Reteaua Hidrografica si lacurile





Reteaua Hidrografică

DUNĂREA

Harta Delta Dunării

            -  România e o ţară carpatica, dar şi dunareana şi pontică.

-  România are cel mai lung segment 1075 Km, aprox. 38% din lungime.

-  e tangenta  şi traversează teritoriul României.

-  adună aproape întreaga reţea hidrografică a ţării, cu excepţia râurilor Dobrogea care se varsă direct în Marea Neagră.

-  străveche axă de populare, comerţ, transport, activități economice.

-  cel mai important fluviu al Europei.

-  trece prin 4 capitale: Viena, Bratislava, Budapesta, Belgrad.

-  are un debit aproape egal de 6470 m3/s.

-  traverseaza Europa de la V-E pe o lungime de 2860 Km vărsându-se în Marea Neagră printr-o frumoasă deltă - Delta Dunării.

-  la intrarea în ţară are un debit de 5560 m3/s, iar la Pâtlăgeanca la primul Ceatal ajunge la 6470 m3/s.

-  pe teritoriul României curge cu 910 m3/s.

-  prezintă un mare defileu, o luncă largă şi o deltă specifică.

 

      GENEZA:   -  s-a format în Cuaternar, pe sectoare şi treptat.

-   iniţial, s-a format sectorul de defileu prin care Dunărea a străpuns Munții Locvei, Munții Almăj şi cei de pe teritoriul Serbiei si Muntenegrului.

-  in Pleistocen s-au format terasele.

-  cursul ei s-a individualizat pe măsura retragerii spre S-E a lacului cuaternar ce ocupa actuala Câmpie Română  

-   Delta s-a format treptat pe măsura colmatării golfului cu aluviunile transportate de Dunăre  şi cu  nisipurile aduse de curentii marini şi de valurile mării.

-  Delta reprezintă cel mai nou pământ al ţării, o unitate în formare prin aluvionare.

-  Defileul Dunării e tăiat în şisturi cristaline, roci dure.

-   in Câmpia Română valea străbate roci sedimentare, apoi granitele din Nordul Munților Măcinului, nisipurile şi pietrişurile Deltei.

-  in albia văi predomina şi nisipurile, mâlul şi loessul (Sudul Câmpiei Olteniei şi în Câmpia Bărăganului).

            -           se deosebește 4 sectoare:

-      Sectorul Baziaş-Orşova: -  Dunărea taie o vale în formă de defileu între Munții Banat şi cei de pe teritoriul fostei Iugoslavia.

-    trece pe la S de Munții Locvei, Munții Almăj, Culoarul Cernei şi Podisul Mehedinti.

-    Defileul e alcătui din şisturi cristaline si calcare

-    are o lung de 135 Km, fiind cel mai lung din Europa

-    prezintă sectoare înguste (Cazanele Mari si Mici) şi bazinete (Moldova Veche, Orşova).

                                       -   construcția barajului hidroenergetic si de navigație de la Portile de Fier I

                                                   -    principalele porturi sunt Moldova  Nouă şi Orşova.

 

-      Sectorul Portile de Fier – Călăraşi    -  cursul Dunării e domol

-   albia are 800m lăţime medie cu adâncimi care-i asigură un pescaj min. de 2m

-    Dunărea mărginește mica depresiune a Severinului, formează limanul de Vest a Podișului Getic (Platforma Strehaia), după care îşi desfășoară cursul urmărind pe partea stângă Câmpia Română, iar pe cea dreaptă Câmpia înaltă a Dunării de pe teritoriul Bulgariei.

- apar ostrove, de exemplu: Ostrovul Mare numit Portile de Fier II

- lacuri întinse din lunca Dunării, care  preluau toată apa la inundatii au fost îndiguite, desecate si amenajate (Bistreţu, Suhaia, Greaca).

- malul drept e mai înalt, iar spre Câmpia României e mai jos cu o largă dezvoltare a luncii.

- afluenti: Topolniţa, Drincea, Desnăţui, Jiu, Olt, Călmăţui, Vedea, Argeş, Mostiştea.

- porturi: Drobeta Turnu-Severin, Calafat, Corabia, Turnu Măgurele, Zimnicea, Giurgiu, Olteniţa, Călăraşi.

- in dreptul oraşului Giurgiu se află un mare pod peste Dunăre

 

-      Sectorul Călăraşi-Brăila   -  Valea Dunării separă Campia Bărăganului de Podișul Dobrogei (sectorul Bălţilor)

 -  de la Călăraşi, cursul Dunării se indreaptă spre N, până la Brăila.

-  lunca devine mai largă.

- Dunărea se desparte în 2 braţe (Dunărea Veche spre Dobrogea si Bratul Borcea spre Câmpia Română), care se reunesc la Giurgeni-Vadu Oii şi apoi la Brăila.

- între ele se formează -       „Balta Ialomița-           S între Dunăre - Brațul Borcea.

-    „Balta Brăilei” -         între Dunărea Veche (Măcini) şi Brațul Cremenea (Dunărea Nouă).

- înainte aceste zone erau mlăştinoase, cu gârle şi lacuri;

- în prezent ele sunt îndiguite şi asanate, fiind transformate în terenuri agricole (ex Insula Mare a Brăilei)

- afluenti: Ialomița şi Călmăţui.

- porturile: Feteşti, Cernavodă, Hârşova, Brăila, Măcin.

- poduri:             -           Feteşti-Cernavodă         -     Giurgeni-Vadu Oii (Hârşova)

 

-           Sectorul Brăila-Sulina      -  corespunde Dunării maritime.

-  incepe la Brăila şi se continua până la Galaţi.

- in aval de Galaţi, cursul deviaza spre est ocolind pe la N. Podișul Dobrogei şi complexul lagunar Razim, îndreptându-se spre mare.

- la vărsare formează Delta.                                                                                    

- între Galaţi-Pătlăgeanca curge pe un singur braţ, apoi se desfășoară în 2 braţe (Chilia,Tulcea).

- la Tulcea, brațul Tulcea se desfășoară în alte 2 braţe (Sulina, Sfântul Gheorghe).

- Brațele Chilia, Sulina si Sf Gheorghe formează sectorul Delta Dunării.          - - volumul apelor fluviale diferă pe cele 3 braţe: pe Chilia 60%, Sulina 18,8% şi Sf.Gheorghe 21,2%.

- între Brăila-Pătlăgeanca debitul Dunării se măreşte datorită Siretului şi Prutului.

- doar Sulina e navigabilă, deşi pe aici se scurge cantitatea cea mai mică de ape, 18,8%.

- cantitatea de aluviu transportat anual de Dunăre e de 58,7 mil t.

- porturi: Brăila, Galaţi, Isaccea, Tulcea, Sulina.

 

 

RÂURI - GRUPA DE VEST

  HARTĂ oarbăOraşe , Râuri

-                    cuprinde râurile ce au râu colector Tisa:

 

-Tisa:   -           izvorăște din Carpații Păduroşi (Ucraina)

-           pe 62 Km formează granita cu Ucraina.

-           se varsă în Dunăre pe teritoriul Serbiei

 

-Vişeul:           -     izvorăște din Munții Rodnei sub numele de Borşa.

