Dacă aveţi foarte multe cărţi de citit şi sunteţi constrânşi de timp, următoarele sfaturi sunt bine venite. Aşadar: Pentru textele auxiliare se recomandă: - lectura accelerată, - lectura dinamică, - lectura intensivă. Pentru dezvoltarea citirii rapide se va antrena: 1. Citirea grupelor de cuvinte, chiar a frazelor pâna la un punct de sprijin orizontal sau vertical. 2. Citirea cu ochii minţii (fară subvocalizare). 3. Regresia (întoarcerea pentru a verifica după punctul de sprijin anterior, trecerea fluentă dintr-un punct de sprijin în alt punct de sprijin. Se va forţa reamintirea frazei sau a cuvintelor sau se va trece mai departe fară regresie. La citirea rapida se utilizează numai canalul vizual şi se urmăreşte mărirea câmpului de vizibilitate orizontală şi verticală în paralel cu reducerea punctelor de sprijin, fără întoarcerea privirii. Citirea rapidă se foloseşte atunci când poate fi neglijat 50% din text. Ritmul normal este de 200 cuvinte/min. Prin antrenament ajungeţi la un ritm rapid de 1200-1500 cuvinte/min. PRACTICA CITIRII RAPIDE I. 1-2 saptamâni: se citesc doua cuvinte concomitent; II. 1-2 saptamâni: trei cuvinte cu sesizarerea ideii; III. 1-2 saptamâni: jumatate de rând cu două puncte de sprijin; IV. 1-2 saptamâni: un rând la o singura privire pe centrul acestuia fară deplasarea laterala a ochilor; V. 1-2 saptamâni: se pune degetul la mijlocul rândului şi, coborându-l lent în jos, se citesc 2-3 rânduri la un singur punct de sprijin. S-a demonstrat ca multe (majoritatea) materialelor pot fi reduse cu 50-75% şi nu ar avea nimic de suferit. Excesul de cuvinte este aproape o regula. Exista: - pseudoinformare: impostura; - mezinformare: tot ceea ce este negativ în informarea (ex. Eroare involuntară, traducere si dezinformare din interes); - subinformare: trunchierea informaţiei; - suprainformare: preaplinul informării. Un savant ipotetic competent în toate ramurile ştiinţei ar trebui sa citesca 24 de ore din 24 timp de 500 de ani pentru a citi tot ce se publica într-un an. În concluzie, se va urmări specializarea pe latura selectivă sau pe latura rapidă. J. Bernel afirma: “În situaţia actuală este mai uşor să faci o descoperire decât să te convingi că aceasta nu a fost facută de alţii” TEHNICI CREATIVE 1. Asocierea consonantă. Cu cât memoria este mai bogată, cu atât apariţia asociaţiilor este mai mare. Asocierea reprezinta realizarea de legături între imaginaţie şi memorie. Factorii esenţiali sunt asemanarea obiectivă, fizică, exterioară, subiectivă, interioară, psihologică, similitudinea şi evocarea (asocierea) imagine-senzaţie. 2. Analogia extrapolară. Transferul, împrumutul de idei de la o solutie apropiată (de ex. pasăre-avion, bilă care lasa urme pe asfalt-pix etc.). 3. Inversia. Reprezintă abordarea inversă, susul-jos, plus-minus (de ex.: De ce se face iluminatul indirect de sus). 4. Empatia. Este substituirea gândirii proprii cu a interlocutorului (om, obiect etc.). De exemplu, spargerea unei nuci văzută de către un cercetător şi practicarea unui orificiu mic pentru introducerea aerului comprimat care produce o explozie care distruge coaja nucii, obţinând astfel o viziune din interiorul nucii. 5. Combinarea. De exemplu, radiocasetofonul, pixul cu ceas etc. 6. Modificarea-Ameliorarea-Dezvoltarea. Se cunoaşte ca, din cinci brevete, patru sunt doar perfecţionări. Autosugestii: 1. Am capacitea de memorare într-un timp scurt şi cea de vedere exactă a ceea ce am memorat până acum. 2. Prin a învăţa ceea ce vreau înţeleg mai mult din ceea ce trăiesc acum. 3. Eu, Nume, am încredere în memoria mea acum.
ebacalaureat.ro
