Relieful Romaniei





CADRUL NATURAL :

RELIEFUL

 

Relief = totalitatea  asperităţilor, a denivelărilor de la suprafaţa scoarţei ce se grupează în anumite forme geografice numite forme de relief.

 

A)    RELIEF MAJOR:

-          format din 3 trepte (subunităţi): munţi, dealuri şi podişuri, câmpii fiecare cu alte subunităţi.

-          diferenţele dintre acestea sunt date de:  altitudine, gradul fragmentării (adâncime şi densitate) şi valoarea pantelor.

            Munţii

            - sunt forme de relief ce depăşesc 1000 m alt. în care râurile au creat văi adânci cu versanţi cu pante accentuate şi interfluvii de tipul crestelor.     

            - munţii se prezintă sub 3 forme:

Lanţuri muntoase:

            - se desfăşoară pe suprafeţe mari, au lungimi de sute şi mii de km., lăţimi de 50-200 km şi înălţimi 1000-8000 m

- alcătuite dintr-o mare varietate de roci sedimentare, metam., eruptive cuprinse în structuri cutate, mai mult sau mai puţin fragmentate tectonic

-cele mai înalte şi lungi lanţuri de munţi sunt cele mai legate de orogeneza alpină (ex Carpaţii-1300km, cu o lăţime. max-130-140 km şi o alt. de 2655km în Tatra)

Masive muntoase:

- sunt izolate şi au înălţimi mai reduse (1000-1500m, dar şi sub 1000m) şi sunt legate de orogeneza hercinică

-se remarcă prin nivelarea puternică care  s-a făcut în mezozoic şi neozoic urmată  de o fragmentare puternică care au dus la ridicarea în blocuri

-le sunt specifice poduri interfl. late şi slab înclinate între care se găsesc văi adânci  cu versanţi cu pantă mare

- accentuări masive vor domina regiunile vecine prin versanţi prăpăstioşi

-în cea mai mare parte sunt alcătuiţi din roci foarte vechi (metam. şi granitice)  deoarece eroziunea a  îndepărtat tot ce era deasupra (depresiuni sedimentare) şi a ajuns la “miezul muntelui”.

- pe aceste roci mai există pături subţiri de sedimente necutate. ex. M.


Măcin (Masivul Dobrogei de N)

Munţi vulcanici:

- au rezultat prin consolidarea materiilor topite ce iese din adâncime

-pot apărea sub forma unor conuri izolate

-sunt 2 lanţuri de m. vulcanici dintre care unul e cel mai lung din Europa(Oaş-Gutâi-Ţibleş.Călimani-Gurghiu-Harghita) şi  e situat în V Carpaţilor Orientali şi unul în S M. Apuseni (M. Metaliferi)

Podişurile sunt forme de relief cu înălţime mai mari de 300m şi mai puţin fragmentate; văile care le fragmentează au adâncimi de peste 100m şi au versanţi cu pante acc.; podurile interfluviale sunt foarte late şi netede

Dealurilesunt forme de relief pozitive cu înălţimi mai mari de 300m separate de văi cu adâncime mai mare de 100m; podurile interfluvii sunt rotunjite (convexe) şi nu prea late. Regiunea e mult mai fragmentată în raport cu podurile şi deci spaţiul ce aparţine formelor pozitive (dealuri) e mai mic decât cel formelor negative(văi)

Colinelesunt un caz particular de dealuri (repr o asociere de dealuri joase uşor rotunjite şi uniforme (Col. Tutovei))

Câmpiilesunt regiunile cele mai joase (0-300 m alt.), au fragmentare redusă, interfluvii sunt largi, iar văile sunt puţin adânci şi limitate de maluri. Genetic sunt separate - c. de acumulare şi c. de eroziune

 

B)           FORME MEDII ŞI MICI (suprapuse pe cele anterioare.) se compun din:

- intefluvii -porţiuni de pe cumpana apelor situate între 2 văi vecine

-valea - depresiune alungită şi îngustă deschisă în aval şi străbătut de o apă curgătoare

-pasul - partea cea mai joasa a unei culmi în formă de şa, face legătura între 2 văi printre care se poate trece

            -trecătoare- un loc relativ îngust prin care se face trecerea dintr-o parte în alta a unui munte; se află de-a lungul unei ape

            -culoarul- deprrsiune. îngustă şi foarte alungită

            -văi cu terase şi lunci

 

       C) RELIEFUL GLACIAR

- reprezintă un relief climatic (rezultă în urma acţiunii gheţarilor).

