Subiect Bacalaureat 2014 la Istorie sesiunea iunie-iulie





Subiect Bacalaureat 2014 la Istorie sesiunea iunie-iulie

BACALAUREAT 2014. PROBA OBLIGATORIE A PROFILULUI : ISTORIE

 

În data de 2 iulie 2014 candidații examenului de bacalaureat 2014 au susținut Proba obligatorie a profilului – proba E)c) – proba scrisă, Istorie.


VARIANTA 1. Varianta extrasă de Ministerul Educației și Cercetării Științifice (MECS) pentru examenul național de Bacalaureat 2014, sesiunea iunie - iulie, valabila pentru proba obligatorie a profilului: Varianta 1; ISTORIE.

 

În cadrul examenului de bacalaureat 2014, Istoria are statutul de disciplină obligatorie, fiind susţinută la proba E. c) în funcţie de filieră, profil şi specializare. 

 

 Subiect + Barem Istorie Bacalaureat 2014 (*pdf)



Subiect extras la Istorie - examenul de bacalaureat 2014,

sesiunea iunie-iulie

 

Varianta 1

 

Examenul de bacalaureat național 2014

Proba E. c) – 2 iulie 2014

Istorie

 

Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională- profil artistic, toate specializările; - profil sportiv, toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar; - profil teologic, toate specializările.

·      Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă10 puncte din oficiu.

·      Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.

 

SUBIECTUL I                                                       (30 de puncte)

Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:

 

A. „Într-o vreme […] când conştiinţa naţională făcea progrese, revenirea pământenilor în scaunele de domnie din Moldova și Țara Românească a fost percepută, mai ales în perspectiva desfăşurărilor ulterioare, ca începutul «renaşterii naţionale». […]

Mica boierime, fiind blocată în afirmarea ei […] de marii boieri, revendică o participare mai importantă în conducerea statului. […] Obiectivele ei şi-au găsit expresia în proiectul de constituţie zisă a «C ărvunarilor» […] care în textul ei formula fără echivoc «principiul constituţional: domnia legilor», în înţelesul că autoritatea domnului era limitată şi subordonată organismului reprezentativ - Sfatul obştesc. «Constituţia Cărvunarilor» cuprindea un şir de principii şi drepturi, precum respectul proprietăţii, egalitatea în faţa legilor, libertatea persoanei etc. […] Aceste principii nu erau aplicate însă consecvent, pentru că, în problema esenţială- cea a puterii - mica boierime se arăta preocupată exclusiv de a-şi asigura un cuvânt decisiv în Sfatul obştesc.


«Constituţia Cărvunarilor» a fost violent combătută de marea boierime şi ea a rămas un simplu proiect. Victoria [marii boierimi] a fost asigurată şi de înţelegerea turco-rusă fixată prin Convenţia de la Akkerman […]. Acordul confirma restabilirea domniilor pământene, stabilea alegerea domnilor de divan şi fixa durata domniei la şapte ani; rolul Rusiei era consolidat […].”

(F. Constantiniu, O istorie sincerăa poporului român )

B. „În Moldova şi Ţara Românească, intelectualii au căutat să desfiinţeze protectoratul Rusiei şi să restabilească echilibrul istoric cu Imperiul Otoman, în timp ce în Transilvania, în [...] Banat [...] şi în Bucovina, ei şi-au propus să unească toţi românii într-un singur stat autonom. S-a analizat chiar ideea unirii tuturor românilor de o parte şi de cealaltă a Carpaţilor, pe baza puternicelor legături etnice, lingvistice şi culturale dintre aceştia. Dar astfel de gânduri erau efemere, căci ipotezele […] contraveneau realităţilor politice, în special pragmatismului Rusiei şi Austriei. [...] În ciuda admiraţiei nutrite faţă de Apus, paşoptiştii nu erau nişte gânditori abstracţi, care se străduiau să impună poporului instituţii fără legătură cu experienţa istorică naţională. [...]

Aspiraţiile generaţiei de la 1848 şi-au găsit expresia practică în nemulţumirea generală, a tuturor claselor sociale din Principate, faţă de condiţiile politico-economice existente. Mulţi boieri nu erau de acord cu metodele autoritare folosite de domni [...], clasa mijlocie [...] protesta împotriva taxelor mari [...], ţăranii erau hotărâţi să lupte pentru desfiinţarea îndatoririlor tot mai mari de clacă şi obligaţii faţă de moşieri.”

(M.Bărbulescu, D.Deletant, K.Hitchins, Ş.Papacostea, P.Teodor, Istoria României)

 

 

Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:

 

1.

Numiţi proiectul politic precizat în sursa A.

2 puncte

2.

Precizaţi secolul la care se referăsursa B.

2 puncte

3.

