Subiect Bacalaureat 2014 la Istorie sesiunea speciala





BACALAUREAT 2014. SUBIECT EXTRAS LA ISTORIE , SESIUNEA SPECIALĂ

 Proba obligatorie a profilului – proba E)c) – proba scrisă la Istorie din cadrul sesiunii speciale a examenului de bacalaureat pentru absolvenții de liceu din loturile naționale lărgite ce se pregătesc pentru olimpiadele și competițiile internaționale a avut loc în data de 27 mai 2014.

La sesiunea specială a examenului de bacalaureat au participat absolvenții de liceu din loturile naționale lărgite ce se pregătesc pentru olimpiadele și competițiile internaționale.

VARIANTA 9. Varianta extrasă de Ministerul Educației și Cercetării Științifice (MECS) pentru examenul național de Bacalaureat 2014, sesiunea specială, valabila pentru  proba obligatorie a profilului: Varianta 9; ISTORIE.


 Subiect + Barem Istorie, sesiunea speciala, Bacalaureat 2014 (*pdf)

 


Subiect extras la Istorie - examenul de bacalaureat 2014,
sesiunea specială 27 mai 2014

Varianta 9

 

 

Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională- profil artistic, toate specializările; - profil sportiv, toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar; - profil teologic, toate specializările.

·      Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă10 puncte din oficiu.

·      Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.

 

SUBIECTUL I                                                                                                       (30 de puncte)

 

Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:

 

A. „Cu toată fidelitatea manifestată de Alexandru cel Bun alianței polono-lituaniene, în momentul în care Vladislav Jagello a ajuns [...] la înțelegere cu regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg, […] situația Moldovei a început să fie primejduită. Polonia […] s-a arătat dispusă la concesii în favoarea regatului maghiar pe seama Moldovei.

Potrivit prevederilor tratativelor polono-maghiare, desfășurate în cursul anului 1412 la Lublau […], regele Ungariei, deși recunoștea suzeranitatea Poloniei asupra Moldovei, obținea din partea lui Vladislav Jagello ca Moldova să fie obligată să ajute cu oștile ei regatul maghiar, în eventualitatea unui conflict cu turcii. Nerespectarea de către Alexandru cel Bun a obligațiilor ce i se impuneau urma să ducă la împărțirea Moldovei între cei doi suverani în zone teritoriale echivalente. […] Neparticiparea lui Alexandru cel Bun la luptele pe care regele Ungariei le-a purtat în Țara Româneascăîmpotriva otomanilor l-a făcut pe Sigismund de Luxemburg să ceară la Congresul de la Luck, din ianuarie 1429, punerea în aplicare a Tratatului de la Lublau, Alexandru cel Bun să fie înlăturat de la domnie și Moldova împărțită. Pretenției lui Sigismund […] i s-a împotrivit Vladislav Iagello […].”                                       

(Șt.


Ștefănescu, Istoria medie a României)

 

B. „Sub pretextul că independenţa României nu era recunoscută şi că aliatul rus îi va reprezenta corect interesele, delegatul român nu a fost admis la discuţiile de la San Stefano din 1878 […]. Clauzele armistiţiului pentru România erau: […] îi era recunoscută independenţa; […] Rusia relua sudul Basarabiei […] şi îşi aroga dreptul de tranzit prin teritoriul României spre Bulgaria, unde trupele ar fi urmat să rămână încă doi ani. […]

Unanimitatea forţelor politice româneşti în a respinge atât cedarea sudului Basarabiei cât şi tranzitul armatei ruse a creat o acută tensiune în relaţiile dintre Bucureşti şi Petersburg. Ţarul Alexandru, care ameninţase cu ocuparea ţării şi dezarmarea armatei române, a primit răspunsul de curaj şi demnitate al domnitorului Carol I: «armata care s-a luptat la Plevna […] va putea fi zdrobită, dar nu va reuşi nimeni niciodată să o dezarmeze». […] Foştii aliaţi se îndreptau spre o confruntare, când schimbările din contextul internaţional au venit în sprijinul României. Marile avantaje pe care şi le asigurase Rusia prin Tratatul de la San Stefano îngrijorau Anglia şi Austro-Ungaria. Pentru a evita noi conflicte a fost convocat Congresul de la Berlin, care a revizuit clauzele de la San Stefano. România nu a fost admisă ca stat participant […].”

 

(F. Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român )

 

 

Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:

 

 

1.

Numiţi lupta la care a participat armata română, precizatăîn sursa B.

2 puncte

 

2.

Precizaţi secolul la care se referă sursa A.

2 puncte

 

3.

 

 

Menţionaţi câte un domnitor din spațiul românesc precizat în sursa A, respectiv în sursa B.

