20.Europa si Uniunea Europeana in Lumea Contemporana. Probleme fundamentale ale lumii contemporane





C. EUROPA ŞI UNIUNEA EUROPEANĂ ÎN LUMEA CONTEMPORANĂ

1. PROBLEME FUNDAMENTALE ALE LUMII CONTEMPORANE

 

La începutul acestui mileniu, omenirea se confruntă cu următoarele probleme globale:

a) Schimbările climatice

Reprezintă modificările climei atribuite direct sau indirect activităţilor umane, care alterează compoziţia atmosferei globale şi care se adaugă variabilităţii climatice observate de – a lungul unor perioade de timp comparabile.
Efectele lor sunt tot mai evidente prin evenimentele meteorologice extreme tot mai frecvente, prin crizele locale de apă şi prin topirea gheţurilor polare.
Temperaturile medii au crescut în Europa cu 0,95°C în ultimii 100 de ani şi se aşteaptă să crească cu 2 ÷ 6°C în secolul viitor.
Ţările dezvoltate sunt responsabile de acumularea actuală a 75% din gazele industriale cu efect de seră din atmosferă.

b) Poluarea

Reprezintă procesul prin care o serie de substanţe chimice, radioactive, bacteriologice, acţionează asupra componentelor mediului sau a stării lui generale, având efecte negative care merg până la modificarea compoziţiei chimice a materiei.
Procesul este rezultatul dezvoltării industriale şi se accentuează odată cu creşterea economică actuală.
Sectorul energetic generează 80% din emisiile de gaze cu efect de seră din Uniunea Europeană.

c) Instabilitatea politică, economică şi socială

În ultimii 25 de ani se manifestă o tendinţă mondială de instabilitate politică, generată de schimbarea regimurilor politice, dezmembrarea unor state, amplificarea mişcărilor separatiste din unele ţări. Aceste evenimente conduc la o instabilitate economică şi socială.
În cadrul ţărilor lumii contemporane există în mod evident o poziţie dominantă a SUA, la care se asociază ţări situate în prezent în planul doi sau trei (China, Rusia, Japonia, India, Brazilia şi ţările Uniunii Europene).
În trecutul apropiat, lumea a avut un caracter bipolar, iar în prezent are aspectul unei lumi unipolare. Aceasta se află în transformare spre o lume multipolară, de ţări şi ansambluri de ţări.

d) Epuizarea resurselor

Lipsa unei strategii la nivel mondial în ceea ce priveşte exploatarea resurselor a condus şi conduce inevitabil la epuizarea unora dintre acestea.
Statele sunt confruntate în prezent cu epuizarea resurselor neregenerabile (petrol, gaz metan, minereuri, etc.), ceea ce conduce la utilizarea în mai mare măsură a resurselor naturale alternative şi schimbarea tehnologiilor industriale.
Uniunea Europeană este deja lider mondial în domeniul tehnologiilor regenerabile. Această politică energetică rezolvă trei probleme:

- combaterea schimbărilor climatice;
- limitarea vulnerabilităţii faţă de importurile de hidrocarburi;
- promovarea ocupării forţei de muncă şi a creşterii economice prin preţuri mici la energia furnizată.

e) Îmbătrânirea demografică

Acest proces se manifestă în ţările dezvoltate şi în special în cele vest – europene, datorită ratei natalităţii foarte redusă.
Conform estimărilor, până în 2050, proporţia europenilor de peste 80 de ani se va tripla, iar cei cu vârste cuprinse între 65 ÷ 79 de ani vor reprezenta un sfert din toată populaţia UE.
Deşi creşterea speranţei de viaţă reprezintă un fenomen pozitiv, declinul populaţiei active şi îmbătrânirea forţei de muncă, creează probleme economice şi sociale deosebite (în 2050 doi lucrători vor plăti un pensionar).

f) Suprapopularea

Relaţia neconcordantă între creşterea populaţiei, în anumite regiuni ale planetei şi factorii de mediu, conduce la apariţia fenomenului de suprapopulare.
Subdezvoltarea economică, nivelul de trai mic, amplifică supradezvoltarea numerică a populaţiei, multiplicând sărăcia, mizeria şi deteriorând profund mediul.
Creşterea demografică imprimă, însă, o presiune tot mai mare asupra ecosistemelor naturale, concretizată prin cel puţin trei vectori de influenţă majoră:

- practicarea intensivă a monoculturilor, în discordanţă cu capacitatea de refacere a ecosistemelor ( aridizarea Sahelului, catastrofa ecologică din bazinul lacului Aral );
- scoaterea din circuitul productiv agricol a unor importante suprafeţe, prin schimbarea modului de utilizare a terenurilor (urbanizarea, expansiunea industrială);
- degradarea mediului, ca urmare a poluării aerului şi a apei, în urma activităţilor industriale şi menajere.

g) Creşterea criminalităţii

Este rezultatul instabilităţii politice, economice, sociale şi în concordanţă cu nivelul de trai şi educaţie.

h) Terorismul

Principalele cauze ale terorismului modern sunt:

- instabilitatea politică;
- situaţia economică (sărăcie, inflaţie, şomaj, scăderea nivelului de trai);
- creşterea fenomenelor infracţionale ( crimă organizată, violenţă );
- vidul de putere;
- dezintegrarea unor forţe armate (din fostele state socialiste şi nu numai).

Factorii care favorizează localizarea nucleelor teroriste sunt următorii:

- populaţie săracă şi cu nivel educaţional redus, favorabilă recrutării de la vârste fragede;
- infrastructură deficitară;
- existenţa unei puteri centrale ce sprijină moral şi logistic, reţelele teroriste;
- relief accidentat, favorabil dezvoltării infrastructurilor teroriste;
- achiziţionarea armelor de către grupările teroriste cu ajutorul fondurilor rezultate din comerţul cu droguri

Alte Lectii din geografie

Please enable / Bitte aktiviere JavaScript!
Veuillez activer / Por favor activa el Javascript![ ? ]