-      traversează Depresiunea Maramureșului.

-      trece prin oraşele Borşa, Vişeul de Sus.

 

-Iza:         -            izvorăște din Munții Rodnei

-           afluent: Mara (cu izvor în Munții Gutâi).

-           traversează Depresiunea Maramureșului

-           se varsă în Tisa la Sighetu Marmatiei

 

-Turul:      -       izvorăște din Munții Gutai

-      străbate  Nordul Campiei Somesului

 

-Someşul:          -        este al cincilea râu ca marime și debit din România. Are o lungime de peste 465 km, dintre care 376 km sunt pe teritoriul României. Bazinul hidrografic se formează prin unirea pe teritoriul comunei Mica, la circa 4 km în amonte de municipiul Dej, a râului Someșul Mare cu Someșul Mic.

-  Someşul Mare:        -  izvorăște din Munții Rodnei

- străbate depresiunea submontană ale Depresiunii Colinare a Transilvaniei. (Depresiunea Dumitra).  Străbate orașele Sângeorz-Băi, Năsăud, Beclean.

- se formează la confluența a două brațe râul Preluci (Pârâul Mariei) și râul Zmeu.

-  traversează oraşele Sângeorz-Băi, Năsăud, Beclean.

- desparte Podișul Someșului de CâmpiaTransilvaniei după care se uneşte cu Someșul Mic.

 

-  Someşul Mic:              -  se formează prin unirea Someșului Cald (Munții Bihor) cu Someșul Rece (M.Mare)

-    străbate Depresiunea Iara, după care delimitează Podișul Someșean de Cămpia Transilvaniei.

-  trece prin Cluj-Napoca si Gherla. Traversează orașul Cluj-Napoca și se unește cu Someșul Mare la Dej pentru a forma râul Someș.

-  lacuri de acumulare:    - pe Someșul Cald: Fântânele-Mârişel,Tarniţa

                                             - pe Someșul Mic: Gilău.

-  de la Dej, Somesul străbate Podișul Someșului, după care primește 2 aflenți (Almaş (Muntii Vlădeasa) şi Agrij (Muntii Meseş))

  -  traversează .


„jugul intracarpatic” (printre Muntii Meseş - Drepesiunea Prisnel), dreneaza Depresiunea Sălajului.

-  înainte de a trece în Câmpia Someșului primeste pe dreapta – Lăpuşul (din Munții Tibleş).

 

-      Crasna:                  -  izvorăște din Munții Meseş, după care străbate Depresiunea Simleu şi trece în Câmpia Someșului.

-   afluent:  Zalău (traversează oraşul Zalău).

 

-      Barcăul:                 -  izvorăște din Munții Plopiş (Seş)

- după ce străbate zona deluroasă (printre Depresiunea Oradei şi Depresiunea Crasnei)  drenează Sudul Câmpiei Ierului.

- trece prin oraşul Marghita

- râul Barcău se formează dintr-o serie de izvoare situate în Piemontul Oșteana la limita dintre Munții Mezeș și Munții Plopiș. Majoritatea prezentărilor turistice ale zonei, identifică izvoarele Barcăului în două izbucuri: Izbucul Mare și Izbucul Mic.

 

-      Crişul Repede: -  izvorăște din regiunea colinară din Nordul Munților Apuseni,

-  are un caracter asimetric.

-  drenează Depresiunea Huedin, formează defileul de la Ciucea (între Munții Vlădeasa - Munții Plopiş)

-   drenează Depresiunea Vad-Borod, traverseaza zona deluroasă (între Depresiunea Oradea şi Depresiunea Ghepiş) şi Câmpia de Vest (între Câmpia Miersig şi Câmpia Barcău).

-  in câmpie, panta mică în profil longitudinal a determinat formarea a numeroase meandre inundate frecvent.

-  din zona montană primeste: Drăganul şi Iada (ambele cu izvor în Munții Vlădeasa).

-   la Băile 1 Mai, datorită izvoarelor termale s-a permis dezvoltarea şi menţinerea a 2 relicte (melcul-melanopsis parreyssis si nufărul-nymphaea lotus var thermalis)

-  trece prin Huedin, Aleşd, Oradea.

 

-      Crişul Negru:      -  izvorăște din Munții Bihor

-  drenează Depresiunea Beiuş, formează cheile Burzului (Borzului)

-  intră în zona deluroasa (între Depresiunea Ghepiş şi Piemontul Codrului) şi de câmpie (între Câmpia Miersig şi Câmpia Cernei)

-  obiective turistice:    -  regiunea carstică de la Vaşcău – din Munții Codru-Moma

-  peştera Meziad, din Sudul Munților Pădurea Craiului – pe 3 niveluri

-   peştera Urşilor

-  traversează oraşele Vaşcău, Nucet, Ştei, Beiuş.

 

-      Crişul Alb:    -      izvorăște din Munții Bihor (din Munții Găina).

-      străbate depresiunea Brad, Gurahonţ şi Zarand

-      trece prin Brad, Sebiş, Ineu, Chişineu-Criş.

-      datorită inundaților frecvente a fost supus unor lucrări de canalizare-îndiguire încă din a 2-a jumătate a secolului al-XIX-lea.

 

-      Mureşul:  -      are 768 Km lung si un debit de 179m3/s

-      nu a fost amenajat în scopuri hidroenergetic

-      străbate mai multe forme de relief

-      izvorăște din Munții  Hăşmaș Mare, traverseaza Depresiunea Giurgeu

-      formează defileul Topliţa-Deda de cca 40 Km, după care pătrunde în Depresiunea Colinară a Transilvaniei, unde valea devine largă.

-      delimitează Campia Transilvaniei de Podișul Târnavelor, pătrunde în zona depresiunii submontane din Vest.

-      trece în Culoarul Orăştiei, separa Munții Poiana Rusca de Munții Apuseni.

-      pătrunde în câmpie lăsând pe dreapta Câmpiei Arad şi pe stanga Depresiunea Lipovei, Câmpia Vingăi şi Câmpia Timiş.

-      face graniță cu Ungaria pe 21 Km.

-      afluenți: -         Târnava: -    se formează la Blaj prin unirea Târnăvii Mari (Munții Harghita) şi Târnava Mică (Munții Gurghiu).

-     Târnava Mare   -   drenează Depresiunea Giurgeu şi Vârşag (între Munții Gurghiu şi Harghita) intră în depresiunea submontană de E alcătuind Depresiunea Colinară a Transilvaniei.

-    traversează: Odorheiu Secuiesc, Cristuru Secuiesc, Sighişoara, Mediaş, Copşa Mică.

-    Târnava Mică  - pătrunde în Depresiunea Praid, unde primește pe Sovata ce trece prin staţiunea balneoclimateric cu același nume.

-    traversează Podișul Târnavei până la Blaj.

-   trece prin oraşele: Sovata, Târnăveni, Blaj.

-    Secaşul: -   obârşia în Podișul Secaşelor

-    se varsă în Mureş în Culoarl Alba-Iulia

-    Sebeşul:  -   izvorăște din Munții Cândrel

-  delimitează Munții Şureanu de Munții Cândrel

-  curge de la Sud la Nord.