6 puncte

 

 

 4.

Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că puterile vecine obligau statul român să participe la eventualele conflicte cu otomanii.

3 puncte

 

5.

 

6.

Scrieţi, din sursa B, două informaţii care se află într-o relaţie cauză-efect, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect).

7 puncte

 

Prezentaţi  două acţiuni  diplomatice  prin  care  spațiul  românesc se implică în relațiile internaționale din secolele al XVI-lea - al XVIII-lea.

                  6 puncte

 

 7.

Menţionaţi o caracteristică a politicii desfășurate de România în relațiile internaționale din a doua jumătate a secolului al XIX-lea ca urmare a evenimentelor descrise în sursa  B.

4 puncte

 

    

 

SUBIECTUL al II-lea                                                             (30 de puncte)

 

Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:

„Proiectul unui armistiţiu, întocmit de oficialităţile sovietice, a fost comunicat guvernelor american şi britanic la 31 august 1944. […] La insistenţele americane şi britanice […] s-a consimţit la crearea unei Comisii Aliate de Control pentru România, care să cuprindă reprezentanţi ai Statelor Unite şi Marii Britanii […].

Delegaţia română de la Moscova, condusă de Lucreţiu Pătrăşcanu, a primit proiectul la 10 septembrie şi a făcut eforturi intense pentru a-i modera termenii. S-a dorit […] să se stabilească termene precise pentru perioada ocupaţiei sovietice, autorităţilor române să li se acorde mai multă libertate în ceea ce priveşte administraţia internă, îndeosebi în probleme de siguranţă şi poliţie, şi să se obţină angajamentul Aliaţilor că întreaga Transilvanie va reveni României.

Armistiţiul a fost semnat în noaptea de 12 spre 13 septembrie 1944 […]. Cerea guvernului român să se angajeze în efortul de război aliat cu cel puţin douăsprezece divizii de infanterie echipate complet, să permită deplasarea liberă a Armatei Roşii pe teritoriul său şi să sprijine financiar şi logistic operaţiile militare ale Aliaţilor împotriva Germaniei şi Ungariei. România îşi asuma, de asemenea, povara de a plăti despăgubiri care se ridicau la 300 milioane de dolari către Uniunea Sovietică pentru pierderile cauzate în operaţiile militare de pe teritoriul acesteia şi să înapoieze toate bunurile luate de pe teritoriul ei[…].

Delegația română a părăsit Moscova cu sentimentul că, având în vedere situația de ansamblu, țara lor scăpase ușor. Dar, în țară, liderii partidelor politice democratice erau profund îngrijorați de modul în care autoritățile sovietice vor interpreta și vor pune în practică termenii armistițiului.”

(M.Bărbulescu, D.Deletant, K.Hitchins, Ş.Papacostea, P.Teodor, Istoria României )

 

 

 

1.

Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:

 

 

2 puncte

 

Numiţi un stat împotriva căruia continuă războiul, precizat în sursa dată.

 

2.

 

 

Precizaţi, pe baza sursei date, o informaţie referitoare la Comisia Aliată de Control pentru  România.

2 puncte

 

 

 

 3.

Menţionaţi conducătorul delegației române la Moscova  și anul semnării armistițiului cu Aliații, la care se referă sursa dată.

6 puncte

 4.

 Menţionaţi,  din  sursa  dată,  două informaţii  referitoare  la  obiectivele  delegaţiei  României exprimate anterior semnării armistiţiului.

6 puncte

  5.

 Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la obligaţiile care-i revin României prin armistiţiul semnat la Moscova, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă.

10 puncte

  6. 

Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia în a doua jumătate a secolului al XX-lea în România sunt utilizate practici politice totalitare. (Se punctează  prezentarea unui fapt istoric relevant şi  utilizarea conectorilor  care exprimă cauzalitatea şi concluzia.)

4 puncte

 

   

 

 

 

SUBIECTUL al III-lea

(30 de puncte)

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre stat și politică în spațiul românesc în secolele al XIX-lea – al XX-lea, având în vedere:

-       menționarea a două proiecte politice referitoare la statul român modern elaborate în secolul al XIX-lea;

-       precizarea unei cauze a adoptării constituţiei din a doua jumătate a secolului al XIX-lea și menționarea a două trăsături ale acestei constituții;

-       prezentarea unei caracteristici a unei constituții adoptate în România Mare;

-       formularea unui punct de vedere referitor la rolul constituției în construcția democrației postdecembriste din România, în a doua jumătate a secolului al XX-lea şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.

Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat,structurarea prezentării, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Please enable / Bitte aktiviere JavaScript!
Veuillez activer / Por favor activa el Javascript![ ? ]