Rezolvari variante 2008 Geografie Subiectul II





Rezolvari variante 2008 Geografie

Subiectul II
Var1

A. 1. A - Carpatii Curburii; F-Pod.Barladului 2.7—Mures 10—Siret.
B. 1 —C;2—B;3—5.
C. ld; 2d; 3b; 4c; 5d.
D. — Grupa Parang are altitudine mai mare (2519 m In Vf. Parângul Mare) decât M-tii Apuseni (1849 m in Vf. Bihor). Grupa Parâng s-a format prin Incretire, in timp ce M-tii Apuseni s-au format si prin vulcanism.

In grupa Parãng este prezent relieful glaciar, acesta lipsind in M-tii Apuseni.
E. scãderea sporului natural; cresterea valorilor emigrarii.

(Var2)

A. 1. B — Muntii Apuseni: D — Pod. Getic; 2. 1 — Timioara; 6Brasov
B. 1 — H; 2 - 4; 3 - E
C. I d; 2 a; 3 b; 4 b; 5 b.
D. — Grupa nordicä a Carpatilor Orientali are altitudine mai mare (2303 m in Vf. Pietrosu Rodnei) decât M-ii Banatului (1446 m In Vf Semenic). Grupa nordicã a Carpatilor Orientali este formata din trei siruri paralele, orientate NV-SE, dispunere ce nu se intãlneste in M-ii Banatului. In grupa nordicä a Carpatilor Orientali este prezent relieful glaciar. acesta lipsind in M-ii Banatului.
E. altitudini mari; masivitate mare; conditii climatice mai aspre; influenete oceanice (atlantice) aducãtoare de precipitatii bogate, scad de Ia vest la est; lantul carpatic blocheazã patrunderea maselor de aer oceanice in estul tãrii.

(Var3)

A. 1. A - Grupa Muntilor Banat; H-Grupa Centrala a Carpatilor Orientali (Carpatii Moldo-transilvani) . 9. — Arges 8 —Somesul Mare.
B. 1.— 11; 2.— 12; 3.—B.
C. I —d;2—d; 3 —c;4—a; 5.—a.
D. — asemãnãri: In ambele grupe muntii s-au format prin cutarea scoartei terestre In timpul orogenezei alpine; in ambele grupe muntii sunt alcätuiti din sisturi cristaline; In ambele grupe se gasesc forme de relief glaciar; deosebirea: in grupa Fagaras altitudinea maxima este de 2544 m, iar in grupa Retezat-Godeanu altitudinea maxima este mai mica 2509 m (vf. Peleaga); in grupa Retezat-Godeanu sunt forme de relief carstic (In muntii din partea sudicã) care nu sunt specifice grupei Fagaras.
E. I. In zona montana sunt mai multe hidrocentrale deoarece debitul râurilor este mai ridicat, iar pantele sunt mari decãt Ia câmpie, favorizând valorificarea hidroenergetica a fortei apelor. 2. Extinderea teritoniulul in latitudine, pe aproximativ 5°, a determinat diferenta de temperaturA de peste 2°C intre sudul si nordul tarii.

(Var4)

A. 1. A — Carpatii Maramureusului si Bucovinei; D — Podisul Getic. 2. 3 — Suceava; 4 — Giurgiu.
B. I. G; 2. D; 3. 6.
C. 1. d; 2. c;3. d;4. a; 5. a.
D. 2 deosebiri: a) Carpatii MaramureuIui si Bucovinei (Grupa nordica a Carpatilor Orientali) au o altitudine mai redusã fa de Grupa Retezat-Godeanu. b) Carpatii Maramuresului si Bucovinei (Grupa nordica a Carpatilor Orientali) sunt mai fragmentati, iar Grupa Retezat-Godeanu are o masivitate mai mare; o asemãnare: ambele grupe s-au format prin incretirea stratelor scoartei In orogeneza alpinä.
E. In Podisul Bãrladului se produc alunecãri de teren din cauza reliefului accidentat (versanti de cuestã) si a existentei stratului de argila in alcãtuirea petrograficã a podisului.

(Var5)

A. 1. D Podisul Getic; G - Campia Baraganului 2.4—SatuMare:6—Craiova.
B. 1. F; 2. H; 3. G.
C. 1. a; 2. c; 3. b; 4. c; 5. d.
D. 2 deosebiri: a) Carpatii Moldo-Transilvani au altitudine mai redusã decãt Grupa Retezat-Godeanu. b) In Carpatii Moldo-Transilvani existã relief vulcanic, iar in Grupa Retezat-Godeanu acesta lipseste. o asemãnare: ambele grupe montane s-au format prin incretirea scoartei terestre In orogeneza alpiná.
E. La formarea Deltei Dunãrii au contribuit urmãtorii factori: cantitatea mare de aluviuni transportata de Dunäre, panta redusa a fluviului si lipsa mareelor.

(Var6)

A. 1. D — Podisul Getic; G — Podisul Dobrogei; 2. 2 — Timisoara; 6— Arad.
B. 1. A; 2. E; 3. D.
C. Se acordä câte 2p pentru fiecare raspuns corect:
1. c; 2. b; 3. c; 4. c; 5. d.
D. 2 deosebiri: a) In Grupa Carpatilor Curburii existá depresiuni intramontane (Depr. Brasovului), pe cãnd in Muntii Apuseni existã depresiuni golf. b) In Grupa Carpatilor Curburii lipseste relieful vulcanic, pe când In Muntii Apuseni acesta este frecvent. o asemãnare: ambele grupe au altitudini reduse, sub 2000 m.
E. Populatia României a scäzut dupa 1990 din urmãtoarele cauze: schimbãrile social-economice care au generat schimbäri in politica demografica; reducerea nataIitãtii care a generat scãderea bilantului natural al populatiei.

(Var7)

A. 1. A — Podisul Bârladului; G — Subcarpatii Getici; 2. 5 — Moldova; 6 — Buzãu.
B. 1. H; 2. B; 3. siderurgie.
C. 1.c;2.a;3.d;4.c:5.a.
D. 1. circulatia maselor de aer este dinspre sud-vest; 2. temperatura medie anuala este de 10-1 1°C; 3. precipitatiile medii anuale sunt peste 700 mm.
E. - prin intermediul Dunärii se face legatura cu alte tãri europene dunãrene si legatura cu Marea Nordului prin canalul Dunãre-Main-Rin; — valorificarea hidroenergetica a apelor Dunãrii.

(Var8)

A. 1. A — Câmpia Transilvaniei, D — Cámpia Banatului (Carnpia de Vest Ia sud de Mure); 2. l—Mures 5—Olt.
B. 1.E;2.E;3.E.
C. 1.d;2.b;3.c;4—a;5.d.
D. - asemãnäri de relief: ambele unitãti de relief au altitudini asernãnãtoare de 500-600 m; — deosebiri de relief: Podiul Mehedinti s-a format prin cutare, iar PodisuI Moldovei prin sedirnentare; Podiul Mehedinti este alcãtuit din roci dure:sisturi cristaline si calcare pe când PodisuI Moldovei este alcätuit din roci sedimentare reprezentate prin argile, marne, gresii, pietrisuri.
E. Rornânia se evidentiazä In cadrul U.E.: prin pozitia sa geografica asigurând legatura dintre tãrile Europei Occidentale si Centrale cu cele din Europa estica si sud-esticã precum si cu cele din Orientul Apropiat si Mijlociu; este un important factor de stabilitate regionala; dispune de resurse favorabile practicãrii agriculturii ecologice.

(Var9)

A. 1. A — Sectorul Central al Câmpiei Rornâne; G — Grupa Nordica a Carpatilor Orientali. 2. 4— Focsani: 6— Piatra Neamt.
8. 1. Jijia; 2. F; 3. Podisul Dobrogei de Sud.
C. 1.— b — Bârlad: 2.—c — Rm. Vâlcea; 3.— d — H: 4. — c — Cámpia de Vest: 5.—b—de ariditate.
D. Deosebiri: in Podisul Moldovei bate crivãtul iar in Dealurile de Vest — vânturile de vest; in Podisul Moldovei se resimt influente scandinavo — baltice si de ariditate, iar in Dealurile de Vest — intluente oceanice. Asemanare: in ambele unitãti de relief este etajul climatic de deal.
E. Factori favorizanti: dezvoltarea In imediata apropiere a unor activitãti econoice complementare (petrochimie in zona Midia, ind. chimicä Ia Nãvodari, activitãti econornice noi In Iungul canalului Dunare — Marea Neagra: portul nou Constanta Sud - Agigea) si alte a facut ca orasul sa se extinda functional in teritoriu; utilizarea falezei, amenajarea unor spatii anterior nefolosite, construirea statiunii Mamaia (inclusã orasului) au permis acestuia o dezvoltare relativ armonioasa

(Var10)

A. I. A — Grupa Retezat: H — Podisul Bârlad; 2. 2 — Ploiesti; 4— Resita.
B. 1. Incretire; 2. 11 (Prut); 3. Mehedinti.
C. 1.d— 10; 2d—G; 3.b—8; 4.c—C; 5.d—6.
D. D — Subcarpatii Moldovei; F — Cámpia Transilvaniei. Deosebiri: In Subcarpatii Moldovei precipitatiile sunt de 600 — 800 mm/an, iar in C. Transilvaniei precipitatiile sunt cuprinse Intre 550 — 650 mm/an: In Subcarpatii Moldovei se resirnt influente de ariditate, iar in C. Transilvaniei — influente oceanice. Asemãnare: — etajul climatic de deal si podis.
E. Argurnenre (douã din urmätoarele): exploatarea hidrocarburilor din platforma continentalã; transportul maritim ce permite dezvoltarea legaturilor comerciale dezvoltarea asezãrilor omenesti incã din antichitate; dezvoltarea turismului.