-  lacuri de acumulare: Frumoasa, Gâlceag, Sugag, Săsciori, Petreşti.

-  în lungul său se găsește şoseaua Transalpină ce leagă Novaci de Sebeş.

-    Strei:                   -  izvorăște din Munții Şureanu.

-     drenează de la Sud la Nord depresiunea Haţeg trecând prin Călan.

-     confluența cu Mureşul în aprop de Deva. Se formează la confluența dintre brațele Pârâul Cald și Pârâul Rovinei.

-    Cerna:          -    izvorăște în Munții Poiana Ruscă

-     trece prin Hunedoara

-     se varsă în Mureş între Simeria şi Deva.

-    s-a construit Lacul Teliuc (Cinciş) pentru necesitatea industriale ale Hunedoarei. Dintre afluenții de pe partea dreaptă ce îşi au izvorul în Munții Apuseni, se remarcă:

-            Arieşul:   -           izvorește din Munții Bihor

-            curge pe o direcție V-E desparte Munții Mare de Munții Trascău

-            străbate ţinutul  Tara moţilor din Depresiunea Câmpeni.

-            Trece prin Câmpeni, Turda, C.Turzii.

-            Ampoiul:   -    izvorește din Munții Metaliferi.

-            delimitează Munții Metaliferi de Munții Trascău.

-            trece prin Depresiunea Zlatna şi prin oraşul cu același nume.

 

-                    Bega:                     -    izvorăște din Munții Poiana Rusca

-    delimitează la Sud Depresiunea Lipovei, traversează Câmpia Timişului şi Câmpia Lugojului.

-    e canalizată pentru navigație pe o lungime de 144 Km, dintre care 114 km pe teritoriul României).

-    singurul port pe Bega e orasul Timişoara

 

 

 

GRUPA DE SUD

 

HARTĂ oarbă: Oraşe , Râuri

-           cupr. afl. dir. ai Dun. încep. cu Timişul în V şi până la gura Ialom. în E.

-           maj. râurilor sunt alim. din ploi şi au fost amenaj. pt. hidroen si irig.

-           Timişul:           -           izv. din M.Semenic

-           dreneaza N Cul Timis-Cerna, unde există P. Orientală (Pasul Domaşnea)-540m.

-    Cul. repr. şi o axă imp. de transp. prin care trec calea fer. electrif. Caransebeş-Orşova (sect.din magistr. Buc-Timişoara) şi o secvenţă a dr. naţ. de imp europ. E70.

                                             -           afluenti: -         Râul Rece din M.Ţarcu

                                                                                             -           Bistra din M.Ţarcu

-    cursul Timişului se arcuieşte spre C.Lugoj, iar apoi spre cea a Timiş. după care părăseşte terit. ţării noastre.

-           se varsă în Dun. pe terit. Iug.

-           Bârzava:          -           izv. din M. Sem

-           dren. N. Depr. Caraş-Ezeriş

-           ocoleşte pe la N. M. Dognecea şi D.Tirolului, trecând în C.Gătaiei.

-           lacuri de baraj: Gozna şi Secui.

-           trece prin oraşele Reşiţa şi Bocşa.

-           Carasul:           -           izv. din M. Sem.

-           străb. Depr. Caraş-Ezeriş şi Oraviţei.

-           atracţie turistică: peşt. Comarnic.

-           Nera: -izv. din M. Sem.

-         primeste Minişul in Depr. Almăj.

-         intre M.Aninei şi M.Locvei form. chei, cele m.lungi 19 Km.

-         confl cu Dun. la Baziaş după ce face gr. pe câţiva km. cu Iugosl.

-           Cerna:              -           izv. din M. Godeanu

-    desp. M. Cernei de M.Mehed.

-    dren. pe dir. N-S cul. tectonic Timiş-Cerna.

-    in cul. tectonic primeste pe Mehadia (din M.Semenic)

-    trece prin Baile Herculane şi Orşova.

-           Topolniţa:        -           izv. de pe versantul S al M. Mehed

-           trece prin Pod. Mehed.

-           străb. z. carstică de la Ponoare

-           se varsă în Dun. în aprop. de Dr. Turnu-Severin.

-           Blahniţa:          -           izv. din Pod. Getic, străb. C. Blahniţei

-           Drincea: -        izv. din Platf. Strehaia din Pod. Getic.

-    desp. C. Blahnitei de C. Băileşti

-           Desnăţui:         -           izv. din Platf. Strehaia din Pod. Getic

-           se varsă în L.Bistreţ (din lunca Dun)

-           Jiul:      -           are un debit de 93 m3/s.

-         cursul superior e form. din  -   Jiul deV (M. Retezat)             - separa M.Retezat de M.Vâlcanului

- dren. Depr. Petroşani.

-         Jiul de.E (M. Şureanu) unit cu Jieţul (M.Parâng)

-         intre M.Vâlcan si M.Parâng se desf. Defileul Jiului

-         îşi cont. cursul în z. subcarp. şi Pod.Getic.

-         se varsă în Dun. în aprop de Bechet.

-         afl: -     Tismana  -        dren. depr. Tismana.

 -          Motrul:            -           izv. din M.Vâlcan, pe care-i desp. apoi de M.Mehed.

-    hidrocentrale: Motru, Tismana, Clocotiş

-    lacuri de baraj: L.Valea lui Iovan

-    se află peşt. Cloşani.

-    orase: Baia de Aramă, Motru, Strehaia

-           Gilortul:           -           izv. de pe versantul S al M.Parâng.

-            la intr. în z. subcarp. se află oraşul Novaci.

-            străb. Depr. Novaci.

-            desp. Platf. Jiului de Platf. Olteţu

-            confl. cu Jiul în dreptul local. Filiaşi.

-           Amaradia:       -           izv. din Pod. Getic (Platf. Olteţu).

-           

desp. C. Romanati de C. Brăileşti

-           Oltul: -la 2-lea rau din ţară după Mureş

-         izv. din gr. C. a C. Or. (M.Hâşm. Mare).

-         străb. pe dir. N-S o depr. mare şi înaltă, Depr. Ciuc.

-         oraşele de pe cursul sup. sunt: Bălan şi Miercurea-Ciuc.

-         form defileul de la Tuşnad pe 5 Km.

-         străb. depr. Braşov sit. la 500-600 m.

-         peste M.Perşani, form. def. de la Racoş.

-         strabate Depr Făgaras axial de la E la V

-         de la T.Roşu (400m) - Cozia (309m) Oltul curge pe directia N-S

-         separa Grupa Fagaras (M. Făg si M.Cozia) de Grupa Parang (M.Lotru si M.Căpăţânii)

-         intre cele 2 sect. de defileu se găs. Depr. Loviştei

-         la S de Cozia intră în z. Subcarp. şi a Pod. Getic, lunca sa se lărg., terasele devin num.

-         salba de lacuri si hidrocentrale se continua până la Slatina.

-         urmatorul sect. traversat de Olt e cel al C.Rom, după care confl. cu Dun.

-         se vărsa in Dunare in aprop. de Turnu Măgurele

-         afl.:      -           in depr Brasov: Râul Negru (M. Nemira), Timişul (M. Piatra Mare) şi Bârsa (C.Mer).

