AGRICULTURA ŞI PRELUCRAREA INDUSTRIALĂ
A PRODUSELOR AGRICOLE
FONDUL FUNCIAR.
- Fondul funciar – totalit. supr. de ter. cupr. între graniţele unui stat, repr. cond. de bază a existenţei unui pop. sau stat.
A. Calităţile nat. ale fondului funciar:
- cond. nat. ale ţării sunt favor. dezv. tuturor ram. agr.
- 2/3din terit. sunt constit. din dealurii si câmpii, cu pante moderate, apte pt. lucr. agr. mecanizate, cu soluri fertile şi cl. prielnică.
- Câmpiile si dealurile joase
- <300 m. au soluri din grupa cernoz. bog. în humus.
- rel. neted sau cu pante domoale pe care eroz. nu s-a putut dezv. dar unde sunt şi ani secetoşi : Bărăgan, Dobr, S.Mold.
- un alt incovenient îl constit. inund. frecv. din luncile Dun, Sir.Inf. Mureş, Criş, Someş. constr. diguri şi construcţii de desecare.
- mici porţ. de ter. nisipoase fixate prin plant. de salcâm, vde v. pomi fruct. (piersic, cais, măr) în S.Olt, C.Brăilei, Tecuci, Bărăg.
- constit. princ. reg. agr. a ţării, deţ cca 80% din ter. arabile pe care se cult. cea m.mare parte dni cereale si pl.tehn si leg.
- Deal – m. înalte – de 300-700 m.
- cupr. Pod. Trans. o parte din Sub, Pod. Suc. Pod. Gârl. Dobr.N. porţ din Pod. Get.
- prez. un rel. m.accidentat ,pp m.abund. )deci secete rare).
- proc. de eroz. a sol si alun. de ter. sunt destul de frecv.
- în unele locurii prin terasări, arături de-a curmezişul pantei, prin plant. de v de v si pomi fruct.
dealurii înalte sunt valorif. agr.
- are solurii brune de păd. brun-roşe. de păd. pe alocuri podzoluri sau în E solurii cenuşii de păd. cu fertil. mijl – neas. îngrăş si lucr. speciale.
- cupr. 1/5 din ter. arabile, favor. cult. cartof. sf. de zah. chiar a unor cereale (orez,ovăz, pomi-vitic.)
- repr. o zonă propice cr. anim.
- M-ţi - >700 m. cu rel. accid, ter. arabile m.red. cl. e rece şi umedă.
- solurile sunt brune, brune acide, podzol – cu fertil. redusă sau nefertile.
- cult. sunt restr. m.ales pe versanţii însoriţii si depr. intram.
- fâneţele si păş. sunt întinse şi favor. cr. bovin si ovin, cu mare prod. de lapte si lână.
- păşunii de m-te repr. 23% din supr.
B. Modul de utiliz. a ter:
- ca urm. a condiţiilor de rel. şi a celor pedoclim. propice, ţara noastră cupr. o prop. rid. de ter. agr: 62% din supr. ţării ce repr. >14,7 mil. ha.
- Ter. agr. însum. – ter. arabile – 9,3 mil.ha.
- păş si fâneţe – 4,8 mil. ha.
- vii si livezi (inclusiv pepiniere viticole si pomicole) 600 mii ha.
- Ter. arabile – au extens. cea m.mare în yonele joase de câmp si dealurii puţin înalte.
- în jud. din S ( din C.R, C si S Dobr) deţin în medie 85-95%.
- în V între 70-80%
- în jud. din C.Mold si Pod. Bârl. între 65-75%
- în jud. din ţinuturii sube şi de m-te prop.ac. ter. e f. red. (ex: Huned – 13%.
- Păş si fâneţele nat. – sunt m.rasp. în.z. de m-te şi m. scăz. în ţinuturile joase (12%).
- ex. ocupă 65% din supr. jud. Maram. şi 77% din Suc.
- Viile si livezile – au o extens. m.mare în z. dealurilor, cu condiţii specif. de însorire şi pp.
