2007

"Scopul educatiei este acela de a
inlocui o minte goala cu una deschisa"
- Malcom
Acasa Subiecte
Proba Orala
Lb.Romana Engleza Franceza
Proba Scrisa
Proba A Proba C Proba D Proba E Proba F
Programa
Programe discipline
Rezolvari
Proba Orala
Lb.Romana Engleza Franceza
Proba Scrisa
Lb.Romana Matematica Geografia Romaniei Istoria Romanilor Economia Intreprinderi Economia Franceza Biologie
Suport
Romana
Limba Romana-utileIon Creanga -Basmul cult - Povestea lui Harap-AlbMihail Sadoveanu- Povestirea - Hanu AncuteiCostache Negruzzi- Nuvela istorica - Alexandru LapusneanulMircea Eliade - Nuvela fantastica - La TiganciMihai Eminescu-Nuvela fantastica - Sarmanul DionisIoan Slavici - Nuvela psihologica - Moara cu NorocIoan Slavici - Romanul traditional - MaraLiviu Rebreanu - Romanul obiectiv - IonCamil Petrescu - Romanul subiectiv - Ultima noapte de dragoste intaia..George Calinescu - Romanul realist - Enigma OtilieiMarin Preda - perioada postbelica - MorometiiI.L.Caragiale - Comedia - O scrisoare pierdutaCamil Petrescu - DramaVasile Alecsandri - pasoptismulMihai Eminescu - poezieGeorge Bacovia- simbolismVasile Voiculescu- traditionalismIon Pilat - traditionalismTudor Arghezi-modernismIon Barbu - modernismNichita Stanescu- neomodernism
Matematica Franceza Geografia Romaniei Istorie Marketing Economie
Calendar Articole Carti
Informatii
Sfaturi Practice
Evaluare Online
Geografie
Varianta 1 Varianta 2 Varianta 3 Varianta 4 Varianta 5 Varianta 6 Varianta 7 Varianta 8 Varianta 9 Varianta 10 Varianta 11 Varianta 12 Varianta 13 Varianta 14 Varianta 15 Varianta 16 Varianta 17 Varianta 18 Varianta 19 Varianta 20 Varianta 21 Varianta 22
Contact  

Reclama


Articole

Recomandari

Rezolvari variante2007 Limba Romana - Subiectul I si II Ptint   Scade Mareste
Varianta 35

Varianta 35


Subiectul I (40 de puncte)

(Aron Cotruş, "O, plecările, plecările…")


1. Sinonime: plecare = pornire; margine = capăt, extremitate, limitã; dorinţă = aspiraţie, năzuinţă; drum = cale, rută, traiectorie;

2. Virgulele din titlul poeziei marchează interjecţia afectivă "O" şi repetiţia "plecările, plecările", evidenţiind nostalgia eului liric şi prin punctele de suspensie din final.

3. Pronumele interogativ ce din versul „ce-mi pasã mie unde mã vor duce trenurile, navele?” introduce interogaţia retorică şi are sens emoţional, eul liric se vrea nepăsător în ceea ce priveşte cărările propriului destin, dar trăieşte intens speranţa împlinirii dorinţelor arzătoare, "de foc".

4. Expresii care sã conţinã substantivul „gând”: cãzut pe gânduri; când cu gândul n-ai gândi; a-şi lua gândul (de la ceva); a-l bate gândul, a-şi pune în gând; gând la gând;

5. Structuri lexicale care conţin imagini artistice ale zborului: „ca un stol neobosit  de paseri albe”; „suflete, deschide-ţi pentru-nalturi, pentru depărtări şi vecinicii, aripele!...”

6. Motivul zborului; motivul visului

7. Enumeraţia metaforică „trenurile, navele şi dorinţele” evidenţiază drumurile incerte ale destinului, nesiguranţa condiţiei poetului în lume.