(Var11) (sectorul Dunarii)

A. 1. A — Subcarpatii Getici; F — Muntii Poiana Ruscã; 2. 8 — Siret; 9 — Tárnava Mare.
B. 1. 6; 2.. Subcarpatii Moldovei; 3. 10.
C. 1.—d—5; 2.—b—D: 3.—a—1; 4.--b—3; 5.—c—C.
D. C — Delta Dunarii; E - Campia Olteniei Deosebiri: in Delta Dunãrii existã grinduri, iar in C. Olteniei lipsesc; C. Olteniei este formata din terasele Dunãrii si ale Jiului, iar Delta Dunrii este o cámpie in formare. Asemäriäri: In ambele unitati de relief se Intálnesc dune de nisip.
E. Argumente (douã din urmãtoarele): exploararea hidrocarburilor din platforma continentalã: transportul maritim ce permite dezvoltarea legaturilor comerciale; dezvoltarea asezarilor omenesti Inca din antichitate: dezvoltarea turismului.

(Var12)

A. 1. C — Podisul Dobrogei; E — Podisul Sucevei; 2. 5 — Ploiesti; 6 — Baia Mare.
B. I. 1; 2. Podisul Getic: 3. Sibiu.
C. 1.—a—B; 2.—b—3; 3.—c—11; 4.—d—Sf. Gheorghe; 5.—d--G.
D. D-C.Transilvaniei; H- Grupa Parang,Retezat-Godeanu; Deosebiri (trei din urmãtoarele): C. Transilvaniei s-a format prin scufundare si sedimentare, iar grupele Parâng, Retezat — Godeanu prin incretirea scoartei terestre; C. Transilvaniei are un relief de dealuri joase separate de vai largi, iar grupele Parâng, Retezat-Godeanu au relieful format din masive muntoase, depresiuni, pasuri etc;. in C. Transilvaniel altitudinile sunt cuprinse intre 450—550 m, iar in cele douã grupe, depasesc 2500m; in C. Transilvaniei existã domuri gazeifere si cute diapire, iar In grupele Parâng, Retezat — Godeanu lipsesc.
E. Cauze:— pasunatul excesiv; turismul necontrolat.

(Var13)

A. 1. F — Muntii Apuseni; H — Masivul Dobrogei de Nord; 2. 6 — Râmnicu-Vâlcea; 5 — Ploiesti.
B. 1 — Bucureti; 2—C; 3—H.
C. 1-a; 2-c; 3-d; 4-b; 5-c.
D. Exemplu de deosebiri: in unitatea de relief cu litera A sunt influente climatice continentale (de ariditate) când In unitatea de relief cu litera G sunt influente climatice submediteraneene; In unitatea de relief cu litera A sunt precipitatii medii anuale mai reduse (700-1000 mm) cãnd in unitatea de relief, litera G sunt precipitatii medii anuale mai mari (peste 1000 mm); in unitatea de relief cu litera A este etaj climatic de dealuri Inalte, pe cãnd in unitatea de relief cu litera G este etaj climatic montan; In unitatea de relief cu litera A bate crivatul, pe când in unitatea de relief cu litera G bate Austrul.
E. Exemplu de rãspuns: Unitätile de relief cu literele F si G prezintã masivitate redusa deoarece: sunt alctuite predominant din roci sedimentare, cu duritate mai redusA, determinând fragmentare mare, un numãr mare de depresiuni si trecãtori; datoritã unor miscãri tectonice de coborãre, au altitudini mai reduse (sub 2000 m) si prezintã discontinuitate Intre grupele de munti.

(Var14)

A. 1. C — Subcarpaii Moldovei; G — Câmpia Baraganului; 2. 1 — Timisoara; 4 — Târgu Jiu.
B. 1 — Republica Moldova; 2 — H; 3 — A.
C. l-d; 2-d; 3-b; 4-c; 5-d.
D. Exemplu de deosebiri: in unitatea de relief cu litera F sunt altitudini mai mari (2544 m) pe când In unitatea de relief cu litera B sunt altitudini mai reduse (1446 m); in unitatea de relief cu litera F predomina sisturile cristaline pe când in unitatea de relief, cu litera B predomina rocile sedimentare; unitatea de relief cu litera F are masivitate remarcabilã si fragmentare redusa, pe când unitatea de relief cu litera B are masivitate redusã si fragmentare mare;Exemplu de asemãnare: atat unitatea de relief marcata, pe harta, cu litera F cat si unitatea de relief marcata, pe harta. cu litera G, s-au format pnin cutarea stratelor.
E. Exemplu de rãspuns:
Unitatea de relief marcatã, pe hartã, cu litera G este o importanta regiune agricola a tãrii deoarece: are un climat cald, cu temperaturi ridicate (10-11°C) si precipitatii de 400-500mm (Ce pot fi completate cu irigatii) ce asigurã dezvoltarea plantelor; soluri fertile din clasa molisoluri (cernoziomuri); terenuri arabile netede si extinse, ce favorizeaza mecanizarea culturilor agricole; se cultivã pe suprafete intinse cereale, plante industriale si legume.

(Var15)

A. 1. E — Câmpia Olteniei; F — Podisul Sucevei; 2. 8 — lalomita; 9— Crisul Repede.
B. 1—B 2—B- 3—A
C. 1—b; 2—c; 3 —d; 4—d; 5—C.
D. Exemplu de deosebiri: in unitatea de relief cu litera F sunt influente climatice scandinavo-baltice pe când In unitatea de relief rnarcatã cu litera E sunt influente climatice submediteraneene; in unitatea de relief cu litera F sunt ternperaturi medii anuale mai reduse (8-10°C). pe când in unitatea de relief cu litera E sunt temperaturi medii anuale mai mari (10-1 1°C); in unitatea de relief cu litera F este etaj climatic de dealuri inalte, pe când in unitatea de relief cu litera E este etaj climatic de câmpie; In unitatea de relief cu litera F bate crivãtul si vánturile polare (iama) pe cãnd in unitatea de relief cu litera E bate austrul.
E. Exemplu de rãspuns: Industria de prelucrare a lemnului are numeroase centre de prelucrare in unittile marcate, pe harta, cu literele A si G deoarece: in regiunile de munte si subcarpaticc sunt cele mai intinse suprafete ocupate cu pãduri, lemnul fiind materia prima utilizatã de aceasta industrie; centre de prelucrare a lemnului sunt amplasate in apropierea materiei prime, in regiunile muntoase si subcarpatice.

(Var16)

A. I. A.Muntii Apuseni; C-Pod.Dobrogei 2. 1 — Botosani; 4-Resita
B. 1— Subcarpatii Getici; 2— Moldovei; 3— campie.
C. 1-a; 2-b; 3-b; 4-a; 5-c. -
D. Exemplu de deosebiri: in unitatea de relief cu litera A predomina activitãtile agricole si forestiere pe cãnd in unitatea de relief cu litera C predomina activitatile industriale; in unitatea de relief cu litera A este dezvoltatã cresterea animalelor datoritã pasuniIor intinse pe cánd in unitatea de relief cu litera. C se pune accent pe cultura plantelor datoritã terenurilor agricole Cu soluri fertile. in unitatea de relief cu litera A este dezvoltat turismul sporturilor de iarna, pe cand in unitatea de relief cu litera C este dezvoltat turismul heliomarin; In unitatea de relief cu litera A cäile de comunicare sunt slab reprezentate datoritä reliefului accidentat, pe cánd In unitatea de relief cu litera C sistemul de cai de comunicatii este cornplex:autostrada, cai ferate electrificate, transporturi maritime si fluviale, aeriene.
E. Exemplu de raspuns: turismul esre un indicator important de satisfacere a populatiei cu anumite servcii; venituri importante pentru economia tärii, cresterea ponderii activitãilor turistice in PIB; cunoasterea potentialului turistic al României.

(Var17)

A. 1. F — Muntii Poiana Rusca; H — Subcarpatii Moldovei; 2. 7 — Siret; 9 — Târnava Mare.
B. 1 — Moldovei; 2 — Transilvaniei; 3-de ariditate (continentale).
C. 1-a; 2-c; 3-b; 4-a; 5-d.
D. Exemplu de deosebiri: in unitatea de relief cu litera D predomina activitãtile miniere si forestiere pe cánd in unitatea de relief cu litera E predominä activitãtiIe industriale si
agricole; In unitatea de relief D este dezvoltatã cresterea animalelor datoritã pàsuniIor intinse pe când In unitatea de relief cu litera E se pune accent pe cultura plantelor datoritã terenurilor agricole cu soluri fertile; In unitatea de relief cu litera D este dezvoltat turismul montan si al sporturilor de iarnã, pe când In unitatea de relief cu litera E este mai putin dezvoltat turismul; In unitatea de relief cu litera D cäile de comunicatie sunt slab reprezentate datoritä reliefului accidentat, pe când in unitatea de relief cu litera E sisternul de cäi de Comunicatii este complex:sosele europene, cãi ferate electrificate. transporturi fluviale, aeriene.
E. Exemplu de rãspuns: turismul este un indicator important de satisfacere a populatiei cu anumite servicii; venituri importante pentru economia tãrii, cresterea ponderii activitãtilor turistice In PIB; cunoasterea potentialuIui turistic al Romániei.