- a luat naştere în pleistocen

- e prezent numai în munţii de  >2000m alt. unde gheţarii au sculptat circuri glaciare, văi glaciare, praguri şi acumulări de morene.

- cel mai spectaculos relief glaciar îl întâlnim în M. Făgăraş, Retezat  etc.

 

                        D) RELIEFUL VULCANIC

- este format din conurile vulcanice (Oaş-Gutâi-Ţibleş).

- in S se întalnesc munţi cu cratere bine păstrate (ex. craterul ce cantonează Lacul Sf. Ana), platouri vulcanice si o serie de asocieri de nekuri şi dykuri.

 

                         E ) RELIEF DE MODELARE CICLICĂ sau SUPRAFEŢE DE EROZIUNE:

-           au luat naştere pe şisturi cristaline

- Borăscu la peste 2000m acoperită cu păşuni formate în cretacic; 

- Râu-Şes între 1200-1600m presărată cu păşuni, păduri., formate în paleogen;

- Gornoviţa (Predeal) la 1000m în cadrul căreia se află întinse fâneţe şi multe alez. omeneşti permanente şi sezoniere; s-a format în neogen.

-           aceste platforme de eroziune se găsesc în majoritatea munţilor, dar au denumiri diferite.

 

           

            F) RELIEFUL FLUVIAL:

-  cuprinde un sistem de văi, terase şi lunci.

- văile crează prin eroziune:     -  culoare de văi în adâncime (ex. Cul Mureşului, Cul. Alba Iulia-Turda)

-   defilee (Turnu Roşu-Cozia; Lainici, Racoş)

-   văi în chei (Turzii, Bicaz, Nerei)

-           Văile râurilor sunt însoţite de terase acoperite cu pietriş

-           Lunca este inundată de apele râurilor când debitul acestora creste (e spaţiul de acumulare a pietrişului, nisipului, mâlului)

 

                        G) RELIEFUL ANTROPIC

-           reprezintă ansamblul de forme pozitive şi negative aflate la exteriorul scoarţei şi a căror geneză e legată de interacţiunea agenţilor interiori şi exteriori.

-           acţiunea omului asupra elementelor mediului natural  are consecinţe în geneza unor forme de relief (ex. cariere, baraje, diguri, lacuri de acum., tunele, căi de comunicaţii)

                        H) RELIEFUL CARSTIC.

- calcarul e o rocă sedimentară organogenă, dură permeabilă în care apa încărcată cu CO2 acţionează asupra acesteia şi crează lapiezuri, doline, polii, peşteri, chei, izbucuri.

- văile sunt înguste, au versanţi abrupţi care se întâlnesc în albie (chei), iar interfluviile prezintă poduri extinse şi martori de eroziune.

 

CONCLUZIE:

- relieful ţării noastre are alt. medie de 420m ( alt. medie  a Europei e de 380m.)

- inălţimea max.  este de 2544 m Vf. Moldovan (Făgăraş), iar cea min e de 0 m pe ţărmul Mării Negre.

- după structură   -  aproape din jumătatea suprafăţii tării (munţi, Subcarpaţii,Dobrogea de N,Podişul Mehedinţi) cuprinde strate cutate (zone de orogen), cu relief mai semeţ şi pante mai accentuate;

-      cealaltă parte, în genere mai joasă (deal şi câmpie) e alcătuită din strate orizontale sau apropiate de orizont.(zone de platformă) care sunt mai rigide, mai stabile faţă de mişcările scoarţei  având o structură mai rigidă, mai simplă cu un fundament de sist. crist. peste care s-au aşezat depresiuni sedimentare  (Câmpia Română, Câmpia de Vest, Dealurile de Vest, Depresiunea Ccolinară a Transilvaniei,  Podişu Moldovei., P.Getic, Dobr. S.)

Please enable / Bitte aktiviere JavaScript!
Veuillez activer / Por favor activa el Javascript![ ? ]