8. Ultima strofă a poeziei „O, plecãrile, plecãrile” de Aron Cotruş, sugereazã ideea de desprindere spiritualã şi zborul către eliberarea interioară a sufletului. către veşnicie: „suflete, deschide-ţi pentru-nalturi, pentru depãrtãri şi vecinicii, aripele!...”. Inversiunile "ieie-şi", "cruţe-şi", "scape-le", comparaţia "zborurile/ ca un stol neobosit de paseri albe" compun o invocaţie cu nuanţă profetică. Eul liric îşi asumă destinul, cu "drumurile lumii toate", simbolizat de metafora "munţii şi-apele", iar punctele de suspensie sugerează o prelungire a emoţiei, a gândului plin de speranţă şi de incertitudine totodată. Scrierea versurilor cu literă mică marchează ingambamentul, ca modalitate de versificaţie în poezia modernă("scindare a unei unităţi lexico-sintactice prin dispunerea ei în versuri diferite"- "Dicţionar de ştiinţe ale limbii", Ed.Nemira), iar versurile inegale şi monorima conferă poeziei originalitate.

9. Titlul poeziei lui Aron Cotruş (1891-1961) „O, plecãrile, plecãrile” sugereazã  starea de mâhnire şi melancolie a eului poetic în năzuinţa sa de a se înălţa spiritual, de a-şi regăsi sinele prin eliberarea sufletului. Titlul este alcătuit dintr-o repetiţie a substantivului la plural "plecările" precedată de interjecţia afectivă "O" şi urmată de punctele de suspensie, ca îndemn la meditaţie asupra iluziilor, speranţelor, incertitudinilor, componente-simbol pentru destinul artistului.

10. Lirismul prezent în aceastã poezie este subiectiv, deoarece sunt prezente mãrcile lexico-gramaticale: verbe şi pronume la persoana I: „îmi pasă”, „mi”, „m-„."ale mele", adresarea directă către propriul suflet, realizată prin persoana a II-a şi vocativ: "suflete, deschide-ţi […] aripele!…"


Subiectul al II-lea (20 de puncte)


Text argumentativ despre educaţie: „A aştepta sã culegi altceva dintr-un pământ decât ce a fost semãnat în el ar fi o copilãrie.”(Mihai Eminescu, Opera politicã).


Afirmaţia „A aştepta sã culegi altceva dintr-un pământ decât ce a fost semãnat în el ar fi o copilărie.”este adevãratã şi are legătură cu educaţia, în sprijinul cãreia aduc următoarele argumente:

Ĩn primul rând, o persoanã care se comportã necivilizat îi provoacã pe cei din jur sã se comporte la fel, atitudine susţinută şi de proverbe populare româneşti: „dupã faptã şi răsplată” sau „ce semeni aia culegi”.

Ĩn al doilea rând, educaţia primită în familie este ca un bumerang, se întoarce cu efect dublu împotriva celor care au ignorat rolul bunei creşteri. Dacă mama se poartă urât cu bunica, atunci copilul, când va ajunge la maturitate, va avea aceeaşi atitudine grosolană cu mama sa, de la care, de altfel, a luat şi exemplul acesta negativ. Sã-ţi imaginezi cã purtându-te urât cu ceilalţi, ei se vor purta frumos, este „o copilărie”, o iluzie. Egoismul, nesimţirea, nepãsarea provoacă reacţii identice din partea celorlalţi.

Un exemplu adus pentru a susţine argumentele de mai sus, este reprezentat de situaţia în care un elev are o atitudine insolentă şi dã dovadã de proastã creştere faţã de un profesor, îl determinã pe acesta sã îi scadã nota la purtare sau sã ia alte măsuri mai drastice, iar copilul respectiv nu are decât de pierdut.

Ĩn concluzie, afirmaţia lui Mihai Eminescu are aplicabilitate în multe situaţii, atât în familie cât şi în şcoală funcţionează acest adevăr evident, că dacă semeni răul, rău va ieşi deasupra, iar dacă semeni virtute, vor răsări virtuţi.


Subiectul al III-lea (30 de puncte)


Particularitãţi ale comicului de situaţie într-o comedie studiatã:


* "O scrisoare pierdută" de I.L.Caragiale

* "O noapte furtunoasă" de I.L.Caragiale

(Alexandra Elena Chiriţă)


© Editura Badea Scoala Superioara Comerciala "Nicolae Kretzulescu"-Bucuresti
Colectiv clasa a XII-a, coordonator prof. Mariana Badea