(Var18)

A. 1. B — Podisul Bârladului; G — Grupa Muntilor Fãgäras: 2. 2 — Constanta; 3 — Tãrgoviste.
B. I — Bucegi; 2 — Muntii Banatului; 3 — oceanice.
C. I —d; 2—b; 3—b; 4—c; 5—d.
D. Exemplu de deosebiri: in unitatea de relief cu litera A predominä activitatile miniere si forestiere pe cand in unitatea de relief cu litera E predomina activitãile industriale si
agricole; In unitatea de relief cu litera A este dezvoltata cresterea animalelor datoritã pasunilor intinse pe când In unitatea de relief cu litera E se pune accent pe cultura plantelor datoritã terenurilor agricole cu soluri fertile; in unitatea de relief cu litera A este dezvoltat turismul montan si al sporturilor de iarnä, pe când in unitatea de relief cu litera E este mai putin dezvoltat turismul; In unitatea de relief marcatä, pe hartA, cu litera A cäile de comunicare sunt slab reprezentate datoritä reliefului accidentat, pe când In unitatea de relief cu litera E sistemul de cãi de comunicatii este complex: sosele europene, cai ferate electrificate, transporturi fluviale, aeriene.
E. energia electricA este un indicator important ce se ia in calcul pentru a stabili nivelul de dezvoltare al unei tari; ramurA economicA importanta, constituind o dominantA a economiei moderne; energia electricA este importantA pentru modul de viata al societatii contemporane.

(Var19)

A. 1. 1 — CrisuI Repede; 2 — Bega; 2. 11 — Craiova; 12— Brasov.
B. 1—7; 2 — Sulina; 3-Podisul Getic.
C. I -d; 2-a; 3-d; 4-d; 5-b.
D. Exemplu de deosebiri: In unitatea de relief cu litera E sunt altitudini mai mari (2544 m) pe când In unitatea de relief cu litera C sunt altitudini mai reduse (1374 m); unitatea de relief marcatA, pe hartA, cu litera E are masivitate remarcabilA si fragmentare redusA. pe când unitatea de relief cu litera C are masivitate redusA si fragmentare mare; Exemplu de asemAnAri: atât unitatea de relief cu litera E cat si unitatea de relief cu litera C, s-au format prin cutarea stratelor; ambele unitati de relief sunt alcãtuite predominant din sisturiIe cristaline.
E. Exemplu de raspuns: in alcatuirea geologica a unitalii G existA argile, precipittii abundente si panta accentuatA, conditii ce favonizeaza producerea alunecarilor de teren; defrisarile masive si lucràrile agricole gresit efectuate, determina frecvente alunecari de teren.

(Var20)

A. 1 4 — Bega; 6 — Arges 2. 9— Sibiu; 12— Focsani.
B. 1 — C; 2 —3; 3 — Somesul Mic.
C. I-a; 2-a; 3-c; 4-b; 5-d.
D. Exemplu de asemãnãri: atât in unitatea de relief cu litera D cat si unitatea de relief cu litera G existã relief petrografic pe nisip (dune) si relief fluviatil (terase, lunci); ambele unitãi de relief s-au format prin depunerea sedimentelor intr-un lac; ambele unitati de relief sunt alcätuite din roci sedimentare moi:nisipuri, pietrisuri si loess.
E. Exemplu de raspuns: Cantitatea de precipitaii este mai abundentã In unitatea A (peste 1000 mm/an), pe când in unitatea B sunt mai reduse (400-500 mm/an) datoritã: pozitiei geografice: unitatea B se aflã sub influente climatice de ariditate (est-europene) Ce determinã precipitatii reduse, secete frecvente, iar unitatea A sub influenta circulatiei generale vestice (oceanice) ce determinã precipitatii abundente; altitudinii reliefului:unitatea A are altitudini ce depãsesc 2500 m iar unitatea B altitudini sub
500 m, iar precipitatiile cresc cu cresterea altitudinii; nebulozitãtii: care este mai accentuat In regiunile muntoase (unitatea A). pe cãnd in unitatea B nebulozitatea este redusã datoritä circulatiei locale a aerului.

Var21
(Var22)

A. l.A — Podisul Bãrladului; B — Subcarpatii Moldovei. 2. 7— Botosani; 11 — Cluj-Napoca
B. 1. Baia Mare; 2. C (Grupa Centralä a Carpatilor Orientali); 3. H — Carpatii Meridionali Ia vest de Olt
C. lb; 2b; 3d; 4d; 5c
D. exemplu: Grupa Centralä a Carpailor Orientali se CaraCterizeazã prin fragmentare accentuatã iar Carpatii Meridionali prin masivitate; Grupa Centrala a Carpatilor Orientali este alcãtuita din roci vulcanice, sisturi cristaline si flis, dispuse pe siruri paralele, orientate NV-SE, iar Carpatii Meridionali Ia vest de Olt sunt alcãtuiti din sisturi cristaline cu calcare pe margini; in Grupa Centrala a Carpatilor Orientali este reprezentativ relieful vulcanic iar in Carpatii Meridionali Ia vest de Olt reprezentativ este relieful glaciar; altitudinea maximA din Grupa Centralã a Carpatilor Orientali este de 2100 m In Vf. Pietrosul din Masivul Calimani, iar in Carpatii Meridionali Ia vest de Olt altitudinea maxima este de 2544 m In Vf. Moldoveanu din Masivul Fagaras.
E. De exemplu: schimbarile politice si economice inregistrate in România dupa anul 1990 au determinat mutatii importante in structura populatiei ocupate pe sectoare de activitate; a crescut ponderea populatiei ocupate In sectorul primar, efect al retrocedárilor terenurilor agricole si a padurilor; s-a redus ponderea popuIatiei ocupata In sectorul secundar; a crescut usor ponderea populatiei ocupate in servicii.

(Var23)

A. 1. A — Cámpia Moldovei (Jijiei); B — Dealurile Silvaniei 2.2 —Trotus; 6—Jiu
B. 1. D (Carpatii Meridionali Ia vest de Olt); 2. F (Delta Dunarii); 3. 9 (Galati)
C. l.c; 2a; 3b; 4b; 5c
D. Dc exemplu: Câmpia de Vest Ia sud de Mures se aflã sub influente climatice submediteraneene si oceanice iar Câmpia Baraganului se aflã sub influente climatice continentale; amplitudinile termice anuale sunt mai mici In Campia de vest Ia sud de Mures fata de Câmpia Baraganului unde amplitudinile termice sunt mai man; In Câmpia de Vest Ia sud de Mures precipitatiile medii sunt In jur de 500-600 mm/an, pe cãnd in Cámpia Baraganului precipitatiile medii anuale sunt intre 400-500 mm/an; in Câmpia de Vest la sud de Mure bat vânturile de vest iar in Câmpia Baraganului bat Crivatul si Austrul; In ambele unitãti de relief temperatura medie anuala este de 10-11 C; In ambele unitãti de relief etajul climatic este de câmpie.
E. De exemplu: lipsa curentilor verticali care nu favonizeazã amestecul apei; prezenta a douã straturi de apä cu temperaturã si salinitate diferita; maree reduse datoritä pozitiei continentale si suprafetei reduse; curenti cu caracter compensator datoritã diferentelor de salinitate Intre apele Mãrii Negre si Märii Mediterane.

(Var24)

A. 1. F — Câmpia Transilvaniei; G — Muntii Poiana Ruscä 2.3 — Prut; 4— Olt;
B. 1. influente climatice scandinavo-baltice; 2. 9; 3. Trotus
C. 1.a; 2c; 3d; 4b; 5d
D. De exemplu: In Podisul Sucevei sunt caracteristice influentele climatice scandinavo-baltice, iar in Podisul Mehedinti influente climatice submediteraneene. Temperatura media anualä din Podisul Sucevei este de 8-9°C iar in Podisul Mehedinti ternperatura medie anualà este de 9-10°C. Ambele unitäi de relief se aflã In etajul climatic de deal-podis.
E. De exemplu: navigatie; comert; exploatarea petrolului de pe platforma continentalã; potentialul heliomarin; pescuit.

(Var25)

A. 1. C — PodisuI Bârladului; E — Muntii Poiana Ruscã; 2. 7— Resita; 10—Alexandria
B. 1. Sibiu; 2 Arges; 3. H (PodisuI Mehedinti)
C. 1.b; 2b; 3d; 4c; 5a
D. De exemplu: in Grupa Bucegi altitudinile maxime depãsesc 2000 m (2505 m — Vf. Otnu. Muntii Bucegi). fata de altitudinea maxima de 1374 rn — Vf Pades din Muntii Poiana Ruscã; Grupa Bucegi este alcãtuita din conglomerate, sisturi cristaline si calcare, iar Muntii Poiana Ruscã sunt alcätuiti din sisturi cristaline cu intruziuni de calcare; Grupa Bucegi este alcãtuitã din trei culmi diferite din punct de vedere al alcatuirii petrografice, pe cand Muntii Poiana Ruscä reprezinta un masiv muntos izolat, inconjurat de zone depresionare mai joase.
E. De exemplu: altitudinea Muntilor Carpati determina etajarea climatica; depresiunile intramontane si culoarele de vale largi determinä modificãri ale directiei de deplasare a aerului, stagnarea maselor de aer rece si inversiuni de ternperaturã; prin dispunerea cvasicircularã, Muntii Carpati reprezintã o barierã climaticã care släbeste spre est actiunea mase lor de aer vestice, modificã directia celor estice si nordice. Ie opreste pe cele sudice.

(Var26)

A. 1. C — Podisul Bãrladului; E — Muntii Poiana Ruscã 2.1 —Siret;3—lalomita
B. I. Tulcea; 2.Crisul Repede; 3 A (Muntii Bucegi)
C. 1.d; 2d; 3b; 4a; 5c
D. De exemplu: media anualã a temperaturii aerului este de 10°-11°C In ambele unitãi de relief; atát Cârnpia Olteniei cat si Podisul Dobrogei de Sud au un climat de cimpie;
o deosebire cu litera F si cu litera G De exemplu: In Câmpia Olteniei se resimt influente climatice submediteraneene, iar in Podisul Dobrogei de Sud Se resimt influente clirnatice de ariditate (est-europene) si pontice In est.
E. De exemplu: reteaua feroviarä are o dispunere radiarã fiind influentata de pozitia capitalei reteaua feroviarã are o dispunere convergenta impusã de configuratia reliefului carpatic.

