Subiect Bacalaureat 2015 la Istorie sesiunea iunie-iulie





Subiect Bacalaureat 2015 la Istorie sesiunea iunie-iulie
BACALAUREAT 2015. PROBA OBLIGATORIE A PROFILULUI : ISTORIE


În data de 1 iulie 2015 candidații examenului de bacalaureat 2015 au susținut Proba obligatorie a profilului – proba E)c) – proba scrisă la disciplina Istorie.


VARIANTA 8. Varianta extrasă de Ministerul Educației și Cercetării Științifice (MECS) pentru examenul național de Bacalaureat 2015, sesiunea iunie - iulie, valabila pentru proba obligatorie a profilului: Varianta 8; ISTORIE.

În cadrul examenului de bacalaureat 2015, Istoria are statutul de disciplină obligatorie, fiind susţinută la proba E. c) în funcţie de filieră, profil şi specializare.

 Subiect + Barem Istorie Bacalaureat 2015 sesiunea iunie - iulie (*pdf)

 


Subiect extras la Istorie - examenul de bacalaureat 2015,
sesiunea iunie-iulie

Varianta 8  

 

Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională- profil artistic, toate specializările; - profil sportiv, toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar; - profil teologic, toate specializările.

 

·      Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

·      Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.

 

SUBIECTUL I                                                                                                                (30 de puncte)

Citiţi cu atenţie sursele de mai jos:

A. „În 1948 se creează Securitatea [...]. Sub directa supraveghere a acesteia au loc toate arestările şi detenţiile din închisori, de pe şantierele Canalului Dunăre-Marea Neagră, din Bărăgan. La ordinul lui Stalin (căruia Gheorghiu-Dej i se supune slugarnic), în iunie1951, începe, în cele mai inumane condiţii, deportarea a 10 288 de familii în Bărăgan sau în Moldova. [...] În închisori şi lagăre se trece la un regim de suprimare neînchipuit de dur.


[...]

În cultură se aplică acelaşi model de la răsărit, ca și în toate celelalte domenii. Se distrug sau se rescriu valorile tradiţionale. Relaţiile cu Occidentul sunt complet întrerupte. Învăţământul este reorganizat după modelul sovietic. [...] Până şi manualele sunt traduse din limba rusă (limbă care devine obligatorie din clasa a IV-a primară). [...] Istoria naţională este rescrisă pe baze marxist-leniniste şi pe criteriile prieteniei cu Uniunea Sovietică. O nouă lege a învăţământului lasă pe dinafară toate cadrele didactice care nu voiau să colaboreze cu noul regim. [...] Presa de opoziţie e interzisă. Ministerul Propagandei este transformat în Ministerul Informaţiilor pentru a controla presa, radioul, cinematografia, teatrul. În 1948 erau interzise 8000 de titluri de cărţi şi reviste.” (I. Bulei, O istorie a românilor )

B. „În 1963, pentru prima oară, România votează la ONU altfel decât Uniunea Sovietică.Ulterior, pe măsura acutizării conflictului chino-sovietic, pe care Gheorghiu-Dej se oferă să-l medieze, voturile independente ale României se înmulţesc. Regimul capătă respectabilitate în ochii Occidentului, interesat să slăbească coeziunea Pactului de la Varşovia. [...]. Delegaţii economice româneşti sunt primite în Elveţia, Marea Britanie, Belgia, Olanda, Italia, în Japonia. În 1962 se semnează un acord cu un consorţiu anglo-francez pentru construirea Combinatului siderurgic de la Galaţi. [...] Refuzând să secondeze Moscova în dorinţele sale de hegemonie asupra mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, România îşi ia ca aliaţi China şi încurajările Occidentului. Şi, profitându-se de conflictul chino-sovietic, într-o declaraţie din aprilie 1964 a PMR, cunoscutăca «Declaraţia de independenţă», se afirmă dreptul la libera manifestare a fiecărui partid comunist. [...] Detaşarea lui Gheorghiu-Dej de Moscova trebuie explicată prin teama lui de procesul de destalinizare [...] care substituie, în ţările «socialiste», echipele instaurate la putere de Stalin după1945 şi care putea aduce schimbări nedorite şi în echipa conducătoare de la Bucureşti.”

(I. Bulei, O istorie a românilor)

 

Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:

 

 

 

1.

Numiţi, din sursa A, instituţia de represiune înfiinţată în 1948.

 

2 puncte

 

 2.