                 -           Homorodul Mare şi Mic:         -           izv. din M.Harghitei

-       dren. depr. subm. ale DCT: Homoroade, Rupea.

-      primeste numerosi afl. pe stanga din N M.Făg.

-      Cibinul            -           izv din M.Cândrel

                           -           conflueaza cu Oltul inainte de Turnu Roşu

                           -           2 afl: -  Hârtibaci (dren. Pod. Hârtibaci)

                                                               -           Sadul  -  izv din M. Lotru, pe care-i desp. de M. Cândrel

                                                                                                               -           lacul de baraj:         L.Negoveanu

                                                                                                               -           hidrocentralele:  Sadu I, II, V

-      Lotrul -           izv din M. Lotrului

                           -           lacul de baraj: L.Vidra

                           -           hidrocentrala: Lotru-Ciunget

-      Bistriţa             -           izv din M.Căpăţânii

-      Topologul        -           izv din M.Făg

-      Olteţul             -           izv din M.Căpăţânii

-            desp. Sub. Getici (Depr Polovragi) şi Pod. Getic (Platf. Olteţului)

-            trece prin localitatea Balş

-            afl.:      Cerna -            izv din M.Căpatanii

-                       Călmăţui:         -           e un râu scurt, cu izv. în C. Rom (C. Boian).

-      de-a lungul văii se află dune de nisip, fixate prin cult. agr.

-      se varsă în L.Strehaia

-                       Vedea: -                      izv. din Pod.Getic (Platf. Cotmeana).

-           afl:       -           Cotmeanca

-         Teleormanul

-           desp. C. Boian de C. Găvanu-Burdea.

-           trece prin Roşiorii de Vede şi Alexandria

-           Argeşul: -        izv din M.Făg.

-    lacul de baraj: L.Vidraru

-    străb. Sub.Getici (Depr.Arefu) şi Pod.Getic (desp. Platf.Cotmeanca de Platf Arges)

 

-    străb. C.Rom, unde dren campia înaltă a Piteştilor, apoi campia de subsidenta Titu

-    curg. apoi de-a lungul Campul Calnaului pe care-l delim. de C. Găvanu-Burdea.

-    desp. apoi C.Burnaz  de C. Mostistei

-    la S de Buc. se află o a 2-a zona de confluenta

-    oraşe sit. pe Arg.: Curtea de Arg. Piteşti, Topoloveni, Găieşti, Bolintin-Vale, Olteniţa, Campulung, Buftea, Buc.

-    apele Arg. şi ale afl. săi din cursul inf. se fol. pt. irigaţii

-    luncile lor sunt imp. z. de cult. a grâului şi porumb.

-    in lunca Arg si Sabarului se practică o agr. preorăşenească pt. aproviz. Capit. cu legume si zarzavat.

-    afl.:      -           Vâlsanul:         -           izv. din M Fagaras

-  Râul Doamnei:            -           izv. din M.Făg.

-     afl.: Râul Târgului şi Argeşelul (ambii cu izv in M.Iezer).

 -Neajlov:           -           cu izv. in C. Piteşti

-  cu 2 afl.: Câlniştea şi Glavocioc

-  Sabarul:          -           izv. din Platf. Cândeşti

-  Dâmboviţa:      -           izv din M.Iezer

-         dren. în S. Cul Bran-Rucăr

-         desp. Grupa Făg. de Gupa      Bucegi

-    pătr. în z. subcarp. form. lim. dintre Sub. Getici şi Sub.Curb, apoi Pod.Getic pe care-l delim. la E.

-         intră în C.Rom, dren. C. Târgoviştei, C. Titu şi C. Bucureştilor

-         trece prin partea centra-vestica a Capitalei

-         confl. cu Argesul la S de Bucuresti

-         afl:       -           Dâmbovicioara a creat chei pitoreşti şi o peşt.

-       Colentina         -           izv. din C.Târgoviştei

-       trece prin capit.

-                       Mostiştea:        -           izv. din C.Vlăsiei, pe care o dren. spre E

-      străb. C.Mostiştei

-      lacul de acumulare: L.Mostiştea

-                       Ialomiţa:          -           izv. din S-ul M.Bucegi

-      in cursul sup. exista peşt. Ialomitei şi chei (Tătarului, Zănoagei, Urşilor).

-      lacuri de baraj:  Scropoasa şi Bolboci

-      hidrocentrale: Moroieni şi Dobreşti

-    străb. Sub. de Curb, după care se arcuieşte spre E şi ajunge în C.Rom ajungând la Dun, unde se varsă între cele 2 „bălţi” (Balta Ialomitei-S, Balta Brăilei-N)

-      orase: Fieni, Pucioasa, Târgoviste, Urziceni, Slobozia, Tândărei.

-      afl.       -           Cricovul Dulce -          izv. din Sub.Curb, la NV de Câmpina

       -          in C. Ploieştilor se varsă în Ialomita

-    Prahova           -           izv. din zona Predealului.

-         delim. C.Or. de C.Mer, form. lim. E  a M.Bucegi

-    are aspectul unui culoar in lungul căruia s-a dezv. o salbă de staţ. mont. (Predeal, Azuga, Buşteni, Sinaia)

-         străb. z. Sub.Curb. şi dren. Depr. Campina.

-         străb. C.Ploieşti, apoi pe cea a Gherghiţei

-    orase: Comarnic, Breaza, Câmpina, Vălenii de Munte, Ploieşti, Plopeni, Boldeşti-Scăeni, Urlaţi

-         după confl. cu Cricovul Sărat, se varsă în Ialomita

-         afl: -     Doftana           -           izv din M.Baiului

-     lacul de acumulare: L.Paltinu.

 -           Teleajen           -           izv din M.Ciucaş

-     străb. depr. submontana Vălenii de Munte.

 -           Cricovul Sărat-           izv. din Sub Curb.

-    Sărata  -           izv. din D.Istriţa

-           Călmăţui          -           izv. din Campia Buzău

-           străb. pe dir. V-E Bărăg.

-           se varsa în Dun.

 

GRUPA DE EST

 

-           Siretul  -           e cel mai mare dintre râurile ţării ca debit.  (222m3/s)

-    lung. de 596Km.

-    izv. din Carp. de pe terit Ucr.

-    străb. de la N la S Pod. Mold.

-    form limita între Sub.Mold şi Pod.Mold.

-    dreneaza apoi C.Rom in sect. NE.

-    pe cursul inferior, în avale de Mărăşeşti, form cîmpia de subsidenţă cea mai joasă de 10-20m

-    se lărgeşte treptat, pe măsura ce se apropie de confl. cu Dun.

-    lacuri de acumulare: Galben, Răcăciuni, Bereşti în aval de Bacău

-    oraşe: Paşcani, Roman (la confl. cu Mold), Bacău ( la confl. cu Bistrita), Adjud (la confl. cu Trotuş) si Siret

-    afl.:      -           Bârladul          -           izv. din P.C.Mold. şi se varsă în Sir. în cadrul C.R.

-       are un traseu arcuit şi străb. Pod. Bârlad si C.Tecuci

-       oraşe: Negreşti, Vaslui, Bîrlad, Tecuci

-       afl.:      -           din P.C.Mold: Vaslui si Crasna

-     din Col.Tutovei: Racova, Tutova, Zeletin.