(Var27)

A. 1. A — Cámpia Transilvaniei; F — Subcarpatii Moldovei 2. 8 — Cluj-Napoca; 9 — Craiova
B. I. Ploiesti; 2Mures; 3.G (Campia Moldovei)
C. 1.a; 2a; 3b; 4a; 5b
D. De exemplu: In Munti Apuseni altitudinile maxime abia depasesc 800 m (1849 m In Vf. Bihor/Cucurbãta din Masivul Bihor), fatá de altitudinea maxima de peste 2000 m din Grupa Nordicã a Carpatilor Orientali (2303 m In Vf. Pietrosu din Masivul Rodnei); Muntii Apuseni sunt alcãtuiti dintr-un mozaic petrografic (sisturi cristaline, calcare, conglomerate, gresii, roci eruptive dispuse neuniform), iar Grupa Nordicã a Carpatilor Orientali este alcätuita din roci vulcanice sisturi cristaline si flis dispuse in trei siruri paralele orientate NV-SE. In Muntii Apuseni este reprezentativ relieful carstic iar in Grupa Nordicã a Carpatilor Onentali reprezentativ este relieful vulcanic si glaciar. b) o asemãnare cu litera D si cu litera H exemplu: Atât Muntii Apuseni cat si Grupa Nordicã a CarpatiIor Orientali s-au format prin incretirea scoartei in timpul orogenezei alpine si prin eruptii vulcanice. Ambele umitãti de relief sunt fragmentate de vai si depresiuni.
E. De exemplu: scãderea ratei natalitatii; scáderea accentuatã a sporului natural (Cu valori negative din anul 1992); sporul migratoriu negativ.

Var 28
(Var29)

A. I. B-Câmpia de Vest; D-Subcarpatii Moldovei; 2. 1-Somes; 3-Moldova.
B. 1. Maramures 2. Mures 3. Botosani.
C. 1. b; 2. d; 3. a; 4. b; 5. a.
D. 3 deosebiri : Carpatii Maramuresului si ai Bucovinei s-au format prin procese de cutare si Inãltare scoarei terestre si prin vulcanism iar Podisul Bärladului prin sedimentare; altitudini diferite (peste 2000 m In Carpatii Maramuresului si ai Bucovinei si putin peste 500m In Podisul Bãrladului); alcatuire litologica — varietate petrograficä in Carpatii Maramuresului si ai Bucovinei (roci vulcanice, sisturi cristaline, flis), roci sedimentare In Podisul Bârladului; prezenta reliefului glaciar si vulcanic Carpatii Maramuresului si ai Bucovinei, relief structural (cueste) In Podisul Bârladului.
E. 2 premise naturale: reliefull plan, orizontal, favorabil desfasurärii lucrärilor agricole; existenta resurselor de sol cu grad ridicat de fertilitate; conditii climatice optime dezvoltárii culturilor agricole.

(Var30)

A. C - Cãmpia Moldovei (a Jijiei) E- Delta Dunãrii; 2. 7-Pitesti; 9-Constanta.
B. I. Piatra-Neamt; 2. Ialomita; 3. Muntii Banatului.
C. I. a; 2. b; 3. a; 4. b; 5. b.
D. 3 deosebiri climatice - temperatura medie anualä depaseste 11°C in Delta Dunärii si cuprinsã intre 6-10°C in Muntii Banatului; precipitaiile medii anuale nu depasesc 400 mm/an in Delta Dunãrii si depäesc 1000-1200 mm/an in Muntii Banatului; vänturile dominante sunt brizele marine si crivätul in Delta Dunàrii si austrul in Muntii Banatului; influentele climatice predominante sunt cele de ariditate In Delta Dunãrii si mediteraneene Muntii Banatului; Delta Dunärii se incadreazã etajului climatic de lunca si delta si de litoral, iar Munii Banatului celui de munte.
E. Douã cauze: varietatea treptelor si formelor de relief; varietatea conditiilor climatice; vegetatia ca factor al pedogenezei.

(Var31)

A. D-Podisul Dobrogei de Sud; G-Subcarpatii Curburii; 2. 2-Brasov; 5-Satu-Mare.
B. 1. Bistrita; 2. Scandinavo-baltice; 3. C.
C. 1.b; 2.d; 3.d; 4.c; 5.a.
D. Asemänãri: modul de formare in orogeneza alpina; Deosebiri:- alcãtuire litologicã diferitã (diversitate petrografica in Carpatii Moldo-Transilvani — roci vulcanice, sisturi cristaline, flis si predominana rocilor dure In Muntii Fagaras — sisturi cristaline, granite); relief glaciar In Muntii Fagãras si relief vulcanic in Carpatii Moldo-Transilvani; grad de fragmentare diferit (prezenta depresiunilor si vãilor in Carpatii MoldoTransilvani si lipsa acestora in Muntii Fagaras).
E. 2 argumente: scurteazä distanta Dunãre — Marea Neagra (aproximativ 400 km); faciliteazã Iegatura fluvialã cu centrul si nordul Europei (sistemul navigabil Main-Rhin); resursã de apã In Podisul Dobrogei de Sud (apá industrialã, irigatii).

(Var32)

A. A-Subcarpatii Curburii; H-Podisul Barladului; 2. 8-Tãrnava Mare; 10-Somesul Mare.
B. 1. F; 2. 5; 3. Bistrita.
C. 1.b; 2.a; 3.c; 4.b; 5.c.
D. 3 deosebiri: alcãtuire petrografica diferitã (,,mozaic petrgrafic” in Muntii Apuseni — sisturi cristaline, roci vulcanice, calcar, roci sedimentare si predorninanta rocilor dure In Muntii Parâng — sisturi cristaline, calcare); altitudini maxime si medii diferite; fragmentare mare in Muntii Apuseni si masivitate in Muntii Parâng, prezenta reliefului vulcanic in Muntii Apuseni si a celui glaciar in Muntii Paráng; Muntii Apuseni s-au format si prin eruptii vulcanice.
E. 2 cauze: exodul rural in perioada comunistá; declararea localitatilor rurale ca centre urbane; subordonarea administrativa a unor localitãti rurale situate in vecinãtatea centrelor urbane.

(Var33)

A. 1. C-Subcarpatii Moldovei; D-Podisul Tárnavelor;2. 9-Timis; 11-Arges.
B. 1. mediteraneene: 2. Crisul AIb: 3. Vâlcea.
C. 1. d; 2. a; 3. b; 4. d; 5. a.
D. 3 desebiri climatice: temperatura medie anualã cuprinsä intre 8-10°C in Podisul SomesuIui si cuprinsà Intre 10-11°C in Cãmpia Baraganului; precipitatiile medii anuale cuprinse intre 500-700 mm/an in Podisul Somesului si intre 400-500 mm/an In Câmpia Baraganului; vânturile dominante sunt vãnturile de vest in Podisul Somesului si crivãtul in Câmpia Baraganului; influentele climatice predominante sunt cele oceanice In Podisul Somesului si de ariditate Câmpia Baraganului; Podisul Somesului se incadreaza etajului climatic de dealuri, iar Cimpia Baraganului celui de cãmpie.
E. 2 argumente: suprafata ocupata de terenurile arabile cu soluri cu fertilitate ridicatã si moderatã (Circa 40%); sunt pretabile tuturor grupelor de plante de culturã specifice zonei temperate; productia agricolã constituie baza hranei populatiei si a cresterii animalelor.

(Var34)

A. l.A-Muntii Apuseni. B-Podisul Dobrogei; 2. 8 Dãmbovita, 11 Siretul.
B. 1. F, 2. Suceava, 3. H.
C. 1.b; 2.b; 3.a; 4.c; 5.a.
D. Asemãnãri: ambele unitãi de relief fac parte din etajul climatic montan; in unitile C si E sunt temperaturi medii anuale cuprinse intre 6°C si — 2°C; in cele douã unitãti de relief se inregistreaza precipitaii medii cuprinse Intre 800 si 1200 mm; Vánturile de vest si brizele montane bat atât in unitatea C cat si in E. Deosebiri: in unitatea C sunt influente baltice, iar in E submediteraneene.
E. Unitatea de relief cu litera F este o cãmpie in formare pt ca: altitudinea medie este de 0,5 m, iar cea maxima de 12.4 m pe grindul Letea, aceste valori altimetrice corespunzänd unei cãmpii joase; relieful pozitiv ocupa pondere redusã (uscat predeltaic. grinduri. ostroave), iar cel negativ are o pondere mai mare (depresiuni in care sunt lacuri, brate, gãrle, mlastini); procesul de aluvionare si inaltare continua si in prezent, Dunãrea aducând o cantitate mare de aluviuni.

(Var35)

A. I. E-Grupa Muntilor Retezat-Godeanu; F-Delta Dunãrii; 2. 2-Galati; 3-Sibiu.
B. I. A; 2. Mures 3. Crivatul.
C. l.b; 2.d; 3.a; 4.c; 5.b.
D. Deosebiri: Clima In unitatea C este temperat-continentalã cu intluente baltice, iar in unitatea H este tot
temperat-continentala dar cu influente mediteraneene. In unitatea C este prezent vãntul de vest iar In unitatea H este intálnit austrul. Temperatura medie anuala In unitatea C este cuprinsa intre — 2 si 6°C, iar In unitatea H temperatura medie anualã este cuprinsã Intre 0 si 8°C.
E. Fragmentarea accentuatã de natur tectonica si adâncirea râurilor, pasurilor, trecatorilor, depresiunilor. culoarelor de vale. Alcãtuirea petrografica diferitã. Modul diferit de formare. Alternanta climatelor glaciare - periglaciare si inerglaciare

(var36)

A. 1. A — Subcarpatii Getici; G-Carpatii Curburii 2. 4 Mures 5 — lalomita.
B. 1 — Prut; 2 — Crisul Repede; 3-B
C. I. d; 2. c; 3. a; 4. d; 5. b.
D. Exemplu de deosehiri: temperaturi medii anuale de 10-11°C in unitatea F mai ridicate decât In unitatea H, unde avem 0-6°C; precipitatiile sunt de 400-500 mm/an in unitatea F, mai scãzute decãt In unitatea H, unde avem 1000-1200 mm/an; etaj climatic de cãmpie in unitatea F, etaj climatic montan in unitatea H; influente climatice de tranzitie In unitatea F. iar in unitatea H, oceanice.
E. — altitudinea reliefului, care in Grupa Retezat depaseste 2500 rn si determinã o densitate sub 25loc/km2; conditiile climatice nefavorabile, temperaturi scazute, vãnturi puternice, precipitatii bogate.

