Subiect Bacalaureat 2015 la Istorie sesiunea speciala





BACALAUREAT 2015. SUBIECT EXTRAS LA ISTORIE , SESIUNEA SPECIALĂ

 Proba obligatorie a profilului – proba E)c) – proba scrisă la Istorie din cadrul sesiunii speciale a examenului de bacalaureat pentru absolvenții de liceu din loturile naționale lărgite ce se pregătesc pentru olimpiadele și competițiile internaționale a avut loc în data de 26 mai 2015.


La sesiunea specială a examenului de bacalaureat au participat absolvenții de liceu din loturile naționale lărgite ce se pregătesc pentru olimpiadele și competițiile internaționale.

VARIANTA 9. Varianta extrasă de Ministerul Educației și Cercetării Științifice (MECS) pentru examenul național de Bacalaureat 2015, sesiunea specială, valabila pentru proba obligatorie a profilului: Varianta 9; ISTORIE.


  Subiect + Barem Istorie, sesiunea speciala, Bacalaureat 2015 (*pdf)
 

Subiect extras la Istorie - examenul de bacalaureat 2015,
sesiunea specială 26 mai 2015

Varianta 9

 

Filiera teoretică, profil umanist, toate specializile; Filiera vocaţională- profil artistic, toate specializile; - profil sportiv, toate specializile; - profil pedagogic, specializile: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar; - profil teologic, toate specializile.

·      Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

·      Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.

 

SUBIECTUL I                                                                                                                (30 de puncte)

Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:

 

A. „Încă de la 29 septembrie/11 octombrie1876, în cursul unei întrevederi la Livadia întreprim-ministrul Ion Brătianu, secondat de ministrul de război, generalul Gh. Slăniceanu, cu țarul Alexandru al II-lea și cancelarul A. M. Gorceakov, a fost luată în considerare izbucnirea războiului ruso-turc și trecerea trupelor ruse prin România. Colaborarea cu Rusia în vederea obținerii independenței era strâns asociată de problema sudului Basarabiei.


[...] Participarea armatei române la operațiunile militare din sudul Dunării s-a produs în urma unei telegrame a marelui duce Nicolae, care solicita domnitorului Carol asistență militară. [...] Trupele române au trecut Dunrăea numai după ce comandamentul rus a acceptat ca ele să-și păstreze atât individualitatea cât și unitatea de comandă. În urma unei întrevederi între Carol, Alexandru a II-lea și marele duce Nicolae, prințul român a primit comanda trupelor de la Plevna [...]. La Plevna, trupele ruse, apoi și cele române au întâlnit un adversar bine pregătit și bine condus. [...] După o încercare neizbutită de a sparge încercuirea, Osman Pașa, rănit, a capitulat. [...] După capitularea Plevnei, centrul de greutate al acțiunilor militare românești s-a deplasat la Vidin, în imediata vecinătate a căruia, în urma unui atac, [...] a fost cucerit Smârdanul. ‟

(F. Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român  )

B. „Oamenii politici români [...]și opinia publică în general considerau Rusia drept un inamic și deci un candidat foarte puțin probabil pentru o alianță. Au găsit însă avantajele politice și economice pe care le-au căutat în Tripla Alianță dintre Germania, Austro-Ungaria și Italia. Principalul punct de atracție a fost, fără îndoială, Germania.

Posibilitatea unei alianțe cu Austro-Ungaria a stârnit îndoieli profunde. După Congresul de la Berlin, relațiile dintre cele două țări fuseseră serios puse la încercare de disensiunile economiceși politice. [...] Aderarea României la Tripla Alian ță a luat forma unui tratat bilateral cu Austro-Ungaria, datat 18/30 octombrie 1883. Noii aliați au hotrăât să-și acorde ajutor unul celuilalt în cazul unui atac din partea Rusiei, deși aceasta din urmă nu era numită explicit [...]. Germania a aderat la acord în aceeași zi, printr-un act separat. Regele Carol și Brătianu au insistat ca acordul să fie menținut secret deoarece știau că va stârni o furtună de proteste în rândul politicienilor și al opiniei publice, care erau în marea majoritate profrancezi. Astfel,din motive întemeiate, tratatul nu a fost niciodată înaintat Parlamentului pentru dezbatere și ratificare și, prin urmare, executarea prevederilor sale a depins în primul rând de rege.‟

(M.Brăbulescu, D.Deletant, K.Hitchins, Ş.Papacostea, P.Teodor, Istoria României  )

 

 

Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:

 

 

 

1.

