AFGANISTAN
Denumirea oficială: Republica Afganistan
Capitala: Kabul
Limba oficială: pachtu (afgana de nord) şi dari (persana)
Suprafaţa: 650.000 km2
Locuitori: 21,47 mil. (33 loc./km2)
Religia: islamism (sunit 97%, şiit 2%)
Moneda: afghani
Forma de guvernământ: republică
Ziua naţională: 27 aprilie
Geografia: Afganistan este aşezat în Asia central-sudică. Nu are ieşire la mare.
Limite: Turkmenistan, Uzbekistan, Tadjikistan (N), Pakistan (E şi S), Iran (V).
Geografia fizică: Afganistan este o ţară muntoasă, traversată de lanţul munţilor Hindu-Kush (NE), 4500-5000 m altitudine, cu vf. Shaitan. În partea central-estică se ridică podişul înalt Ghazni-Kandahar (2000 m); la N, câmpia de pe valea fluviului Amudaria, care formează graniţa cu fostele republici ale URSS (azi statele CSI). În S şi SV, zonă deşertică. În centru, curge Hari Rud care irigă câmpia Herat la V şi râul Helmand (S), care se pierde-în lacul sărat Gand-i-Zirreh, în Şistan. Râuri ne navigabile.
Clima: este aridă; temperatura variază între fierbinte, în zona Kabul (49°C) şi în S, şi foarte rece. Precipitaţiile variază între 180 şi 330 mm/an, în N, în zona Kabul. În E şi SE, influenţa musonului indian, cu precipitaţii de cca. 500 mm/an.
Flora şi fauna: Vegetaţie ierboasă; puţine păduri, cca. 2,5%. Vegetaţie discontinuă în zona deşertică (SV).
Faună: urşi, antilope, şacali, reptile.
Populaţia: Afganistan a avut un triplu impact: cu lumea arabă, cu lumea mongolă şi cu India. Coexistă: afgani şi pathani 61%, tadjici 31%, uzbeci 5%, hazari 3%. Concentrarea populaţiei în zona central-estică şi pe văile apelor. În SV, 6 loc./km2. Rata natalităţii 49‰, mortalitatea 20‰; populaţia urbană: 20%.
Resurse şi economie: Ocupaţia principală este creşterea animalelor (păstoritul nomad). Industria nu este prea dezvoltată: ciment, alimentară, îngrăşăminte chimice. Se cultivă: grâu, orz, orez, porumb, mei, fructe, sfeclă de zahăr, bumbac, plante oleaginoase.
Animale: ovine (karakul), caprine, bovine, asini, cămile.
Exportă: piei karakul, bumbac, covoare; lână, fructe, seminţe oleaginoase, gaze naturale, piei, lemn.
Transporturi şi comunicaţii: vehicule, şosele: nu are căi ferate.
Oraşe: Mazar-i-Sharif (N), Herat (V), Baghlan (N), Kandahar (S).
Istoria: Provincie a imperiului pesan ahemenid (sec. VI-IV î. Hr.), elenizat după cucerirea lui de către Alexandru cel Mare (329 î. Hr.), făcea parte din imperii-cl Kuşana (sec. 1 î. Hr. - V d. Hr.), fiind sub influenţa budismului. Între sec. VII-XII, convertirea la islam.
In sec. XII-XIII ţara este distrusă de invazia mongolă (1222): Ginghis Han, apoi Tamerlan. Teritoriul se împarte între Iran şi Imperiul Mongol. În 1747 devine independent. Între 1838-1973 Afganul este condus de clanul pachtu. Ameninţat de înaintarea britanicilor în India, de cea a Rusiei în Asia Centrală şi de Persia, începe să slăbească. În 1880, în urma unei serii de războaie, Marea Britanie îşi instalează protectoratul asupra Afganistanului. În 1919, după respingerea britanicilor, îi este recunoscută independenţa. Afganistan duce o politică externă de neutralitate şi nealiniere peste 50 de ani. În 1973 este abolită monarhia şi devine republică. În 1978, lovitură de stat comunistă. În 1979, URSS intervine militar; regimul susţinut de URSS se loveşte de rezistenţa islamică a mudjahedinilor care sunt ajutaţi de SUA şi acceptă pluripartitismul. Între 1988-1989 trupele sovietice se retrag din A. În 1992, tratatul ruso-american prin care se angajează să se sisteze livrările de armament către Afganistan; regimul comunist este înlocuit de o putere islamică; lupta între facţiunile rivale continuă. Afganistan este proclamat republică islamică.
Statul: este republică islamică. Puterea legislativă este exercitată de preşedintele tranzitoriu; cea executivă de guvern. După 1992, partidele au fost suspendate.