(var37)

A. 1. A — Podisul Somesan; I — Carpatii Curburii; 2. 10—Sibiu; 12—Alba-lulia.
B. 1—1; 2—D; 3—9.
C. l.c; 2.d; 3.b; 4.b; 5.c.
D. Exemplu de deosebiri: Podisul Getic are altitudini mai mari decât Podisul Dobrogei; PodiuI Getic s-a format In orogeneza alpina, in timp ce Podisul Dobrogei este mult mai vechi format In orogeneza caledoniana partea centralä si in cea hercinicã, partea nordicã. asemãnare corectã: Ambele unitãt de relief sunt alcãtuite si din roci sedimentare.
E. — pentru navigatie, asigurând astfel transportul materiilor prime cat mai ieftin; pentru obtinerea de energie electricã, prin construirea celor douã hidrocentrale de Ia Portile de Fier.

(var38)

A. I. B-Subcarpatii Moldovei; D-Podisul Tarnavelor 2.7—Baia Mare;8—Brãila.
B. 1—6; 2—F; 3—D.
C. 1.b; 2d; 3.c; 4.a; 5.b.
D. Exemplu de deosebiri: Grupa Fagäras are altitudini mai mari decãt Muntii Banatului; Grupa Fagaras prezinta relief glaciar care Iipseste din Muntiii Banatului.
Exemplu de asemãnare: Ambele unitati de relief s-au format prin cutarea si Inãltarea scoartei terestre, In orogeneza alpinä.
E. — varietatea reliefului determinä repartitia diferita a populatiei pe teritoriul tarii; conditiile climatice diferite din tarã; prezenta resurselor de subsol.

(Var39)

A. 1. A — Podisul Somesean; G — Muntii Banatului; 2.11 —Botosani; 12—Giurgiu.
B. 1 — 2; 2 — Cosava sau vânturile de vest; 3 — oceanice (se accepta si scandinavo-baltice).
C. 1. a; 2. b; 3. d; 4. a; 5. b.
D. Deosebiri: Campia Românã are un relief neted, de câmpie, iar Câmpia Moldovei are un relief de dealuri si podisuri joase. Câmpia Românã este alcatuita geologic din pietrisuri, nisipuri si loess iar Câmpia Moldovei prezintä argue. Asernänãri:Cele douä unitãti de relief s-au format prin sedimentare.
E. — sunt alcatuiti din roci dure (sisturi cristaline), rezistente Ia eroziune; prezinta cele mai mari altitudini din Carpatii Romãnesti, avánd mai multe vârfuri care depasesc 2500 m; fragmentare redusä.

(Var40)

A. 1. C — Cãmpia Moldovei; G — Podisul Tárnavelor;2. 8 — Resita; 11 — Brasov.
B. 1 — Tulcea; 2 — G; 3. Slobozia.
C. 1. d; 2. d; 3. b; 4. d; 5. d.
D. — in Cãmpia Moldovei temperaturile medii anuale sunt de 8-10°C iar in Muntii Poiana Ruscä, temperaturile medii anuale sunt cuprinse Intre 0 si 6°C; in Câmpia Moldovei precipitatile medii anuale sunt de 500 mm/an iar in Muntii Poiana Ruscã sunt de 1000-1200 mm/an. in Cãnipia Moldovei sunt influente climatice continentale, iar in Muntii Poiana Ruscã sunt influente climatice oceanice.
E. contactul câmpiei cu unitàtile de deal si podis care ofera un climat de adãpost au contribuit Ia dezvoltarea unor centre urbane mari (Craiova. Pitesti, Târgoviste, Ploiesti etc.) determinând densitãti mari ale populatie; densitatea redust a retelei hidrografice si apele subterane Ia adãncimi mari din Câmpia Romanä a deterrninat o concentrare mai mare a asezarilor in apropierea râurilor sau pe terasele acestora si densitati mai reduse interfluvii.

(Var41)

A. 1. A —Subcarpatii Moldovei; H — Podisul Getic; 2. 7— Focsani: 10 — Cluj Napoca.
B. 1 — Tulcea; 2 — F; 3. Timisoara.
C. 1.b; 2.d; 3.b; 4.b; 5.d.
D. Deosebiri: Subcarpatii Moldovei apartin etajului climatic de dealuri Inalte iar Campia Baraganului apartine etajului climatic de campie; In Subcarpatii Moldovei temperaturile medii anuale sunt de 6-8°C, iar in Câmpia Baraganului sunt de 11°C. Asemanare: in cele douã unitãti de relief se manifestä influente climatice continentale (de ariditate).
E. relief accidentat; conditii climatice nefavorabile (temperaturi scãzute, fenomene de inghet manifestate circa o jumãtate din an etc.); soluri cu fertilitate redusä (spodosoluri).

(Var42)

A. 1. E —Carpatii Maramuresului si Bucovinei; F — Muntii Poiana RuscA; 2.9—Zalau; 12—Tulcea.
B. I —Resita; 2 —G: 3. Iasi.
C. I.b; 2.b; 3.a; 4.a; 5.d.
D. In Cãmpia Baraganului temperaturile medii anuale sunt de 11°C iar in Podiul Târnavelor, temperaturile medii anuale sunt cuprinse intre 8 si 10°C; In Cámpia Bäraganului precipitatiile medii anuale sunt de 400 mm/an iar in Podisul Târnavelor sunt de 600-800 mm/an. In Cámpia Bãraganului sunt influente climatice continentale iar In Podisul Tãmavelor sunt influenle climatice oceanice.
E. poziia geografica — in zona traversare a Carpatilor dintr-o parte In alta; dezvoltarea orasului in zona de legatura a drumurilor comerciale transcarpatice care au legat
Tara Româneascä de Transilvania.

(Var43)

A. 1. C — Podisul Târnavelor; F - Subcarpatii Getici 2. 2 — CIuj Napoca; 5 — Ploiesti.
B. 1 — H; 2 — submediteraneene; 3. D.
C. 1. b; 2. a; 3. c; 4. c; 5. c.
D. In Câmpia de Vest Ia nord de Mure precipitatiile medii anuale sunt de 500 —700 mm/an iar In Masivul Dobrogei de Nord sunt de 400-500 mm/an. In Câmpia de Vest sunt influente climatice oceanice iar in Masivul Dobrogei de Nord sunt influente climatice continentale. In Câmpia de Vest se manifestà vánturile de vest iar in Masivul Dobrogei de Nord, crivãtul.
E. varietatea tipurilor de roci: vulcanice, sisturi cristaline si roci sedimentare cutate, fapt ce a determinat dezvoltarea unor tipuri de relief specific pentru fiecare categorie de roci; formarea Carpatilor Orientali prin vulcanism (relief vulcanic) si cutarea scoartei terestre (relief pe structurã cutatä); Ia peste 2000 m au fost afectati de glaciatiunea cuaternarã rezuhând relieful glaciar.

(Var44)

A. 1. G— Subcarpatii Getici; E — Subcarpatii Moldovei; 2. 7 — Bârlad; 8 — Mures.
B. 1 — C; 2 — Resita; 3. oceanice.
C. 1. a; 2. c; 3. d; 4. b; 5. b.
D. Deosebiri: Carpatii Moldo-Transilvani (D) prezinta relief vulcanic care lipseste in Muntii Poiana Ruscã (D). Altitudinile sunt mai mari in Carpatii Moldo-Transilvani (2100rn Vf. Pietrosu din M-tii Cälimani) decãt In Muntii Poiana Ruscã (1374 m Vf. Pades), Asemãnäri: Cele douã unitäti de relief s-au format in orogeneza alpina prin cutarea scoartei terestre.
E. Dunãrea este cea mai importantã cale de navigatie din Europa. care Ieagã Marea Neagrã de Marea Nordului prin canalul Maine-Rhin. Prezinta un important potentiaI hidroenergetic.

(Var45)

A. 1. E — Subcarpatii Moldovei; G — Subcarpaii Getici; 2. 5-Focsani; 6.-Ploiesti
B. I —D; 2—Resita; 3. H.
C. 1.a; 2.c; 3.b; 4.c; 5.b.
D. Muntii Poiana Ruscã (B) apartin etajului climatic montan jar Câmpia Moldovei (F) apartine etajului climatic de dealuri si podisuri joase. In Muntii Poiana Ruscã precipitatiile medii anuale sunt de 1000— 1200 mm/an iar in Cámpia Moldovei sunt de 500 mm/an. In Muntii Poiana Ruscã sunt influente climatice oceanice iar in Câmpia Moldovei sunt influente climatice continentale.
E. Relieful care determinã o concentrare mai mare a populatiei in zonele depresionare, Ia contactul treptelor de relief (munte-deal, dealuri-cãmpie) si in zonele joase pe terasele ráurilor sau In imediata apropiere a acestora. Conditiile climatice oferite de zonele joase unde temperaturile sunt mai ridicate. Terenurile cu soluri fertile valorificate agricol, in zonele depresionare, cãmpii si luncile râurilor au determinat concentrarea populatiei pe anumite areale.