                                             -           Covurlui          -           izv. din D.Falciului şi străb. Pod. şi C.Covurului

Suceava           -           izv. din Ob. Mestec

-       ocoleşte pe la N Ob. Bucov, drenează Pod.Suc.

-       afl.:      Putna şi Suceviţa (ce vin dinspre Ob. Mare)

-       oraşe: Rădăuţi, Suceava

                                             -           Moldova          -           izv. din grupa N a C.Or (Obcina Mestecanis şi Obcina Feredeu)

                                                                                                                                             -           afl.: Moldoviţa, Suha, Humor, Ozana (Neamţ)

                                                                                                                                             -           separă de Sub. Mold de Pod. Suc

-  se vărs. în Siret, la Roman

-  centre urbane: C.lung Mold, Gura Humorului, Tg-Neamţ

Bistriţa-             izv. din M. Rodnei, mai exact dintr-un lac glaciar

-    separă M. Rodnei de M. Maram, Masivul Suhard de Ob. Mestecanis, Giumalău-Rarău de M.Bistritei

-    barajul si lacul de la Izvorul Muntelui,  lung de 33Km

-    confl. cu Sir în aval de Bacău.

-       orase: V.Dornei, Borsec (pe Bistricioara), Bicaz, Piatra-Neamţ, Buhuşi, Bacău

-    afl.: Dorna, Neagra Şarului, Neagra unită cu Negrişoara, Bistricioara (izv. din M.Călim.), Bicaz. (izv din Haşm.Mare), Tarcău

Trotuşul           -           izv. din M. Ciuc

-       confl. cu Sir la Adjud.

-       desp. M.Tarcău de M.Ciuc şi M.Berzunţ de M.Nemira.

-       străb. Depr. Dărmăneşti

-    form. lim. dintre Sub.Mold. si Sub.Curb

-    afl:          -           Asău,

-     Uz cu Izvoru Negru

-     Slănic (staţ. balneocl. Slănic-Mold. (cu izv. din M.Nemira))

-     Tazlău cu izv. în M.Gosman

-     Oituz

-     Caşinul

Putna   -           izv din M.Vrancei

-            dren. depr. subcarp. ale Vrancei şi Vidrei.

-    afl.: Năruja şi Zăbala (izv. din M.Vrancei), Milcovul (trece prin Focşani), Râmna (cu izv. în Sub)

Şuşiţa -            izv din M.Vrancei

-            străb. Depr. Soveja

-            aici se află oraşul Panciu, centru viticol.

-  Râmnicul Sărat            -           izv. din M.Vrancei

-     străb. Depr. Neculele şi Dumitreşti

-     trece în C. Râmnicului

-  Buzăul-           izv. din M.Ciucaş (1954m)

                                       -           se îndr. spre N până la Întors. Buz unde se roteşte cu 180 grade şi curge spre SE

-       înainte Buz. curgea pe actuala vale a Călmăţuiului

-       schimb. bruscă de dir. a Buz. se dat. mişc. de subsidenţă din C.Sir.Inf.

                                                                                                                     -           străb. Sub. Curb, intră în C.R si se varsa in Siret

                                                                                                                     - afl.: -Bâsca Mică  si Bâsca Mare

-         Crasna, Siriu, Nehoiu

-         Bâsca Chiojdului, Sărăţel, Slănic, Nişcov

-         Câlnău.

                                                                                                                                    -           lacul şi barajul de la Siriu

                                                                                                                     -           rezerv. nat.: ex. vulc. noroioşi de la Policiori-Pâclele (unicat în ţară)

                                                                                                                   -           orase: Buzău,  Întorsura Buzaului

-           Prutul:             -           deşi mai lung decât Sir, Prutul are ape mai puţine

-    lac de acumualre: la Stanca-Costeşti

-    izv. din Carp. Păduraşi de pe terit. Ucr.

-    curge de la N la S

-    are 716 Km lungime şi un debit de 82 m3/s.

-    form. granita de E a Rom. cu R.Mold si Ucr.

                                              -          iazuri: ex Iazul Dracşani  

-    afl.:      -           Jijia      -           izv. din Dealul Ibăneşti

-            străb. C. Mold (Jijiei)

-            afl.: Sitna si Bahluiul

-            orase: Iasi (pe Bahlui), Botoşani (pe Sitna), Dorohoi (pe Jijia) si Hârlău

Başeul-           izv. din D. Ibăneşti

-       străb. C.Mold.

-       2 oraşe mici: Darabani şi Săveni.

     

RÂURILE DIN GRUPA DOBROGEANĂ

 

-           reţeaua hidr. e alc. din râuri cu ape temporare.

-           se împarte în 2 subgrupe:

-    Subgrupa dunăreană                  -           form. din văi scurte uneori seci care form. la vărs. în Dun. limane fluviatile (ex.

Oltina, Bugeac, Gârliţa, Mârleanu, Vederoasa).

-            Caras   -           a fost cel mai mare rau

-     izvora la 5 Km V de Constanta

-     se varsa în Dun. în aprop. de Cernavodă

-    nu mai există pt. că în lungul său a fost constr. can. Dun-M.N (lung de 64 Km cu 4 porturi (Cernav, Megidia, Basarabi, Agicea))

-    mai exista canalul Poarta Albă-Midia- Năvodari (ce leagă combinatul petrochimic cu can. Dun-MN)

-          Subgrupa M.N  -           form. din râuri ce se varsă direct în M.N prin nişte limanuri maritime (ex. Babadag,

Taşaul, Agigea, Techirghiol, Mangalia)

-         Casimcea         -           izv. din Pod. Casimcei

-         curge de la N la S.

-         form. Cheile Casimcei.

-         se varsa în L. Taşaul.

-         Slava   -           izv. din Pod. Babadag pe care-l drenează

-       se varsă în L. Ceamurlia

-       desp. Pod. Babad. de Pod. Casim

-       2 afl.: imp Slava românească şi Cercheză.

-         Taiţa    -           izv. din M.Măcin

-       desp. Culmea Niculiţel de C.Pricopanului

-       trav. Depr. Nalbant

-       se varsă în L. Babadag.

-         Telita   -           izv. din C. Niculiţel

-  desp. D.Tulcei de C.Niculiţel

-  se varsă în L. Babadag.

 

APELE SUBTERANE

 

-           sunt ape din int. scoarţei terestre.

-           se împ. în: -      ape freatice (sit. deasupra primului strat de roci impermeabile)

-           ape de adâncime sau ape captive (prinse între 2 strate impermeabile)

-           apele freatice -           sunt infl. în mare măsura de precip.

-      se găs în toate unit. de relief din ţara noastra

-      z. montane -    se acum. în special în scoarţa de alterare şi în fisurile rocilor compacte.

-    in şist. cristaline şi fliş  sunt cantonate in fisurile rocilor şi în acumularile de la baza pantelor

-    in z. eruptive se acum. acolo unde apar intercalaţii de roci impermeabile (argile) sau roci cimentate.

                                                                                                                                    -           in calcare există arii de discontinuitate sau mari acumulari

-    la limita dintre munte si Subcarpati apar sâmburi de sare ce duc la o concentrare a apelor bog. în cloruri (în special sodiu) şi apar multe izv. sărate.

