declară republică populară. Nicio piedică, nici măcar formală, nu mai stătea de acum încolo în calea instaurării în România a sistemului sovietic.”

(I. Bulei,  O istorie a românilor)

 

Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:

 

1.

Numiţi formaţiunea politică precizată în sursa A.

2 puncte

2.

Precizaţi, din sursa B, o informație referitoare la alegerile parlamentare.

2 puncte

         3.

 Numiţi doi conducători politici români la care se referă atât sursa A, cât și sursa B.

6 puncte

4.

Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că instaurarea regimului comunist implică exterminarea opozanților politici.  

  3 puncte

5.

Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (CAUZă, respectiv EFECT).  

  7 puncte

6.

Prezentaţi două acţiuni desfășurate de România în relaţiile internaţionale din perioada „Războiului Rece”.

  6 puncte

7.

Menţionaţi o asemănare între practicile politice din România utilizate în perioada stalinismului, respectiv în perioada naţional-comunismului.

  4 puncte

 

SUBIECTUL al II-lea                                                                                                     (30 de puncte)

Citiţi cu atenţie sursa de mai jos:

„Scurt timp după preluarea puterii, Ștefan [cel Mare] a revenit la orientarea tradiţională a politicii externe a Moldovei, alianţa cu Polonia. După câteva incursiuni pe teritoriul acesteia, unde se adăpostea rivalul său înlăturat din domnie, Ștefan încheie, în aprilie 1459, o convenţie cu regele Cazimir prin care l-a recunoscut suzeran unic, anulare implicită a angajamentelor asumate anterior faţă de Ungaria. Ca gaj al fidelităţii sale, Ștefan a lăsat în stăpânirea regelui polon cetatea Hotin pe Nistru, ocupată anterior de o garnizoană polonă, și s-a angajat să respecte bunurile boierilor moldoveni refugiaţi în Polonia. Contravaloarea acestor concesii [...] a fost îndepărtarea de la hotarul Moldovei a rivalului său, Petru Aron, primejdia cea mai imediată pentru puterea încă neconsolidată a noului domn.

Restabilirea legăturii cu Polonia însemna implicit și îndepărtarea de Ungaria și Ţara Românescă. Indiciile timpurii ale acestei evoluţii au luat proporţiile unui antagonism direct în 1462, în conjunctura favorabilă creată de atacul lui Mehmet II împotriva domnitorului Vlad Ţepeș, când Ștefan a încercat fără succes să cucerească Chilia. Trei ani mai târziu, în 1465, în urma unui atac prin surprindere, domnul Moldovei a reușit să aducă în stăpânirea sa cetatea mult râvnită de la gurile Dunării, subminând grav interesele comerciale ale Ungariei și Ţării Românești.

Pentru a restabili situaţia, Matias Corvin a intrat în campanie la sfârșitul anului 1467, înaintând în fruntea unei mari armate spre Suceava, capitala Moldovei, unde nădăjduia să-l instaleze pe candidatul său la domnie. În drum însă, la Baia, [M] unde regele se oprise pentru pregătirea asaltului final, Ștefan dezlănţuie contraatacul; trădat însă de unii boieri el nu a reușit să nimicească, așa cum plănuise, oastea ungară. Lupta a rămas nedecisă, dar avântul ofensivei regale a fost oprit. Incapabil să-și continue înaintarea, Matias Corvin a părăsit Moldova fără să-și fi realizat obiectivul.”

(M. Bărbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, Ș. Papacostea, P. Teodor, ISTORIA ROMÂNIEI)

 

 

 

Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:

 

1.

Numiţi capitala Moldovei, precizată în sursa dată.

2 puncte

2.

Precizaţi secolul la care se referă sursa dată.

2 puncte

3.

Menţionaţi doi domnitori din spaţiul românesc, la care se referă sursa dată.

6 puncte

  4.

Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la cucerirea Chiliei de către domnitorul Moldovei.

6 puncte

  5.

Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la relaţiile politice dintre Moldova și Polonia, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă.

10 puncte

 6.

  Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia spaţiul românesc participă la relațiile internaționale de la sfârșitul Evului Mediu și începuturile modernităţii. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia.)

4 puncte

 

SUBIECTUL al III-lea

(30 de puncte)

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre preocuparea istoricilor pentru romanitatea românilor, având în vedere:

-       menționarea a două cauze ale abordării romanității românilor de către istorici și precizarea unei asemănări între acestea;

-       menționarea a doi istorici și prezentarea viziunii referitoare la romanitatea românilor a unuia dintre aceștia;

-       formularea unui punct de vedere referitor la existența constantelor în abordarea romanității românilor de către istorici și susţinerea acestuia printr-un argument istoric.

 

Notă! Se punctează și utilizarea limbajului istoric adecvatstructurarea prezentării, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant șiutilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice și încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Please enable / Bitte aktiviere JavaScript!
Veuillez activer / Por favor activa el Javascript![ ? ]