Menţionaţi douăspaţii istorice precizate atât în sursa A, cât  şi în sursa B.

6 puncte

4.

Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine cătoate categoriile sociale sunt nemulțumite de situația politico-economică.

 

 

3 puncte

5.

Scrieţi, din sursa A, două informaţii care se află într-o relaţie cauză-efect, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect).

 

 

7 puncte

6.

Prezentaţi două acţiuni desfășurate de România în contextul „crizei orientale‟.

6 puncte

7.

Menţionaţi o asemănare între două măsuri de politică internă adoptate în statul român modern, în primul deceniu după constituirea acestuia.

 

 

4 puncte

 

 

 

 

 

 

 

SUBIECTUL al II-lea                                                                                                     (30 de puncte)

Citiți, cu atenție, sursa de mai jos:

 

„Primul Război Mondial este evenimentul care anunță schimbarea hărții politice a continentului european. [...] Atenția lumii politice se concentrează asupra războiului izbucnit în Europa și a atitudinii României. Un Consiliu de Coroană este convocat, la 21 iulie/3 august 1914 la Sinaia. [...] La fel ca Italia, România își declară neutralitatea (cu excepția Regelui Carol I și a lui P.P.Carp, toți ceilalți 18 participanți au optat pentru această soluție). [...]

 

Neutralitatea nu putea fi, și de fapt nici n-a fost, decât o perioadă de pregătire de război. [...] Asemenea Italiei și Bulgariei, România devine obiectul presiunilor celor două tabere beligerante. Cum români se găseau și în Rusia, nu numai în Austro-Ungaria, diplomațiile ambelor părți au ce oferi. Puterile Centrale promit Basarabia, un statut special pentru românii transilvăneni [...], promit chiar și Bucovina. Antanta promite toate teritoriile locuite de români în Austro-Ungaria. Purtătorii de cuvânt ai beligeranților sunt Rusia și, de cealaltă parte, Germania. Aceasta din urmă își punea multe speranțe în regele Carol I [...]. Dar la 27 septembrie/10octombrie 1914 regele Carol I moare, după o domnie de 48 de ani. [...] Urmaș la domnie vine Ferdinand I, nepotul lui Carol I. [...] Cu schimbarea la domnie nu se schimbă și atitudinea politică externă. Neutralitatea este reconfirmată. Doar că Puterile Centrale pierd în România un potențial aliat, iar Antanta poate spera, cu mai mult temei, că România va lua armele de partea sa. [...]

Opinia publică din țară, animată de Liga pentru unitatea politică a tuturor românilor [...], de Acțiunea Națională și Federația Unionistă, de o presă extrem de activă și neobosită, de numeroasele demonstrații [...] de discursurile unor oameni politici și ale unor intelectuali (Nicolae Filipescu, Take Ionescu, Octavian Goga, refugiat din Transilvania, Nicolae Iorga, Nicolae Titulescu ș.a.), se pronunța foarte categoric pro-Transilvania.‟

(I. Bulei, O istorie a românilor )

 

 

 

1.

Pornind de la această sursă, răspundeți la următoarele cerințe:

2 puncte

 

Numiți un rege al României precizat în sursa dată.

 

2.

Precizați, pe baza sursei date, o informație referitoare la Consiliul de Coroană.

2 puncte

 

3.

Menționați cele două mari alianțe la care se referă sursa dată.

6 puncte

 

4.

Menționați, din sursa dată, două caracteristici ale opiniei publice din România.

6 puncte

 

5.

Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la atitudinea taberelor beligerante fațăd e România, sus ținându-l cu două informații selectate din sursă.

 

 

 

10 puncte

 

6.    Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia România se implică în relațiile internaționale din a doua jumătate a secolului al XX-lea. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia.)

4 puncte

 

 

 

SUBIECTUL al III-lea

(30 de puncte)

 

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre rolul spaţiului românesc în relațiile internaționale din secolele al XIV-lea – al XVIII-lea, având în vedere:

 

-       menţionarea a două conflicte militare desfășurate în spațiul românesc în secolul al XIV-lea;

-       precizarea unui cauze a implicării spațiului românesc în diplomația secolului al XIV-lea;

-       prezentarea unui fapt istoric referitor la conflictele militare desfășurate în spațiul românesc în secolul al XV-lea;

-       menţionarea a două acțiuni diplomatice referitoare la spațiul românesc din secolul al XV-lea;

-       formularea unui punct de vedere referitor la consecințele implicării spațiului românesc în relațiile

internaționale din secolele al XVI-lea – al XVIII-lea asupra unei instituții centrale şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.

 

Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvatstructurarea prezentării, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Comentarii 0


Nu sunt comentarii.

Scrie un comentariu

Please enable / Bitte aktiviere JavaScript!
Veuillez activer / Por favor activa el Javascript![ ? ]