Transporturile si caile de comunicatie





TRANSPORTURILE ŞI CĂILE DE COMUNICAŢIE


Europa are diferite forme ale căilor de comunicaţie . Acestea sunt:



  • transporturile feroviare

  • transporturile rutiere

  • transporturile navale

  • transporturile aeriene

  • transporturile speciale


 




  • Transporturile feroviare




Căile feroviare au o lungime totală de 360 000 km, din care 45% sunt electrificaţi. Ponderea cea mai mare a căilor feroviare electrificate o are Elveţia, urmată de Luxemburg, Suedia, Olanda etc.

Densitatea reţelei feroviare urmăreşte un traseu continental din NV spre E (adică, de la 8 – 10 km/100 km² la sub 2 km/100 km²).

Ecartamentul căilor ferate este diferit continental: ecartament normal (1.435 mm) în majoritatea statelor europene, ecartament foarte mare, în Spania, ecartament mare, în fostele state ale URSS şi ecartament îngust, în zonele montane.

Magistralele europene feroviare traversează continentul V – E.


În România lungimea reţelei feroviare este de peste 11000 km, din care peste 3900 km sunt electrificaţi. Densitatea cea mai mare a reţelei este în partea de V şi cea centrală a ţării (şi jud. Ilfov cu peste 11 km/100 km²). Din Bucureşti (principalul nod feroviar) pornesc către punctele extreme ale ţării 9 magistrale feroviare de importanţă maximă (ordonate în funcţie de Munţii Carpaţi şi de marile oraşe situate la extremităţile ţării).


Acestea sunt:


Magistrala I Bucureşti – Timişoara

Traseul acesteia este: Bucureşti – Piteşti – Slatina – Craiova – Drobeta-Turnu Severin – Timişoara.

Are punct de frontieră la Moraviţa cu Serbia. Traversează Munţii Carpaţi prin Culoarul Timiş-Cerna.


Magistrala II Bucureşti – Arad

Traseul acesteia este: Bucureşti – Ploieşti – Braşov – Sibiu – Alba Iulia – Deva – Arad. Are punct de frontieră la Curtici cu statul Ungaria. Are o importanţă maximă deoarece este parte din culoarul paneuropean numărul IV. Traversează Munţii Carpaţi de două ori: pe Valea Prahovei şi prin Culoarul Mureşului.


Magistrala III Bucureşti – Oradea

Traseul acesteia este: Bucureşti –Ploieşti – Braşov – MediaşTeiuş – Cluj-Napoca – Oradea. Are punct de frontieră la Episcopia Bihorului cu statul Ungaria. Traversează Munţii Carpaţi de trei ori: pe Valea Prahovei, prin Defileul Racoş al Oltului şi prin Defileul Crişului Repede.


Magistrala IV Bucureşti – Satu Mare

Traseul acesteia este: Bucureşti – Ploieşti – Braşov – Sfântu Gheorghe – Miercurea-Ciuc – Dej – Baia Mare – Satu Mare. Are punct de frontieră la Halmeu cu statul Ucraina. Traversează Munţii Carpaţi pe Valea Prahovei, prin depresiunile intramontane orientale Braşov – Ciuc – Giurgeu şi prin Defileul Topliţa – Deda al Mureşului.


Magistrala V Bucureşti – Suceava

Traseul acesteia este: Bucureşti – Ploieşti – Buzău - Focşani – Bacău – Suceava. Are punct de frontieră la Vicşani cu statul Ucraina.


Magistrala VI Bucureşti – Iaşi

Traseul acesteia este: Bucureşti – Ploieşti – Buzău – Mărăşeşti – Vaslui – Iaşi. Are punct de frontieră la Ungheni cu statul Republica Moldova.


Magistrala VII Bucureşti – Galaţi

Traseul acesteia este: Bucureşti – Făurei – Brăila – Galaţi.


Magistrala VIII Bucureşti – Constanţa

Traseul acesteia este: Bucureşti – Feteşti – Cernavodă – Medgidia – Constanţa. De la Medgidia se continuă spre Negru – Vodă, punct de frontieră cu statul Bulgaria. Traversează Dunărea pe Podul Carol I Feteşti – Cernavodă.


Magistrala IX Bucureşti – Giurgiu

Traseul acesteia este sudic către Podul Prieteniei de la Giurgiu – Ruse peste Dunăre.


 




  • Transporturile rutiere




Această modalitate de comunicaţie are largi posibilităţi datorită accesibilităţii sporite în toate punctele continentale. Lungimea totală a căilor rutiere depăşeşte 6,6 mil. km, din care peste 4 mil. sunt sub formă de autostrăzi. Modernizarea acestora are un trend descendent V – E, ca şi densitatea acestora. Căile rutiere au presupus şi amenajări inginereşti deosebite precum: tuneluri, în Munţii Alpi de mare lungime, terminale rutiere între I. Marea Britanie şi continent, poduri rutiere, între care cel mai mare este Oresund (peste 7800 m) între Danemarca şi Suedia, ferry-car – uri etc.

România are o structură a căilor rutiere ordonată după importanţa şoselelor: drumuri europene, drumuri naţionale, drumuri judeţene şi drumuri comunale.


Drumurile europene sunt:

E 60 care străbate continentul european pornind din Műnchen spre vest până la Bordeaux şi spre est până la Istambul.