(Var46)

A. I. A — Podisul Bárladului: F — Delta Dunsrii; 2. 8—Resita; 10—Bucuresti.
B. 1—6; 2— Chilia; 3. E.
C. 1. b; 2. c; 3. a: 4. d: 5.a.
D. Asemãnãri: Cele douã unitäti de relief s-au format prin cutare. In general, prezinta altitudini cuprinse Intre 600 si 1000 rn. Deosebiri: Muntii Poiana Ruscã (C) sunt alcãtuiti din sisturi cristaline si calcare iar Subcarpatii Curburii (G) din gresii. marne, argile si sare.
E. Cele douã unitãti de relief prezinta soluri din clasa molisoluri, cu fertilitate foarte mare. Temperaturile sunt optime In cele douã unitãti de relief, asigurand dezvoltarea si coacerea cerealelor.

(var47)

A. 1. 4— Bega; 5 — Buzau; 2. 10—lasi 11 —TârguMures.
B. 1 — F; 2 — Dambovita; 3. Vrancea.
C. 1. a; 2. C; 3. a; 4. a; 5. b.
D. In Carptii Meridionali Ia vest de Olt (A — Grupa Parang si Grupa Retezat-Godeanu) este mai bine reprezentat relieful glaciar decãt in Carpatii Moldo-Transilvani (F). Carpatii Moldo-Transilvani prezintã relief vulcanic, care lipseste in Carpatii Meridionali Ia vest de Olt. Altitudinile sunt mai mari in Carpatii Meridionali Ia vest de Olt (2519 Vf. Parângul Mare) fatã de Carpatii Moldo-Transilvani (2100 m Vf. Pietrosu).
E. maree mici; cantitatea mare de aluviuni transportatã de Dunãre si depunerea in interiorul Deltei sau in mare; panta redusä a fluviului si a platformei continentale care favorizeaza depunerea aluviunilor.

(Var48)

A. 1. F — Subcarpatii Moldovei; D — Podisul Sucevei; 2. 4— Prut; 6— CrisuI Alb.
B. 1 — Chilia; 2— Buzau; 3. Maramures.
C. l.a; 2. c; 3. a; 4. b; 5. d.
D. Asemãnani: Carpaii Curburii (E) si Muntii Apuseni (H) s-au format in orogeneza alpina prin cutarea scoartei terestre. In cele doua unitãti de relief sunt prezente rocile sedimentare cutate (flis). Deosebiri: Altitudinile sunt mai mari in Carpatii Curburii (1954 m in Vf. Ciuca) decât in Muntii Apuseni (1849 m in Vf. Bihor).
E. Muntii Apuseni prezinta o mare diversitate petrografica: sistuni cristaline. calcare, roci vulcanice si flis. Prezintã relief carstic, relief vulcanic etc.

(Var49)

A. 1. B-Dealurile silvaniei, H-Subcarpatii Curburii; 2. 5-Jijia; 3. 9-Pitesti
B. 1. submediteraneeana; 2. Braila; 3. Hunedoara
C. 1. b. 2. b, 3. b; 4a, 5d.
D. se aseamãnã prin modul de formare, ambele grupe muntoase sunt rezultatul orogenezei alpine.Se deosebesc prin altitudini. Carpatii Maramuresului si Bucovinei sunt mai josi decat grupa muntilor Paráng 2303-2518 m. Structura petrografica si relieful celor douã grupe este diferit paralelism petrografic in Carpatii Maramuresului, roci vulcanice, sisturi cristaline, roci sedimentare In Parãng doar sisturi cristaline cu intruziuni de granite
E. 1. scãderea cantitätii de precipitatii de Ia Vest Ia Est Ia nivelul tarii noaste. 2. influentele de ariditate

Var50

(var51)

A. 1. G- Pod. Someselor; 2. 1-Bistria, 5-Crisul negru; 3. 12-Alexandria
B. 1. Buzau; 2. Suceava; 3. 2
C. I. d. 2. c, 3. c; 4. a; 5. c.
D. Se deosebesc prin altitudini Carpatii Maramuresului si Bucovinei sunt mai inalti decát grupa muntilor Apuseni 2303-1848 m. Structura petrograficã si relieful celor douä grupe este diferit paralelism petrografic in Carpatii Maramureului, roci vulcanice, sisturi cristaline, roci sedimentare in grupa muntilor Apuseni mozaic petografic. Relief glaciar In Carpatii Maramuresului si Bucovinei si carstic in grupa muntilor Apuseni
E. I. administrative — resedintã de judet;2. industrialã - industria aluminei; 3. nod de comunicatie — port, aeroport. E87;4. turistic — fereastrã a Deltei

(Var52)

A. I.H - Podisul Dobrogei de sud; C-Cãmpia de Vest; 2. 9-Bratul Sf Gheorghe; 11-Timis
B. 1. C; 2. E; 3. H
C. 1. b, 2. c, 3. c,4. d, 5. d.
D. ???
E. format in orogeneze diferite — baikalianã, hercinicä, alpina; diversitate geologica — de Ia sisturi verzi, granite Ia calcare si loess; diversitate morfologica — de Ia cea mai veche peneplena Ia inselberguri, formatiuni carstice si procese geomorfologice actuale.

(Var53)

A. 1. A-PodisuI Tâmavelor, E-Podisul Mehedinti; 2. 3-Cluj-Napoca; 5-Hunedoara
B. 1. Tg. Mures; 2. Dunãrii; 3. D
C. 1. c; 2. b; 3. c; 4. d; 5. d.
D. ???
E. altitudinile mari; limita pãdurii 1800 m; caracteristicile climatului alpin; intrventia antropica.

(Var54)

A. I. B-Bârgau; H-Podisul Getic; 2. 7-Bistita; 12-Mures.
B. 1. Brasov; 2. Crisul Alb; 3. B
C. 1. c; 2. d; 3. d; 4. c; 5. b.
D. ???
E. pozitia geografica in cadrul Europei centrale; pozitia geografica In cadrul Europei; caracteristicile reliefului Europei si Romániei.

(Var55)

A. 1. A — Grupa Nordicä a Carpatilor Orientali (Carpatii Maramuredului di ai Bucovinei); D — Subcarpatii Curburii: 2.7—Olt;9—Mures.
B. 1. alpina; 2. est-continentale, 3. Sibiu.
C. 1—a;2—b;3—b;4—b;5—d.
D. Grupa Fagaras prezinta masivitate, in timp ce Grupa Centralã a Carpatilor Orientali (Carpatii Moldo — Transilvani) este fragmentata. Altitudinea maxima in Grupa Fãgaras este de 2544 m (vf. Moldoveanu, Muntii Fagaras), iar in Grupa Centralã a Carpatilor Orientali (Carpatii Moldo-Transilvani) altitudinea maxima este de 2100 m (vf. Pietrosul Cãlimani. Muntii Cälimani). Grupa Fagaras prezinta relief glaciar, iar Grupa Centralã a Carpatilor Orientali (Carpatii Moldo-Transilvani) contine relief vulcanic.O asemanare: Atát Grupa Fagara cat si Grupa Centralä a Carpalilor Orientali (Carpatii Moldo-Transilvani) s-au format in decursul orogenezei alpine, prin incretirea scoartei terestre.
E. numeroase monumente istorice si de artä (fortificatii medievale, biserici, case vechi, muzee); cea mai importantä statiune montana si de sporturi de iamã din tara (Poiana Brasov).

(Var56)

A. I.A — Podisul Getic; F — Podisul Bârladului; 2. 2 — Bucuresti; 4 — Constanta.
B. 1. carstic; 2. cutarea scoartei terestre; 3. Timiosara.
C. I —d;2—b;3—a;4—b;5—c.
D. — Podisul Mehedinti prezinta relief carstic, iar Subcarpatii Curburii cuprind relief structural. Altitudinea maxima In Subcarpatii Curburii este de 998 m (Magura Odobesti), iar in PodisuI Mehedinti altitudinea este de circa 600 m. O asemänare: Atât Subcarpatii Curburii cat si Podisul Mehedinti s-au format In decursul orogenezei alpine, prin cutarea scoartei terestre.
E. Relieful României este variat pentru cä existã cele patru forme majore de relief — munti, dealuri, podisuri, câmpii - si numeroase tipuri de relief derivat:eolian (dune),glaciar (circuri,vai), fluviatil (lunci, terase s.a.), marin (faleza, plaja s.a.), lacustru, nival (nise), relief pe structuri monoclinale (cueste), cutate (butoniere, pe calcare (pesteri), pe loessuri si depozite loessoide (crovuri, gãvane s.a.) etc.

(var57)

A. 1. D — Podisul Tàrnavelor; F — Podisul Getic; 2. 7 — Mures 9 — Jiu.
B. 1. Bucuresti; 2. Timisoara; 3. B.
C. I — a; 2 — b; 3 — c; 4 — c; 5 — d.
D. In cadrul Campiei de Vest Se inregistreazá precipitatii medii anuale de circa 680 mm/an, In timp ce in Câmpia Românã se inregistreaza precipitatii medii anuale de circa 500 mm/an, in partea centralã si de numai 400 mm/an, in partea esticã a sa. In cadrul Cãmpiei de Vest se resimt influentele oceanice, in timp ce in Câmpia Romana se
resimt influentele continentale (de ariditate). O asemanare: Atãt Cämpia de Vest cat si Câmpia Românã se incadreazã in climatul de câmpie.
E. Diversitatea lacurilor dupã geneza este determinatã de tipurile de relief, altitudine si agent modelator.