- ex. ocupă 13% din supr. jud. Vâlcea (Sub Curb).
- Restul de teritoriu din supr. ţării – fondul forest. 26,7% - 6 mil. ha
- apele şi bălţile – 900 mii ha
- alte supr. (vetre,drumuri,expl.min. în cariere) 1,4 mil.
C. Lucrării de îmbunăt. funciare :
- pt. a reda agr. cât m.multe ter. speciale au efect. o serie. de lucrări pt. a îmbunăt. teritorii agr.
- combat. eroz. sol. - efect. arăt. de-a curmez. pantei (pe curbele de nivel).
- teras. coastelor dealurilor.
- plant. cu v.de v. sau pomi fruct.
- împăd. pe versanţii cu pantă mai acc.
- prin aplic. ac. măsuri s-a reuşit micş. eroz. îndeosebi în ţinuturii deluroase.
- preven. inund. - se face prin – îndig. şi desecări.
- can. de colectare şi drenaj.
- ac.ter. au o fertil. nat. rid. dând mari prod. la ha.
- cele m.compl. lucr.-„I Mare a Brăilei”- supr. îndiguită, desec. prin sist. de can. şi staţii de
pompare; defrişată de desişurile de sălcii şi răchitiş; nivelată şi amenaj. pt. irig. – red. agr.
- C.Criş. – cu pânza freat. f. aproape de supr.
- s-au amenaj. can. de colectare si desecare
- s-au înălţ. diguri marginale râurilor.
- pe locurile de băltire perm. s-au creat heleşteie pt. piscicult. (ex. Cefa)
- agr. a câştigat astfel noi teritorii.
- combat. secetei. – se manif. m. frecv. în E. C.Rom. Dobr. Mold. S.
- se realiz. prin irig.
- în preajma celui de-al 2 lea R.M. În toată ţara doar 15.400 ha amenaj. pt irig.
- în prez. sunt de >3 mil. ha. extins în sist. moderne (cam. betonate sau cunducte şi
aspersoare).
- ¾ din ac. supr. se cupr. în CR şi Dobr. cele m. mari sist. de irig: m.vechi – (1975) Sadova- Corabia; Olt – Călmăţui ; Giurgiu – Răzmireşti ; Mostiştea; Gălăţui – Călăraşi ; Pietroşani – St.cel M; Terasa Brăilei.
- m. noi (1976-1980) Vitomir – Slatina ; Ialom – Călmăţui.
- Con. Dun-M.N. asig. o mare parte din irig. Dobr.
- în z. cu nis. s-au acţ. prin – plant. pomi-vitic.
- nivelare şi introd. cult. de câmp. şi legumicole cu ajut. irig. (SV
Olteniei).
CULTURA PLANTELOR
A. Cereale pt. boabe:
- din totalul ter. arabile – 64,5% revin cult. cerealelor ce deţin locul princ. între cult. din Rom
GRÂUL: - e o pl. cult. de >6 milenii pe terit. Rom.
- până în sec. XVII se cult. m. cu seamă grâul de prim.m. slab calitativ.
- din sec. XVII s-a trecut la grâul de toamnă, cu prod. m.mare şi sup. calit.
- cele m. bune z. de cult. sunt cele <400 m.
- C.Rom
- Pod. Dobr
- C. de V
- D. de V
- C. Mold
- Pod. Bârlad.- în z. m. joase
- Cul. Sir
- Pod. Trans.
- Depr. intram – Braşov
PORUMBUL – e o pl. introd. în Rom. doar de 3 secole (2 jum. XVII)
- s-a utiliz. în – alim. umană si anim.
- mat. prinsă ind.
- în prez. e preţuit şi solic. la export.
- z.de cult. sunt ac. ca şi la grâu, dar urcă şi în z. deluroase.
- C.R si Pod. Get.-dar >jum. din prod. ţării
- Pod. Mold.
- C de V
- Pod. Dobr.
- Pod. Trans.
- Depr. Maram si Braşov
- Lunca Dun.- în z. îndiguite.