Traseul românesc al E 60 este: pătrunde în România prin punctul de frontieră cu Ungaria, Borş, se continuă prin Oradea – Cluj-Napoca – Târgu Mureş – Braşov – Ploieşti – Bucureşti – Slobozia – Constanţa şi iese din ţară prin punctul de frontieră cu Bulgaria, Vama Veche. Traversează Munţii Carpaţi prin Defileul Crişului Repede şi pe Valea Prahovei, iar Dunărea pe Podul Giurgeni – Vadu Oii.


E 70 care străbate continentul european pornind din Barcelona până la Salonic.

Traseul românesc al 70 este: pătrunde în ţară prin punctul de frontieră cu Serbia, Moraviţa, se continuă prin Timişoara – Drobeta-Turnu Severin – Craiova – Slatina – Piteşti – Bucureşti – Giurgiu (punct de frontieră cu Bulgaria). Traversează Munţii Carpaţi prin Culoarul Timiş – Cerna şi Dunărea peste Podul Prieteniei Giurgiu – Ruse.


E 85 care străbate continentul european pornind din Sankt Petersburg până la Atena.

Traseul românesc al E 85 este: pătrunde în ţară prin punctul de frontieră cu Ucraina, Siret, se continuă prin Suceava – Bacău – Focşani – Buzău – Ploieşti – Bucureşti – Giurgiu (punct de frontieră cu Bulgaria). Traversează Dunărea peste Podul Prieteniei Giurgiu – Ruse.


România are date în uz două autostrăzi: A 1 Bucureşti – Piteşti (ce corespunde unei părţi din E 70) şi A 2 Bucureşti – Feteşti. Alte autostrăzi sunt în construcţie: Feteşti – Constanţa, Borş – Braşov, Bucureşti – Braşov, Arad – Braşov.


Punctele de frontieră rutiere ale României sunt:



  • cu Ungaria: Nădlac, Borş

  • cu Ucraina: Sighetu Marmaţiei, Siret

  • cu Republica Moldova: Albiţa

  • cu Bulgaria: Vama Veche, Giurgiu, Calafat

  • cu Serbia: Moraviţa


 




  • Transporturile aeriene




Căile de comunicaţie aeriene sunt posibile pe baza aeroporturilor. După numărul de pasageri, cele mai mari aeroporturi europene sunt: Heathrow din Londra (care este şi cel mai mare din lume), Frankfurt din Frankfurt pe Main, Charles de Gaulle din Paris etc. Există şi aeroporturi specializate: turistice, precum cele din Barcelona, Plama de Mallorca (ambele în Spania), escală tehnică, precum Shannon (Irlanda), Copenhaga, Reykjavik etc. În România, aeroporturi internaţionale sunt: Henri Coandă - Otopeni (cel mai mare), Aurel Vlaicu - Băneasa, Mihail Kogălniceanu - Constanţa, Sibiu, Bacău, Arad, Cluj-Napoca, Timişoara, Târgu Mureş, Suceava etc.




  • Transporturile navale




Căile de comunicaţie desfăşurate prin intermediu apei au două forme:



  1. Transporturile fluviale


Acestea se desfăşoară pe:

Dunăre, unde porturi fluviale sunt oraşele: Viena, Bratislava, Budapesta, Belgrad, Drobeta-Turnu Severin, Giurgiu, Călăraşi (ultimele trei, de mici dimensiuni după volumul de marfă depozitat în porturi), iar porturi fluvio-maritime sunt oraşele: Brăila, Galaţi, Tulcea şi Sulina.

Rhin, unde porturi de mari dimensiuni sunt Basel, Duisburg (cel mai mare port fluvial din lume), Rotterdam (cel mai mare port din lume).

Alte râuri cu trafic mare fluvial sunt: Sena, Tamisa, Meuse (afluent al Rhin-ului), Elba, Vistula, Nipru, Don, Volga etc.

Pentru a facilita şi mai mult transporturile fluviale au fost construite canale, mai ales de către Olanda, Franţa, Germania, Finlanda, Ucraina, Regatul Unit etc. În România principalele canale navigabile sunt:

Canalul Bega, unde port este oraşul Timişoara.

Canalul Dunăre – Marea Neagră, unde porturi sunt oraşele Cernavodă, Medgidia, Constanţa-Agigea, Năvodari-Midia.



  1. Transporturi maritime


Acestea se desfăşoară pe Marea Mediterană, Oceanul Atlantic, Marea Neagră. Flote navale de mari dimensiuni sunt în Norvegia, Olanda, Franţa, Germania, Italia, Grecia, Rusia. Porturi gigantice sunt Rotterdam şi Anvers (Belgia); porturi foarte mari (peste 50 mil. tone transpordate) sunt Hamburg, Marsilia, Le Hâvre (Franţa), Londra, Amsterdam; porturi mari (20 – 50 mil. tone transbordate) sunt Constanţa, Sankt Petersburg, Odessa etc.

Principalele porturi maritime în România sunt Constanţa, Mangalia, Năvodari şi Sulina.


 




  • Transporturile speciale




Aceasta categorie de căi de comunicaţie include sistemul continental de transport al energiei electrice, petroductele, gazoductele, poşta, mass-media etc.


© prof. Gabriel Bortoş

Please enable / Bitte aktiviere JavaScript!
Veuillez activer / Por favor activa el Javascript![ ? ]