(Var58)

A. 1. D— Subcarpatii Moldovei; H — Podisul Somesan; 2. 9 — Olt; 11 — Prut.
B. 1— Suceava; 2 —G; 3-F
C. 1. b; 2. a; 3. d; 4. c; 5. d.
D. Exemplu de deosebiri: Etaj climatic de dealuri inalte in unitatea D, iar in unitatea A avem un etaj climatic de podis (de dealuri joase); Temperatura medie anualã este de 6-8C in unitatea D, fiind mai scãzutã decãt in unitatea A unde temperatura medie anualä este de 8-10 C; Precipitatiile in unitatea A sunt de 500 mm/an, mai scázute decát in unitatea D, unde avem 600-800 mm/an. Exemplu de asemãnare: Ambele unitãti se aflã sub influentä continental excesivã sau de ariditate, in ambele unitäti de relief bate crivãtul.
E. I. intinderea pe latitudine, partea nordicã fiind mai aproape de polul nord are temperaturi cu 2-3°C mai scãzute decãt partea sudicä a tãrii; 2. influentelor climatice, care in vest sunt oceanice ce determinä precipitatii mai bogate decãt in est unde avem influente de ariditate,

(Var59)

A. 1. E — Cãmpia Baraganului: H — Grupa Fagaras: 2. 1-Slatina; 5-Deva
B. 1— H; 2— D; 3 — Bistrita.
C. 1. d; 2. d; 3. b; 4. a; 5. b.
D. Exemplu de deosebiri: temperaturi medii anuale de 6-8C In unitatea C mai scãzute decát in unitatea F, unde avem 9-10C: precipitatiile sunt de 600-800 mm/an in unitatea C, mai ridicate decãt in unitatea F, unde avem 400-500 mm/an; etaj climatic de dealuri inalte in unitatea C, etaj climatic de cãmpie In unitatea F; influente climatice submediteraneene in unitatea C. iar in unitatea F de ariditate.
E. — varietatea conditiilor de habitat exprimatã in varietatea reliefului, climei, vegetatiei, solului si resurselor naturale.

(Var60)

A. I. B — Podisul Mehedini; C — Podisul Tárnavelor: 2. 2 — Craiova; 5 — Cluj Napoca.
B. 1 — Podisul Mehedinti; 2 — Târgoviste: 3 — A.
C. 1. d: 2. c; 3. c; 4. d; 5. d
D. Exemplu de deosebiri: temperaturi medii anuale de 6-8C in unitatea D mai scãzute decât in unitatea F, unde avem 9-10C; precipitatiile sunt de 600-800 mm/an in unitatea D, mai ridicate decát in unitatea F, unde avem 400-500 mm/an; etaj climatic de dealuri inalte In unitatea D, etaj climatic de câmpie in unitatea F. Exemplu de asernãnare: In ambele unitãti de relief se resimt intluente continentale (de ariditate).
E. prezenta terenurilor degradate este determinatã de: alunecári de teren, despäduriri irationale, torentialitate. eroziunea solului, grad ridicat de antropizare.

(var61)

A. 1. A — Subcarpatii Moldovei; H — Podisul Getic; 2. 7— Focsani; 10— Cluj-Napoca.
B. 1. Tulcea; 2. F: 3. D.
C. I —b;2—d;3—b;4—b;5—a.
D. In cadrul Subcarpatii Moldovei temperatura medie anualâ este de 6-8°C spre deosebire de Cãmpia Barãganului unde aceasta are valori de peste 10°C. Subcarpaii Moldovei se incadreaza in etajul climatic de dealuri Inalte spre deosebire de Câmpia Baraganului care se Incadreazã In climatul de câmpie.Asemãnare: Ambele unitãti de relief au influente climatice continentale (sau de ariditate).
E. Factorii care determinã fertilitatea scãzutã a solurilor din Muntil Carpati sunt: tipurile de roci; altitudinea mare; clima (datoritã cantitätii man de precipitatii).

(var62)

A. 1. F - Muntii Poiana Rusca; G-Podisul Getic; 2. 8— Satu Mare; 12 — Tulcea.
B. 1. Oradea; 2. Jiu; 3. Teleorman.
C. 1 —d:2—d;3—b;4—b;5—a.
D. In cadrul Grupei Nordice a Carpatilor Orientali (Carpatii Maramuresului si ai Bucovinei) temperatura medie anualä este de 6-0°C (In Muntii Rodnei chiar —2°C) spre deosebire de Podisul Târnavelor unde aceasta are valori de 8-10°C. Podisul Târnavelor se IncadreazA in etajul climatic de dealuri joase spre deosebire de Grupa Nordicä a Carpatilor Orientali (Carpatii Maramuresului si ai Bucovinei) Care se incadreazã In etajul climatic montan (sau alpin in Muntii Rodnei). Grupa Nordicã a Carpatilor Orientali (Carpatii Maramuresului si ai Bucovinei) se aflä sub influenta maselor de aer baltice predominant spre deosebire de Podisul Tâmavelor in care sunt prezente masele de aer oceanice.
E. — Se aflã in apropierea resurselor de minereu de fier exploatate din Muntii Banatului si Muntii Poiana Ruscã. Se aflã In apropierea Dunãrii, care reprezintã o cale de transport a materiilor prime din import. Resita se aflã In apropierea rezervelor de huilã din Muntii Banatului, utilizate pentru obtinerea cocsului.

(Var63)

A. 1. B - Podisul Tarnavelor; E-Podisul Sucevei 2. 8— Alexandria; 10— Suceava.
B. 1. Bihor; 2. Siret; 3. Vrancea.
C. 1—c; 2—b; 3—a; 4—c; 5—b.
D. — In cadrul SubcarpatiIor Moldovei temperatura medie anualã este de 6-8°C spre deosebire de Masivul Dobrogei de Nord unde aceasta are valori de peste 8-10°C. Subcarpatii Moldovei se Incadreazã in etajul climatic de dealuri inalte spre deosebire de Masivul Dobrogei de Nord care se Incadreazã in climatul de dealuri joase.O asemãnare: Ambele unitãti de relief au influente climatice continentale (sau de ariditate).
E. Temperatura ridicatä a aerului; Cantitatea de precipitatii redusa.

(Var64)

A. 1. C-Delta Dunarii; E-Grupa Nordicã a Carpatilor Orientali; 2. 3-Piatra Neaml; 6-Târgu Jiu.
B. 1. Buzãu; 2. Oradea; 3. A.
C. 1.c;2.b;3.c;4.a;5.a.
D. Deosebiri: in Podiul Getic (B) altitudinea medie este mai ridicata decãt In Cãmpia Baräganului (G); Podisul Getic este un piemont cu structurã monoclinalã iar Câmpia Bäraganului este o câmpie tabularä (structurä orizontalã), acoperitã cu un strat gros de loess. Asemänare: cele douã unitati de relief s-au format prin acumularea de sedimente si sunt ca pozitie geografica unitãti extracarpatice.
E. Judetul Prahova este unul dintre judetele tarii, cu cea mai mare valoare a densitätii medii deoarece: In judeul Prahova relieful este In mare parte un relief de deal sau cârnpie, favorabil locuirii, In comparatie cu judetul Caras Severin in care relieful este predominant muntos si fragmentat; judetul Prahova este puternic urbanizat in comparatie cu judetul Caras Severin iar activitatile industriale sunt bine dezvoltate.

(Var65)

A. 1. B-Podisul Getic; H-Cãmpia Moldovei; 2. 8-Buzãu, 8-Crisul Alb.
B. I Cluj-Napoca, 2. D, 3. Bistrita.
C. 1.d;2.b;3.d;4.c;5.a.
D. Deosebiri: Diferentele de climã sunt determinate de pozitia geografica diferitá a celor douã unitãti de relief In cadru tArii. Astfel: dacä In Grupa Nordicä a Carpatilor Orientali sunt caracteristice influente climatice oceanice si scandinavo baltice, In Podisul Dobrogei de Sud sunt Caracteristice influente pontice si de ariditate; dacã in Grupa Nordicä a Carpatilor Orientali temperaturile medii anuale au valori cuprinse aproximativ intre 4 si 8°C, in Podisul Dobrogei de Sud valoarea medie a temperaturii anuale este de 10— 11°C; dacä In Grupa Nordicã a Carpatilor Orientali precipitatiile medii anuale au valori mai mari de 800 mmm/an, in Podisul Dobrogei de Sud valorile sunt de regula mai mici de 500 mm/an;
E. România se confruntã cu probleme sociale si economice multiple ceea ce a determinat accentuarea tendintei de imbätrânire a populatiei In ultimul deceniu. Determinante au fost scãderea natalitätii si implicit a sporului natural: emigrarea tinerilor pentru o muncã mai bine remuneratã, in strãinätate.

(Var66)

A. 1. A-Podisul Sucevei; G-Muntii Banatului; 2. 9-Jiu; 11-Bârlad.
B. 1.Bistrita;2.Jijia;3.Salaj.
C. l.d;2.c;3.d;4.b;5.d
D. Deosebiri: sunt determinate de modul de formare, alcãtuirea petrografica, intensitatea agentilor care au determinat modelarea celor douã regiuni montane respectiv Carpatii Moldo-Transilvani (D) si Grupa Fagãras (H). Analizate comparativ se poate constata: dacã in unitatea de relief cu litera D, relieful este dispus sub forma a trei siruri paralele, orientate pe directia NV-SE, diferentiate genetic si petrografic, In unitatea marcatã cu litera H, relieful se caracterizeazã prin masivitate si dispunere transversalä pe directia E-V; in unitatea D se intálneste relief vulcanic, relief ce lipseste in unitatea H, in care caracteristic este relieful glaciar. care lipseste in unitatea D; altitudinile, in unitatea H depásesc 2500 m (Vf. Moldoveanu — 2544 m), altitudinile find insa mult mai reduse in unitatea D, atingând doar 2100 m in Vãrful Pietrosu din Muntii Cãlimani.
E. Accentuarea migraiei dinspre mediul urban, catre mediul rural, a fost determinatä in România dupã 1990 de cauze economice si sociale. Un rol determinant I-au avut Insã: cresterea ratei somajului determinatä de restructurarea industriei, trecerea la economia de piata si aplicarea Legilor proprietati (18 din 1991 si 1 din 2000), care au permis retrocedarea terenurilor agricole confiscate de cãtre comunisti..