                                                                        -           in depr. intracarp. se acum. în depozitele cuaternare şi au o mineralizare medie.

                                                                        -           Carpati: sunt lipsite de continuitate

                                                                        -           Subcarp: se acum. mai ales în depoz. de terasă din lungul  râurilor

-      DCT    -           Pod. Somesan: sunt sulfurate si au duritate ridicată

-    Z. depr si dealurilor subm.: apar frecv. izv. sărate.

-    Pod. Trans pr-zis: sunt in depoz. nisipoase si argiloase.

-      Pod. Mold       -           Pod. Suc: bog. în zona gresiilor şi calcarelor

-       Pod. Bârlad:  mai slabe şi sulfurate

-       C.Mold: duritate mare

-      Pod. Dobr.      -           in N:  în depoz. calcaroase şi eruptive vechi

-       în Pod. Babad.: în luncile râurilor.

-       in Pod. Casimcei: pe văi.

-       in Pod. Dobr. S: la baza cuvert. de loess

-      Pod. Getic şi D.V.:     nu sunt conditii pt acum. apelor freatice

-      C.V.: -             in câmp. înalte, ele sunt rel.adânci (10-25m)

-    in porţ. joase ale câmp. sunt f. aproape de supr. şi aproape lipsite de scurgere

-      C.Rom. -         c. piem. uneori la peste 100     m sub depoz. groase de pietrişuri şi nisip

-    c. de subsid. sunt aproape de supr. şi aproape lipsite de scurgere, cu tendinţe de inmlăşt şi sărăt. a solului

-            C.Bărăg. dat. depoz. groase de loess sunt local. la adânc. rel. mari.

-           apele de adâncime     -           provin din infiltrări de f. lungă durată din apele de suprafata

-         se găs. adesea sub o anum. presiune.

-         apele care se rid. până la supr. sau chiar deasupra ei se num. ape arteziene.

-         apele care urcă pe coloană, dar rămân sub suprafaţa locului se num. ape ascensionale.

                                                                                                -           sunt sit. în straturi profunde

-         se întalnesc numai în z. extracarpatica

                                                                                                -           C. Mold. şi pe litoral  -           sunt la 350m

-  au caracter ascensional şi temp. de 20-28 C

                                                                                                -           C.V.    -           in lungul faliilor din fundam. marginal carpatic

-       sunt termale, având şi unele săruri în conţinut

-       ex. hidrocarbonatate-sulfurate Băile Felix, 1 Mai, Tinca, Moneasa

-    la Oradea sunt ape termale fol. pt băi şi la termoficarea unor cartiere, încălz. serelor sau ca apă ind

-       se cont. la S pînă la Arad şi Timişoara, iar la N pana la S. Mare.

 

 

 

 

LACURILE

 

-           exista num. lacuri (cca 3450 dintre care 1850 sunt artificiale)

-           supr. totală repr. 1,1% din supr ţării.

-           91% din lacuri au supr. mici (sub 1Kmp).

-           cele mai mari sunt la ţărmul M.N (Razim 415Kmp, Sinoe, Siutghiol).

-           cel mai adânc: Zănoaga -29m (Retezat).

-           repartiţie neunif., dar pe toată supr. ţării, în toate formele de relief – m-ţi, dealuri, câmpii.

-           imp.: turistică (balneară), piscicolă, agricolă şi ind. utilitar-gospodărească

-           după orig. ele sunt:      -           glaciare

-         vulcanice

-         de baraj natural

-         carstice în masive de sare

-         limanuri fluviale şi maritime

-         deltaice

-         iazuri şi heleştee

-         de baraj artificial

-           după poz. geogr:         -           munte

-  deal şi podiş

-  câmpie

-  lunca şi delta Dunării

-  de pe ţărmul M.N

-           Lacurile de munte:      -           sunt f. num. şi au în gen. supr. mici.

-         au temp. scăz.

-         vol. mare de apă dat. precip. bogate.

                                                                                                -           se găs. mai des în et. alpin acolo unde în pleistocen au existat gheţari

-         glaciare            -           form. prin acum. apei prov. din ploi şi zăpezi în căldările foştilor gheţari

cuaternari

                                                                                                                                                -           M.Rodnei: Lala Mică, Lala Mare, Ineu, Buhăescu

                                                                                                                                                -           M.Făg: Bâlea, Capra, Podragu Mare, Avrig.

                                                                                                                                                -           M.Parâng: Gâlcescu, Roşiile, Slâveiul

                                                                                                                                                -           M.Retezat-Godeanu: Bucura, Zănoaga, Lia, Ana, Viorica, Florica

                                                                                                                                                -           M.Sureanu: Iezeru Şureanu

                                                                                                                                                -           M.Cândrel: Iezerul Mare, Iezerul Mic.

-         vulcanice         -           form. în cratere vulcanice:

-         L. Sf. Ana, unicul lac vulc. din ţară, în Mas. Ciomatu

-         de baraj. nat    -           form. prin stăvil. cursului apelor în urma unor alun. de teren.

-    L.Roşu - form. în 1837 prin surparea unui pinten de munte care a barat V. Bicazului în amonte de chei

-         în mas. de sare: -         Depr. Maramureş: Coştiui, Ocna-Sugatag

-         în ţin calcaroase (carstice) -     M.Bihor: Vărăşoaia

                                                                                                                                                                                                                        -           M.Locvei: Dracului, Râtu Porcului

-         de tasare a zăpezii       -           M.Siriu: Tăul Vulturilor

-    de baraj artificial   -           constr de om în scopuri energ., alim. cu apă sau regularizări de

debite pe râurile

-            Bistriţa: Izv. Muntelui                             

-            Buzău: Siriu                                            

-            Teleajen: Măneciu

-            Doftana: Paltinu

-            Ialomiţa: Scropoasa, Bolboci

-            Argeş: Vidraru

-            Lotru: Vidra

-            Sadu: Negoveanu

-            Sebeş: Oaşa, Gâlceag. Sugag, Frumoasa

-            Cerna: Valea lui Iovan

                                                                                                                        -           Râul Mare: Gura Apei       

                                                                                                                        -           Dunăre: Porţile de Fe I

                                                                                                                                                -           Bârzava: Vâliug, Gozna, Secu

                                                                                                            -           Teliuc: Cinciş

                                                                                                            -           Someşul Cald: Fântânele, Tarniţa

                                                                                                                        -           Someşul Mic: Gilău

-           Lacurile de deal şi podiş         -           în ocne de sare/masive de sare : -        Subcarp. Curburii: Slănic, Telega

                                                                                                                                                                                                                                                                        -           Subcarp. Getici: Ocnele Mari

                                                                                                                                                                                                                                              -           D.C.T: Ocna Dej, Ocna Mureş, Turda

Ocna Sibiu

-            iazuri şi heleştee          -           form. prin stavilirea cursului unor ape curg. din ţin. Deluroase

                                                                         -           Pod. Mold (C.Jijiei): Dracşani

                                                                                                                                                                                                            -           D.C.T: Geaca, Zau de Câmpie, Cătina, Ţaga

-            de tasare în gips          -           Sub.Getici: Nucşoara

-            de tasare în nisip şi pietriş -     Depr. Câmpina: Brebu, Doftana

-            limane fluviatile          -           s-au form prin bararea unor afl. mai mici cu aluviunile râului

                                                                                                                                                                                                            -           Pod. Dobr: Oltina, Bugeac, Vederoasa

-            limane maritime           -           Pod. Dobr. : Mangalia, Taşaul, Babadag.