Precizaţi, din sursa B, o informație referitoare la relațiile economice ale statului român.

 

2 puncte

 

3.

Numiţi doi conducători politici la care se referă atât sursa  A, cât şi sursa B.

 

6 puncte

 

4.

 

 

 

5. 

Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că atitudinea României faţă de Uniunea Sovietică este apreciată de Occident.

Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect).

 

3 puncte

 

7 puncte

 

6.

 

7.

Prezentaţi alte două practici politice totalitare utilizate în România, în afara celor la care se referă sursele date. 

 Menţionaţi o asemănare între acţiunile desfășurate în România, în  perioada postdecembristă.

 

6 puncte

4 puncte

 

 

 

SUBIECTUL al II-lea                                                                                                     (30 de puncte)

Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:

„Războiul s-a reluat cu înverșunare pe frontul din Moldova în iulie 1917, când generalul Averescu a pornit ofensiva de lângă Mărăști, în cadrul efortului general [...] de a învinge Puterile Centrale. Dar după câteva zile de succese, Averescu a oprit operațiunea pentru că situația din Galiția se agravase, iar trupele ruse din Moldova se dezorganizau, lipsite de disciplină și demoralizate. La 24 iulie/6 august, Mareșalul von Mackensen a lansat la rândul său o ofensivă puternică al cărei obiectiv era să dea o lovitură decisivă armatelor română și rusă și să oblige România să iasădin război. Luptele îndârjite au atins punctul culminant la 6/19 august, la Mărășești, când armata română a oprit înaintarea trupelor austriece și germane și a pus practic capăt ofensivei acestora.

Dar s-a ivit un nou pericol. La sfârșitul verii lui 1917 evenimentele revoluționare din Rusia amenințau să dezorganizeze frontul de luptă și să submineze stabilitatea socială și politicădin Moldova. [...] La 18 februarie/3 martie 1918, noul guvern bolșevic al Rusiei a semnat pacea de la Brest-Litovsk cu Puterile Centrale și a ieșit din război, lipsind România de sprijinul rus și izolând-o de Occident. Două luni mai târziu, guvernul român, acum condus de [. ..] Alexandru Marghiloman, a semnat Tratatul de la București, prin care România devenea dependentă politic și economic de Puterile Centrale.

Dar evenimente hotărâtoare pe câmpurile de luptă au schimbat repede soarta României. Pe frontul de vest aliații au zădărnicit ofensiva germană finală din iulie 1918 și au început să înainteze constant spre Germania, iar în nordul Italiei au respins armatele austro-ungare și au obligat Austro-Ungaria să accepte un armistițiu [...]. ”

(M.Bărbulescu, D.Deletant, K.Hitchins, Ş.Papacostea, P.Teodor, Istoria României  )

 

 

 

1.

Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:

2 puncte

 

Numiţi generalul român, precizat în sursa dată.

 

2.

Precizaţi secolul la care se referă sursa dată.

2 puncte

 

3.

 Menţionaţi alianța și o acțiune diplomatică desfășurată de aceasta, precizate în sursa dată.

6 puncte

 

4.

Menţionaţi, din sursa dată, două acțiuni care au loc pe frontul de vest.

6 puncte

 

5.

 Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la evenimentele de pe frontul din Moldova, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă.

10 puncte

 

6.

Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia România se implică în relațiile internaționale din a doua jumătate a secolului al XIX-lea prin acțiuni militare sau diplomatice. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia).

4 puncte

 

 

SUBIECTUL al III-lea            (30 de puncte)

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre spaţiul românesc, de la autonomii locale la implicarea în relaţiile internaţionale din Evul Mediu, având în vedere:

−         menţionarea a două autonomii locale, din spaţiul românesc, din secolele al IX-lea – al XIII-lea;

−         menționarea a două cauze ale înfiinţării instituţiilor centrale medievale şi precizarea unei instituţii centrale din spaţiul românesc;

−         prezentarea unei acţiuni diplomatice desfăşurate de un reprezentant al spațiului românesc, în secolul al XV-lea;

−         formularea unui punct de vedere referitor la acţiunile militare desfăşurate în spaţiul românesc, în secolul al XVI-leaşi susţinerea acestuia printr-un argument istoric

 

Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat,structurarea eseului, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant şi utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.                              

Please enable / Bitte aktiviere JavaScript!
Veuillez activer / Por favor activa el Javascript![ ? ]