(Var67)

A. 1. C — Podisul Somsean; F — Podisul Sucevei;2. 2 — Ploiesti; 4 — Galati.
B. 1. Hercinica; 2. glaciar; 3. Oceanic.
C. I — c; 2 — d; 3 — c; 4— d; 5 — a.
D. B-sectorul central al Câmpiei Române, prezintã climatul etajului de câmpie, in timp ce D, (Grupa Centrala a Carpatilor Orientali, are Un climat montan, etajat. B — are temperaturi medii anuale de 10-11 C si peste 11 C in timp ce In D sunt de 6-2 C si mai mici de 2C; B — are precipitatii de 500 mm/an In timp ce In D sunt de peste 1000-1200 mm/an.
E. — Delta Dunãrii reprezinta un peisaj unic prin: - modul de formare, in urma aluvionãrii de cätre Dunare a unui vechi golf de mare; - relieful format din suprafete de uscat (grinduri) si suprafete acoperite de ape (brate, lacuri, canale, mlastini); - are un climat cu influente pontice, o vegetatie iubitoare de apa (sãlcii, stuf, papurã. .)si o fauna (pesti, pasari) specifice deltei.

(Var 68)

A. 1. A — Podisul Sucevei; D — Carpatii Orientali - Grupa Centrala;2. 3 — Brasov; 4 — Drobeta Tr. Severin.
B. 1. orogeneza alpina; 2. Jiu; 3. Constanta
C. 1 — a; 2 — d; 3 — c; 4 - c; 5 - c
D. G — Cãmpia de Vest Ia nord de Mures, are climatul etajului de câmpie, in timp ce unitatea E, Subcarpatii Curburii, are un climat de dealuri inalte. G — temperaturi medii anuale de 10-11C si peste 11C In timp ce in A sunt de 6-8 C; G — precipitatii de 650 mm/an in timp ce in A sunt de 700-1000 mm/an.
E. — Populatia Romãniei a scãzut foarte mult din punct de vedere numeric datoritä: — schirnbärii politicii demografice dupã 1990; scaderea natalitätii; cresterea mortalitatii; scàderea ratei bilantului natural al populatiei panã sub 0; bilantul natural a devenit negativ (—1.9 %o).

(Var69)

A. 1. A — Subcarpatii Getici; F — Podisul Tâmavelor; 2. 3 — Bârlad; 4 — Piatra Neamt.
B. 1. incretire In orogeneza alpina; 2. Podisul Sucevei; 3. lalomia.
C. 1—a; 2—c; 3—b; 4—d; 5—b.
D.Unitatea B,M-tii Apuseni prezinta un etaj climatic montan iar unitatea G sectorul Olt-Arges) etaj climatic de câmpie. In unitatea B temperaturile sunt mai scãzute (sub 6 C) in tip ce In unitatea G sunt temperaturi de 10-11C si chiar peste 11C. Precipitatiile In B sunt mari (1000— 1200 mm/an) spre deosebire de unitatea G unde sunt reduse (500 mm/an).
E. — PopuIaia României a scAzut foarte mult din punct de vedere numeric datoritã: schimbãrii politicii demografice dupã 1990; scãderea natalitatii; cresterea mortalitätii; scãderea ratei bilantului natural al populatiei pana sub 0; bilantul natural a devenit negativ (—1,9 %o).

(Var70)

A. 1. 3 — Tárnava Mica; 4 — Trotus 2. 8 — Oradea; 11 — Cãlãrasi.
B. 1.7; 2. 1; 3. D.
C. 1. d; 2. c; 3. d; 4. b; 5. d.
D. asemãnare: atât Subcarpatii Getici cat si Subcarpatii Moldovei s-au format prin cutarea usoará a straturilor spre sfarsitul orogenezei alpine; atât Subcarpatii Getici cat si Subcarpatii Moldovei sunt alcätuiti din roci sedimentare (nisip, pietris, marne, gresii, argile);— deosebire: Subcarpatii Getici sunt alcatuiti din doua siruri de depresiuni separate de dealuri subcarpatice pe când Subcarpatii Moldovei sunt formati dintr-un singur sir de depresiuni subcarpatice inchise Ia exterior de inãltimi subcarpatice
E. minereuri complexe; ape minerale; rod pentru constructie; paduri

Var71)

A. 1.9—Arad; 10—Craiova; 2. B — Muntii Poiana Ruscä; F — Delta Dunãrii.
B. 1.1; 2. D; 3. 2.
C. 1. b; 2. a; 3. b; 4. c; 5. a.
D. asemänare: ambele unitäti au temperatuni medii anuale cupninse intre 10-11, 5°C; in anotimpul de iarnä sunt afectate de fenomenul de viscol; deosebire: Precipitatiile medii anuale sunt diferite — in Sectorul Olt — Arges sunt cuprinse intre 500-600 mm/an, in Podisul Dobrogei intre 350-400 mm/an
E. Populapa Romãniei a descrescut dupa 1989 deoarece a inregistrat un bilant natural negativ (numärul natenilor este mai mic decât cel al deceselor) ca urmare a nivelul de educatie al populatiei asociat cu rolul femeii In societate (acces Ia functii). Descresterea numericã este datoratã si bilantului migrator negativ (numãrul imigrantilor este
mai mic decât cel al emigranilor) ca urmare a nivelului scãzut de trai al populatiei in perioada de tranzitie economicã

(var72)

A. 1. 2 — Bega; 3 — Mures 4— Motru; 2. 11 — Focsani.
B 1.F;2. 1; 3. Iasi.
C. 1. a; 2. b; 3. b; 4. d; 5. b.
D. deosebire: altitudinea maxima in Podisul Bârladului — 561 m, Dl. Dorosanu este mai mare decãt altitudinea maxima a Sectorului Olt; in Pod Bârladului, ca urmare a prezentei argilei In substrat apar alunecãri de teren, iar in Sectorul Olt — Arges, ca urmare a prezentei stratului de loess apar crovuri; asemãnare: ambele unitäti de relief sunt formate din roci sedimentane: nisip, pietris, marne,argile
E. partea centralã si sudica a unitatii are altitudini scäzute, sub 300 m; conditiile climaice sunt excesive - temperaturi medii anuale cuprinse intre 10-11, 5C si precipitatii medii anuale cuprinse intre 350-400mm/an, favorizand dezvoltarea vegetatiei de stepa.

(Var73)

A. 1. C — Pod Bãrladului: F — Carpatii Curburii (Grupa Sudica): 2. 1-Satu Mare: 5-Drobeta Turnu Severin.
B. 1.D;2.12;3.Bihor
C. 1.a;2.b:3.b;4.d;5.b.
D. Temperalura medie anualã —6— 10C in Podisul Moldovei si de 10-11 C in Podisul Dobrogei. Precipitatii medii anuale — 500-700 mm In Podisul Moldovei si de 400-500 mm In Podisul Dobrogei. Intluente climatice scandinavo-baltice si continentale excesive In Podisul Moldovei iar in PodisuI Dobrogei influente climatice pontice.
E. Originalitatea Märii Negre constA in lipsa curentilor verticali care determinã oxigenarea redusã a apei, Ia peste 200 m adáncime, ca si in influenta climaticã datoratã uscatului din jur(veri calde si ierni reci).

(Var74)

A. 1. C-Pod Barladului; H-Pod Dobrogei; 2. 11-Ialomita, 12-Prut
B. 1. Jiu; 2. D; 3. Oradea.
C. 1.c;2.d;3.c:4.b:5.d.
D. Deosebiri: altitudinea maxima — 1 849 m (Vârful Bihor, respectiv 2303 m (Vârful Pietrosu — Muntii Rodnei); relief carstic (Muntii Bihor, respectiv relief glaciar (Muntii Rodnei).Asemãnãri: Ambele unitäti montane s-au format In orogeneza alpinã.
E. H — Pod Dohrogei. Elemente de originalitate: origine complexã: orogeneza balcaliancã (Podl Casimcei). orogeneza hercinicã (Muntii Mãcinului), sedimentare in bazin lacustrn (Pod Dobrogei de Sud), fundarnent din calcare vechi pe care s-a dezvoltat un relief carstic original; prelungire spre est, cu platforma continentala a Marii Negre.

(Var75)

A. 1. A — Muntii Poiana Ruscã: C — Subcarpatii de Curburã; 2. Suceava; 6. Târgu Mures.
B. 1. B; 2. Moldova; 3. Brasov.
C. 1.a; 2.b;3.d;4.b;5.c.
D. Asemãnäri:- relieful s-a format prin Incretirea scoartei si vulcanism; grad de fragmentare accentuat, datorita prezenei vAilor si depresiunilor. Deosebire:- altitudinea maxima de 2100 m (Vârful Pietrosul-Rodnei), fatã de altitudinea maxima de 849 m (Vârful Bihor).
E. Delta Dunãrii s-a format prin depunerea sedimentelor transportate de Dunäre si valurile marine Intr-un vechi golf al Märii Negre. Mareele foarte slabe au determinat colmatarea (umplerea) golfului cu aluviuni care au dus Ia formarea grindurilor si bratelor Deltei.
Subiectul I - numai rezolvari

Comentarii 0


Nu sunt comentarii.

Scrie un comentariu

Please enable / Bitte aktiviere JavaScript!
Veuillez activer / Por favor activa el Javascript![ ? ]