Tradiţionalismul





Tradiţionalismul este o mişcare literară, manifestată în perioada interbelică, a cărei ideologie se cristalizează în jurul revistei Gândirea. Atitudinea tradiţionalistă este mai veche în cultura noastră, iar ideologia cristalizată în perioada interbelică preia elemente din orientările antebelice sămănătorismul şi poporanismul. Tradiţionalismul interbelic se constituie în opoziţie cu modernismul lovinescian.

Revista Gândirea apare la Cluj, în 1921, sub direcţia lui Cezar Petrescu şi D.I. Cucu, se mută la Bucureşti în 1922, sub conducerea lui Nichifor Crainic şi îşi încetează activitatea în 1944.

Revista are printre colaboratori nume de prestigiu: Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Adrian Maniu, Ion Pillat, Vasile Voiculescu, Cezar Petrescu, Tudor Vianu, Gib Mihăiescu, Mateiu Caragiale, cuprinzând fenomenul literar în toate aspectele sale: poezie, proză, teatru, cronici.

în primul număr al revistei, Cezar Petrescu afirmă, în linie tradiţională, că revista îşi propune să apere „românismul", adică ceea ce e specific „sufletului naţional", în faţa „spiritului internaţionalist". Din sămănătorism, veche orientare tradiţionalistă, ideologii gândirişti preiau ideea că istoria şi folclorul sunt domeniile relevante ale specificului unui popor, la care adaugă componenta spirituală a sufletului ţărănesc: „conştiinţa religioasă ortodoxă".

După primii 10 ani, în care publicaţia este deschisă spre formule cultivate în literatura europeană (simbolism, expresionism), se orientează spre absolutizarea autohtonismului, ortodoxismului şi primitivismului rural. Nichifor Crainic publică în perioada 1924-1929 articole doctrinare, principalul text de doctrină fiind Sensul tradiţiei (1929), iar literatura supusă analizei critice este privită din această perspectivă deformatoare. Consecinţa tezei formulate este refuzul oricărei alte orientări literare sau culturale care nu exprima specificul naţional şi ortodoxismul (ideea de religiozitate). Majoritatea colaboratorilor revistei nu aderă la doctrina promovată.

Gândirismul insistă asupra specificului religios, spre deosebire de orientarea tradiţionalistă a lui Nicolae Iorga, care pune accentul pe speci­ficul naţional în cultura română.

Poezia publicată în paginile revistei a surprins particularităţile sufle­tului naţional prin valorificarea miturilor autohtone, a credinţelor străvechi (Lucian Blaga, Adrian Maniu, Ion Pillat, Vasile Voiculescu) sau a elogiat elementarul, teluricul, vigoarea existenţei rurale (Aron Cotruş).

Please enable / Bitte aktiviere JavaScript!
Veuillez activer / Por favor activa el Javascript![ ? ]