08.Elemente de geografie umana ale Europei si Romaniei. Romania, stat al Europei





2. ELEMENTE DE GEOGRAFIE UMANĂ ALE EUROPEI ŞI ROMÂNIEI

Caracteristici generale
Caracteristicile de geografie umană se referă la următoarele componente: populaţia şi caracteristicile acesteia, aşezările umane, aspectele de geografie economică, geografie politică, geografie socială, geografie culturală şi geografie administrativă.
Elementele comune principale ale Europei sub aspectul geografiei umane sunt: concentrarea demografică, diversitatea comunităţilor, sporul natural redus şi bilanţul migratoriu pozitiv.

Europa
Este un continent de locuire străveche.
Succesiunea unor civilizaţii: cretană, minoică, elenistică, etruscă, celtică, romană, bizantină, medievală, modernă şi contemporană care au influenţat aspectul actual al culturilor europene, dar şi al civilizaţiilor mondiale actuale.
Populaţia Europei este în prezent de 726 mil. loc., ceea ce reprezintă 11 % din populaţia totală a Terrei.
Continentul Europa cuprinde un total de 46 de state din care 44 de state sunt integral în Europa şi 2 state se extind atât în Europa cât şi în Asia (Federaţia Rusă şi Turcia).
Există mai multe accepţiuni cu privire la numărul de locuitori ai Europei în funcţie de raportarea la teritoriu pe care îl luăm în considerare:

  1. Europa (inclusiv Federaţia Rusă şi Turcia europeană) cu 736 mil. loc.;
  2. Europa (inclusiv Federaţia Rusă fără Turcia) cu 726 mil. loc.;
  3. Europa (fără Federaţia Rusă şi Turcia europeană) cu 582 mil. loc.;
  4. Europa (cu partea europeană a Federaţiei Ruse, fără Turcia) cu 686 mil. loc.;
  5. Europa (fără Federaţia Rusă şi cu Turcia europeană) cu 592 mil. loc.;
  6. Uniunea Europeană (cu 27 ţări) cu o populaţie de 492 mil. loc.

România
Din punct de vedere al geografiei umane, România se caracterizează prin anumite particularităţi ale populaţiei, aşezărilor şi organizării administrativ-teritoriale:
Populaţia României este o populaţie neo-latină situată în extremitatea estică a ariei de extensiune a acesteia.
Teritorial şi ca populaţie, România este încadrată în romanitatea orientală.
Cele mai importante momente din istoria României sunt: unirea Munteniei cu Moldova în 1859 sub numele de România, urmată de integrarea Dobrogei în 1878 şi Unirea din 1918 cu formarea României Moderne.
Din punct de vedere administrativ, România este organizată în 41 de judeţe şi Municipiul Bucureşti.

2.1. HARTA POLITICĂ A EUROPEI ROMÂNIA CA STAT AL EUROPEI

Europa a fost leagănul unor vechi civilizaţii, este continentul care a găzduit metropole coloniale, care şi-a împărţit lumea şi pe care s-a declanşat Revoluţia Industrială care a dat naştere puterilor moderne, dar şi continentul pe care a luat naştere nazismul şi comunismul.
În secolul XX, după Primul Război Mondial, numărul statelor Europei a crescut de la 19 la 27; după Al doilea Război Mondial Europa avea 35 de state, iar în prezent are 46 de state.
Harta politică a Europei s-a modificat sensibil în perioada 1989-1993 când, după destrămarea Uniunii Sovietice, au apărut 15 state naţionale dintre care 7 în Europa (Rusia, Estonia, Letonia, Lituania, Belarus, Ucraina şi Moldova).
După destrămarea Iugoslaviei au apărut 6 state naţionale (Serbia, Croaţia, Slovenia, Bosnia-Herţegovina, Macedonia, Muntenegru), iar după divizarea paşnică a Cehoslovaciei au apărut 2 state noi (Cehia şi Slovacia).
Se poate observa că Federaţia Rusă, deşi ca întindere are o proporţie mare a teritoriului său în Asia, cea mai mare parte a populaţiei este concentrată în partea europeană.
Turcia este mai mult un stat asiatic, partea sa europeană, deşi mică, a jucat un rol activ în istoria Europei (Imperiul Bizantin şi capitala acestuia Bizanţ, apoi Constantinopol); la aceasta trebuie subliniate şi aspiraţiile Turciei de a deveni membră a UE.
Există şi state de dimensiuni foarte mici (Andora, San Marino, Vatican, Malta şi Liechtenstein).
Unele state europene au şi în prezent teritorii extraeuropene care sunt dependente de acestea (cazul Franţei, Olandei, Regatului Unit şi Danemarcei).
În ultimii ani se observă tendinţa de a include printre ţările europene şi ţările din zona Caucazului (Azerbaidjan, Georgia, Armenia).
Cipru este un stat asiatic, dar poate fi considerat stat european (bazându-ne pe relaţiile sale cu Grecia şi pe apartenenţa la U.E.).
Pe continentul nostru există atât state unitare (Franţa, România) cât şi state federale (Germania, Austria, Rusia).
Ca formă de stat cele mai multe ţări europene sunt republici, având ca şef de stat un preşedinte, dar există şi 10 monarhii (Belgia, Danemarca, Norvegia, Olanda, Spania, Suedia, Marea Britanie, Monaco, Liechtenstein, Luxemburg).
Capitalele statelor europene sunt, de regulă, cele mai importante oraşe ale ţărilor respective, din punct de vedere demografic, economic şi cultural. Există şi excepţii, ca în cazul Elveţiei, unde Berna nu este cel mai mare oraş al acestei confederaţii, sau cazul Olandei unde Amsterdam şi Haga îşi împart funcţia de capitală.
După mărimea suprafeţei, cel mai întins stat este Federaţia Rusă care are suprafaţa de 17 075 400 km2, iar cel mai redus este Vatican cu suprafaţa de 0,44 km2.
După criteriu geografic, statele europene sunt cuprinse în 5 regiuni geografice: Europa de Vest, Europa de Nord, Europa Centrală, Europa Meridională şi Europa de Est.

România, stat al Europei
România este stat european prin poziţie şi caracteristici. Componentele naturale ale teritoriului românesc sunt: Munţii Carpaţi, Dunărea şi Marea Neagră.
Prin Carpaţi şi fluviul Dunărea, România poate fi considerată ţară central-europeană.
România are populaţia de 21,7 mil. locuitori, ocupând locul al nouălea între statele europene.
Din punct de vedere politic, statul român este o republică parlamentară conform Constituţiei din 1991.
România este membră NATO din anul 2004 şi membră a UE din 1 ianuarie 2007.

Alte Lectii din geografie

Please enable / Bitte aktiviere JavaScript!
Veuillez activer / Por favor activa el Javascript![ ? ]