-            lagune cu apă dulce     -           Pod.Dobr.S: Siutghiol (la N de Const.)

-            de acumulare   -           Siret: Galben, Răcăciuni, Bereşti

                                                                                                                                                            -           Prut: Stanca Costeşti

                                                                                                                                                                                                -           pe Bistriţa

                                                                                                                                                                                                -           pe Argeş până la Piteşti

                                                                                                                                                                                                -           Jiu: Ceauru-tip polder pt. atenuarea viiturilor

                                                                                                                                                                                                -           pe Olt: Avrig, Viştea, Porumbacu

                                                                                                                                                                                                -           Sebeş: Săsciori, Petreşti

                                                                                                                                                                                                -           Dunărea: Ostrovul Mare.

-            form. în depr. carstice -           Pod.Mehedinţi: Ponoare

-           Lacuri de câmpie         -           sunt num. şi variate ca origine

-  au apă sărată sau dulce

-   de stepă -       unele cu apă sărată, ca urm. a verilor secetoase care au det. ascensiunea apelor

subterane împ.cu sărurile din rocile pe care le străbat.

                                                                                                                                    -           lângă Slobozia: L.Amara

                                                                                                                        -           Brăila: L.Sărat.

-  de tasare în loess (în crovuri)  -           C.Timişului şi C.Carei

                                                                                                                                    -           C.Brăilei: Ianca, Plopu, Movila miresii

                                                                                                                                    -           Bărăganul Călmăţuiului: Plascu

-  de baraj eolian -           C.Romanaţi: Apele vii

-  lim. fluviale     -           Ialomiţa: Amara, Strachina, Snagov, Căldăruşani, Fundata

                                                                                                                                                            -           Buzău: Balta Albă, Amara, Jirlău

                                                                                                                                                            -           Dunăre: Mostiştea

                                                                                                                                                            -           Cursul inf. al Siretului

-  form. între şirurile de dune     -           C.Olteniei

                                                                                                                                                                                                                        -           C.Carei

                                                                                                                                                                                                                        -           C.Călmăţuiului

-  iazuri şi heleştee          -           S.C.Române: între Argeş şi Ialom.

                                                                                                                                                                        -            C.de Vest: Cefa.

-  din aprop. capitalei (de agrement): Băneasa, Tei, Herăstrău, Floreasac.

-  de acumulare   -           Dunăre: Ostrovu Mare

                                                                                                                                                            -           Olt: Slătioara, Drăgăneşti, Ipoteşti, Rusăneşti, Izbiceni

-           Lacurile din lunca şi delta dunării       -           se fol. pt. creşt. peştelui.

-         in cea mai mare parte au fost asanate şi redate agriculturii.

-         lim.fluviatile    -           Bugeac, Oltina, Mârlănescu, Vederoasa, Mostiştea

-         de luncă           -           Crapina, Brateş, Maglavit, Ciuperceni, Bistreţ.

-         din Deltă         -           Fortuna, Matiţa, Bogdaproste, Gorgova, Isac, Puiu,

Puiuleţ, Roşu.

-           Lacurile de pe ţărmul M.N      -           lim. maritime   -           form. la gurile râului prin bararea cu nisipul depus de mare

                                                                                                                                                                                                            -           Taşaul (cu apă dulce)

-  Mangalia (cu ape sulfuroase)

-  Techirghiol (cu apă sărată şi nămolurii curative)

-  Babadag, Costineşti, Tuzla, Agigea

 

LITORALUL ROMÂNESC AL MĂRII NEGRE

 

-      se desf. de la gura Bratului Chilia în N – local. Vama Veche în S

-      lung. de 240 Km.

-      are 2 sect: unul cu faleză, sit. la S de Capu Midia, şi altul jos de plaje la N.

-      lit. N are ca specific lagune, grinduri şi deltă

            -           Dun. transp. 58,7 mil tone/an aluviuni

-      mareele în M.N sunt f. slabe

-      trebuie perm. dragată pt. a nu împiedica navig.

-    rel.: grinduri fluvio-maritime (transversale) constr. pe vechi linii ale ţărm. de către cur. marini ce creează cord. lit. Au dune de nis. pe ele ca urm. a mobilit. nisipurilor  superficiale sub. acţ. vânturilor.

            -           ex. Grindul Letea        -           între bratul Chilia- Sulina

-    forma triunghiulara cu vf. spre N.

-    dun. de nis. care ating uneori înălţ, de 12m.

 Grindul Sărăturile -  la N de bratul Sf.Ghe.

            -           in dreptul bratului Sf.Ghe se află I.Sahalin, printre puţinele i-le ce însoţ. ţărm. M.N

            -           in S. Deltei, până la Capul Midia, în z. ţărm, se desf. complexul lagunar Razim

-    form. din : L. Razim (415Km2), L. Zmeica, L. Sinoie, L. Goloviţa

-    lacurile  sunt vechi golfuri ale M.N, separate de ac. prin cordoane de nisip

-    limane maritime: Bababadag si Taşaul.

-      lagunele comunica cu M.N prin Gura Portiţa şi La Periboina. De aceea apele în ac. lag. sunt salmastre.

            -           inspre compl. Razim, Mas.Dobr. N se cont. cu Prispa Agighiol şi Prispa Hamangia

            -           la N de gura Sulina se contureaza golful Musura.

-      lit. S, cu faleză, are cord. litorale mai mici cu plaje reduse sit. în faţa unor golfuri restrânse şi a văilor.

 -       platf. contin     -           se afla in faţa litoralului

-  adânc. de până la 200m.

-  înclină uşor spre int. mării.

-  se dezv. f. larg în faţa D.D şi se îngust. spre S.

-  e o veche câmpie inundata de apele mării în Cuatern. (Holocen).

-  valorificare: pescuit, resurse de hidrocarburi etc.

-                    orase: Constanta „poarta marit. a ţării”, Mangalia, Năvodari, Sulina.

-                    turism: e cea mai vizitata pe timpul verii, pt. odihnă, cură heliomarină şi tratam. cu nămol.

-                    staţ: Mang, Costineşti, Techirghiol, Eforie, Mamaia, Năvodari etc

 

                                                     MAREA NEAGRĂ

 

-                    repr. una din cele 3 comp. geogr. de însemnăt. europ. care defin. poz. geogr. a ţării noastre.

-                    Rom. e o ţară pontică (vechea denum. grecească a M.N) prin lit. său de 240 Km

-                    e sit.în SE. Eur. la limita cu Asia Mică, la gurile Dun. în zona climatului temperat continental excesiv

-                    e înconj. din toate părţile de uscat.