Denumirea oficială: Republica Afganistan
Capitala: Kabul
Limba oficială: pachtu (afgana de nord) şi dari (persana)
Suprafaţa: 650.000 km2
Locuitori: 21,47 mil. (33 loc./km2)
Religia: islamism (sunit 97%, şiit 2%)
Moneda: afghani
Forma de guvernământ: republică
Ziua naţională: 27 aprilie
Geografia: Afganistan este aşezat în Asia central-sudică. Nu are ieşire la mare.
Limite: Turkmenistan, Uzbekistan, Tadjikistan (N), Pakistan (E şi S), Iran (V).
Geografia fizică: Afganistan este o ţară muntoasă, traversată de lanţul munţilor Hindu-Kush (NE), 4500-5000 m altitudine, cu vf. Shaitan. În partea central-estică se ridică podişul înalt Ghazni-Kandahar (2000 m); la N, câmpia de pe valea fluviului Amudaria, care formează graniţa cu fostele republici ale URSS (azi statele CSI). În S şi SV, zonă deşertică. În centru, curge Hari Rud care irigă câmpia Herat la V şi râul Helmand (S), care se pierde-în lacul sărat Gand-i-Zirreh, în Şistan. Râuri ne navigabile.
Clima: este aridă; temperatura variază între fierbinte, în zona Kabul (49°C) şi în S, şi foarte rece. Precipitaţiile variază între 180 şi 330 mm/an, în N, în zona Kabul. În E şi SE, influenţa musonului indian, cu precipitaţii de cca. 500 mm/an.
Flora şi fauna: Vegetaţie ierboasă; puţine păduri, cca. 2,5%. Vegetaţie discontinuă în zona deşertică (SV).
Faună: urşi, antilope, şacali, reptile.
Populaţia: Afganistan a avut un triplu impact: cu lumea arabă, cu lumea mongolă şi cu India. Coexistă: afgani şi pathani 61%, tadjici 31%, uzbeci 5%, hazari 3%. Concentrarea populaţiei în zona central-estică şi pe văile apelor. În SV, 6 loc./km2. Rata natalităţii 49‰, mortalitatea 20‰; populaţia urbană: 20%.
Resurse şi economie: Ocupaţia principală este creşterea animalelor (păstoritul nomad). Industria nu este prea dezvoltată: ciment, alimentară, îngrăşăminte chimice. Se cultivă: grâu, orz, orez, porumb, mei, fructe, sfeclă de zahăr, bumbac, plante oleaginoase.
Animale: ovine (karakul), caprine, bovine, asini, cămile.
Exportă: piei karakul, bumbac, covoare; lână, fructe, seminţe oleaginoase, gaze naturale, piei, lemn.
Transporturi şi comunicaţii: vehicule, şosele: nu are căi ferate.
Oraşe: Mazar-i-Sharif (N), Herat (V), Baghlan (N), Kandahar (S).
Istoria: Provincie a imperiului pesan ahemenid (sec. VI-IV î. Hr.), elenizat după cucerirea lui de către Alexandru cel Mare (329 î. Hr.), făcea parte din imperii-cl Kuşana (sec. 1 î. Hr. - V d. Hr.), fiind sub influenţa budismului. Între sec. VII-XII, convertirea la islam.
In sec. XII-XIII ţara este distrusă de invazia mongolă (1222): Ginghis Han, apoi Tamerlan. Teritoriul se împarte între Iran şi Imperiul Mongol. În 1747 devine independent. Între 1838-1973 Afganul este condus de clanul pachtu. Ameninţat de înaintarea britanicilor în India, de cea a Rusiei în Asia Centrală şi de Persia, începe să slăbească. În 1880, în urma unei serii de războaie, Marea Britanie îşi instalează protectoratul asupra Afganistanului. În 1919, după respingerea britanicilor, îi este recunoscută independenţa. Afganistan duce o politică externă de neutralitate şi nealiniere peste 50 de ani. În 1973 este abolită monarhia şi devine republică. În 1978, lovitură de stat comunistă. În 1979, URSS intervine militar; regimul susţinut de URSS se loveşte de rezistenţa islamică a mudjahedinilor care sunt ajutaţi de SUA şi acceptă pluripartitismul. Între 1988-1989 trupele sovietice se retrag din A. În 1992, tratatul ruso-american prin care se angajează să se sisteze livrările de armament către Afganistan; regimul comunist este înlocuit de o putere islamică; lupta între facţiunile rivale continuă. Afganistan este proclamat republică islamică.
Statul: este republică islamică. Puterea legislativă este exercitată de preşedintele tranzitoriu; cea executivă de guvern. După 1992, partidele au fost suspendate.