Numiţi regele României precizat în sursa B.

                    2 puncte

 

2.

Precizaţi, din sursa A, o informație referitoare la Plevna. 

 2 puncte

 

3.

Menţionaţi din sursa A, respectiv din sursa B, câte un stat alături de care România participă la relațiile internaționale.

6 puncte

4.

Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că România se implică în război.

3 puncte

5.

Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect).

7 puncte

 

6.

Prezentaţi două acţiuni desfăşurate de România în relația cu o mare alianță, la începutul secolului al XX-lea.

6 puncte

 

7.

Menţionaţi  o  asemănare  între  două măsuri  adoptate  în  statul  român  modern,  anterioare evenimentelor din sursa A.

4 puncte

 

 

 

SUBIECTUL al II-lea                                                                                                     (30 de puncte)

Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:

„Domnia lui Mihai Viteazul a coincis cu relansarea de către papa Clement al VIII-lea […] a unei alianţe la care au participat Statul papal, Spania, Austria, ducii de Toscana, Mantova şi Ferrara, nu însă Polonia şi Anglia ce s-au dovedit reticente la idee. Un loc aparte în planurile antiotomane trebuia să-l deţină ţrăile române care prin poziţia lor erau interesate în acţiunea Ligii Sfinte. […]

Integrarea ţrăilor române în alianţa creştină a dus foarte curând la răscoala antiotomană care izbucneşte în 13 noiembrie 1594 la Bucureşti […]. Cucerirea cetăţilor de pe linia Dunării a declanşat ostilităţile cu Imperiul Otoman […]. În aceste condiţi fiind previzibilă reacţia otomană, Mihai Viteazul încheie la Alba Iulia, prin delegaţia Străilor, la 20 mai 1595 un tratat cu Sigismund Báthor y, prin care Străile subordonează Ţara Românescă principelui Ardealului, devenit autoritatea supremă, iar pe domn atotputerniciei boierilor. Potrivit tratatului, domnului i se retrag prerogativele domniei, ţara urmând să fie guvernată de un sfat restrâns, alcătuit din 12 boieri, iar domnul degradat la calitatea de locţiitor al principelui Ardealului. Tratatul era expresia unui regim de Străi, care se manifestă acum în aceste circumstanţe, boierimea asumându-şi prerogativele domniei. […]

După răscoala antiotomană se deschide în istoria sfârșitului de secol o epocă de confruntrăi militare între țările române și Imperiul Otoman. Ele sunt inițiate de domnul Țării Românești pe linia Dunării prin atacarea cetăților turcești, în timp ce Aron Vodă, [domn] al Moldovei, intră în sudul țării, asediind Tighina. Replica otomană în Țara Românească este prefațată de victoriile lui Mihai Viteazul care ocupă importantul port Brăila și trece la acțiuni dincolo de Dunăre. Confruntarea decisivă pregătită de turci a avut loc la Călugăreni în 13/23 august 1595 […].”

(M. Brăbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, Ş. Papacostea, P. Teodor, Istoria României )

 

 

 

1.

Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:

 

 

2 puncte

 

Numiţi o luptă precizată în sursa dată.

 

2.

Precizaţi secolul la care se referă sursa dată.

2 puncte

 

3.

Menţionaţi doi domnitori din spațiul românesc, la care se referă sursa dată.

6 puncte

4.

Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la alianța propusă de papă.

6 puncte

 

5.

Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la prevederile tratatului de la Alba Iulia, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 

10 puncte

 

6.

Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia acțiunile diplomatice la care participă românii în secolele al XIV-lea – al XV-lea fac parte din relaţiile internaţionale. (Se punctează prezentarea  unui fapt istoric relevant şi utilizarea  conectorilor  care exprimă cauzalitatea şi concluzia.)

4 puncte

 

 

 

SUBIECTUL al III-lea

(30 de puncte)

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre stat şi politică în România postbelică, având în vedere:

-       precizarea unui fapt istoric care a favorizat instaurarea stalinismului în România;

-       menţionarea a două consecințe ale acțiunilor desfăşurate de România în relațiile internaționale din perioada stalinismului;

-       prezentarea unei caracteristici a Constituției din 1965;

-       menţionarea a două aspecte referitoare la disidenţa anticomunistă;

-       formularea unui punct de vedere referitor la influența național-comunismului asupra acțiunilor desfășurate de România în relațiile internaționale şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.

 

Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat,structurarea eseului, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Please enable / Bitte aktiviere JavaScript!
Veuillez activer / Por favor activa el Javascript![ ? ]