-                    exercita o infl. climatica redusă asupra uscatului manif. mai ales prin brize

-                    Statele vecine :            - Ucraina, Rusia – N

                                             - Georgia (Gruzia) - E

                                             - Turcia – S

                                             - România şi Bulg – V

-                    car.gen-           supr. de 462 535 Kmp, împreuna cu M. Azov.

-           e o mare aproape închisă (semiînchisă), contin. (sit. în int. unei mase contin)

-    comunica cu Oc.Planetar prin str. Bosfor - M.Marmara -Str. Dardanele - Str. Gibraltar (Oc. Atl.) sau prin Canalul Suez. (cu M. Roşie şi Oc. Indian).

 -          nu are curenti verticali,  de aceea e lipsită de viaţă sub 180m adânc.

-           in NV M.N (în dreptul Rom) se află platf. continentala a M.N. cu adânc. reduse

-                    GENEZA        -           îşi are orig. in vechea M. Sarmatică, care era mult mai extinsă

-      M.Sarm. a continuat să se reduca rămanand în Q. numai M.N, M.Caspică şi L.Aral.

-    la încep. Q. apa mării a invadat porţiunile joase din câmpiile invecinate transf. în actuala platf. contin.

-        relief -  in zona contactului cu uscatul e un rel. litoral cu deltă, limane, lagune golf, capuri, peninsule şi

puţine insule.

-    in zona acop. de ape e un rel. tipic oceanic cu platf. contin (până la -200m), abruptul şi fundul pr-zis (platoul submarin la -2000 m)

-    adâncimea: variază între 50-2000m -  sub 50m în N şi NV. Pen.Crimeea până la Burgas, în Golful

Odessa, M.Azov, în dr. Deltei şi f. puţin în restul lit. vestic.

-    sub 2000m in p.Central-sudică a baz. fiind f. aproape de lit. turcesc şi cel gruzin şi rus, la E de Crimea.

-                    tărmul  -           e puţin crestat, cu articulaţii puţine (i-le şi pen.)

-           are forma de elipsă gâtuită în dreptul Crimeei de pen. cu ac. nume

-           i-le: ex I. Şerpilor, I.Sacalin

-           G.Odessa e un golf de mari dimens., mai degraba o formă deschisă a M.N şi nu un golf. pr-zis.

-           prin Str Kerci se face leg. cu M.Azov

-    Str. Bosfor e cea mai imp pt. M.N, ea com. cu M. Marmara (un apendice al M.Medit) şi prin Dardanele – M.Medit.

-                    forma ţărmului:            - f. înalt şi abrupt spre S şi E, unde marea ia cont. cu m-ţi

- ţărm cu faleză nu prea înaltă, la S de Capu Midia şi în dr. Crimeei.

- ţărm jos cu plaje, cordoane lit. şi chiar lag. în NV, la N de Capu.Midia.

-                    regimul hidrologic       -           e infl. de poz. ei de mare tipic continentala

-    oscilaţiile de nivel sunt f. lente, în funcţie de aportul apelor contin, precip., de evapotaţia şi scurg. în M.Medit.

                                                                                             -           2 str. de apă     -           la supr  -           mai dulce (salinit.: 17-18‰),  în care se dezv. viaţa.

-     adânc. de 180-200 m.

-     alim. de apele dulci, aduse de pe contin.

-     suportă infl. factorilor climatici.

-            la adâncime -   sub 180-200m

  - mai sărat (salin.: 22‰)

  - gaze toxice (H2S) şi fără O2,

  -          lipsit de viaţă, neaerat.

                                                                                             -           lipsa cur. verticali împiedică împrospat. şi aeris. maselor de apă.

-    cele 2 str de apa s-au form datorita existenţei Str.Bosfor şi aportului de apă dulce de fluviile NV.

-                    curentii            -           circulari (de suprafaţă)            -           dat. vânturilor

-     intensit. şi dir. lor sunt corelate cu deplas. vântului.

-     au contrib. la form. grind. fl-marit. ale M.N.

-     form. un circuit gen. care se subîmp. în 2 circuite mai mici, cauzate de gâtuirea mării în dr. Crimeei.

-     işi au orig. în vânturile de N şi NV

-     nu sunt premanenti

-     preiau aluv. fluviatile şi nis. marine, si le abat spre litoral unde constr. cordoane şi plaje.

-     cord. au închis în spatele lor lagune

-    fluvii: Dun (cu peste 6470m3) şi 58 mil tone aluv./an,  Nistru, Nipru şi Donul (ultimul se varsă în M. Azov) şi alte râuri mai mici care cob. din Asia Mică şi Caucaz.

-    cur. de compensaţie -          de adâncime (de fund) - aduce apa sărată din M.Medit (fiind mai grea

circulă pe la fund) care se revarsă apoi pe fundul M.N.

-    de suprafaţă - de transf. a apelor mai dulci din M.N în M.Medit, dar pe la supr. Bosforului.

-    cauza celor 2 cur. suprapuşi rezidă în dif. de salinit. dintre cele 2 mări, ceea ce conduce la o perman. tendinţă de exhilibrare, care însă nu se poate realiza din cauza aportului mare de apă dulce contin. din M.N.

-           in prez. M.N se află într-un proc. de transgr. dat. bilanţului hidrol. poz (creste

-           fiind o mare închisă, mareele sunt foarte slabe, fapt ce expl. form. D.D.

-           valurile sunt prov. de vântul de NE.

-           CLIMA                      -           clim. temp. contin. moderat spre excesiv.

-           tma ating 10-11°C, iar pp. cca 400mm.

-           vânturile bat din N şi NE, iar pe lit. se form. brize.

-           VEGET -        acvatică se comp. din alge

-    litoral   -           e f. diversificată.

-         lit. se încadr. in z. de:  a) stepă în N şi NV

                                                                                b) silvostepă

                                                                                c) de păd (stejar)

                                                                                d) veg. azonală  - stuf, papură, rogoz, arin etc.

                                                                                                          

-           FAUNA                      -           vieţ. lipsesc de la 180m în jos.

-    peşti:  scrumbii albastre, calcan, hamsii, stavrizi, guvizi, strurioni (nisetru morun, păstrugă, cegă) crapul (de apă dulce).

 

-           RESURSELE: M.N cupr: - fauna piscicolă

-            fitomasa maritimă

-            res. de hidrocarb.

-            sare (în disoluţie)

-            apă (care prin desaliniz. poate dev. apă dulce)

-            res. energ.

-            potenţ. balneoturistic şi helioclimatic.

-            un imp. potenţial de navig.

-           porturi:            -           Rom: Sulina, C-tanţa, Mangalia

-    Bulg: Varna, Burgas

-    Turcia: Istambul (în int. Bosf), Zonguldak, Sinpo, Samsun, Trabzon

-    Georgia: Batumi, Poti, Suhumi

-    Rusia: Soci, Novorisiisk, Rostov

-    Ucraina: Kerci, Ialta (în Pen. Crimeea), Sevastopol, Nicolaev, Odessa

Comentarii 1

Adaugat de Diana pe data 12 January 2016 - 16:39
Sunt de ajutor aceste lectii,dar ar fi mult mai ok sa nu se mai faca atatea prescurtari.

Scrie un comentariu

Please enable / Bitte aktiviere JavaScript!
Veuillez activer / Por favor activa el Javascript![ ? ]