ORZUL – e preţuit ca pl. furgieră în ind. berii.
- are per.scurtă de veget. recolt. înaintea grâului.
- se cult. şi în zone de câmp si deluroase, şi chiar la m-te fiind adapt. şi la chim. m. răcoros.
- prod. se fol. cu predilecţie la fabr. berii.
- centre prod. de bere. – Buc, Craiova, Piteşti, C-ta, Oradea, Suc, Bacău, Cluj-Nap, Sibiu, Azuga.
OVĂZUL – se extinde şi în zone m. răcor. de m-te
- fol. ca pl. furgieră
SECARA – se cult. în ţin. deal.înalte în Pod.Suc si Depr.intram.
OREZUL – e o pl. tropicală se cult. în areale irigate.
- pătr. din S în Banat, S.C.Rom, Cursul Inf. al Ialom.
B. Plante tehnice: - în urma prelucr. ind. intră în alim. (ulei,zahăr) sau alte întreb
- s-au extins mult în ultim. 2 decenii.
FL-SOARELUI – introd. în cult. rel. târziu (acum 100 şi ceva de ani)m. întâi în Mold.
- C.R si Dobr – contrib. în prop de ¾ la prod. ţării.
- pe locul 2 e Pod. Mold. urm. de C.V.
- e o pl. iubit. de multă căld si lumină, cond. pe care le găs. îndeosebi în z. de S şi E.
- e princ. pl. de ulei combustibil din Rom.
- din per. interb. (1930-1940) s-a introd. cu bune rezult. cult. soiei, o pl. oleaginoasă orig. din
Extrem. Orient (Jap si China) cult. în prez. pe supr.mari în S.U.A si Eur. de V dat. – fol. multiple
- calit. anticolesterolice.
- soia se cult. în C.R si C.V
* Ind. uleiurilor vegetale – se sprij. pe seminţ de fl-soar. si soia, la care se adaugă cele de in – pt. uleiuri ind.
- Buc, Craiova, Urziuni, Sloboz, Buz, Galaţi, C-ta
- Iaşi, Oradea – pt. ulei comestib.
- Roşiorii de Vede – ulei tehnic.
SF. DE ZAHAR – o pl. introd. la noi > 1870
- iniţial ocupă zone cu cl. m. rece si umedă deoar. e o pl. N. cu cond. optime de cult. în lungul par. de 50º lat. – N.Mold si E.Trans.
- prin aplic. mijl. agrotehn. speciale (irig.) si realiz. de soiuri noi – s-a extins şi în z. m. calde (C.V si C.R).
- e o pl. perisabilă (sensib. la îngheţ) – cult. au fost extinse în jurul fabr. pl. a se red. transp. pe mari dist.
- C.R
- Pod. Mold
- Cul. Sir..
- C.V
- Pod: Trans.
- Depr. Braşov – Bod.
- Pod. Dobr.
INUL – pl. textilă şi uleioasă în ac. timp.
- inul pt. fuior se cult. în z. înalte, răcoroase şi umede (E.Trans si Pod.Suc)
- inul pt. ulei (în vopselărie) – z. calde de câmpie (C.R).
- topitorii – de in – Pod. Trans: Dumbrăveni, Beclean, Sighişoara, Luduş
- Depr. Giurgiu: Joseni
- Pod. Suc: Suc, Dorneşti, Vereşti, Sagna.
CÂNEPA - din E.Eur. dă fire rezist. pt. saci. frânghii, plase pescăreşti.
- topitorii - cânepă – C.V: Sânicolau Mare, Nădlac, Jimbolia, Deta, Iratoşu, Berveni.
- C.R: Alexandria
Filaturi de in si cânepă – Depr. Diurgiu: Gheorgheni.
- Pod. Suc: Fălticeni.
Ţesătorii de in si cânepă – Buc, Baloteşti, Ploiesşti, Păuleşti, Pucioasa, Galaţi, Iaşi, Botoşani, Negreşti-Oaş.
BUMBACUL – e import din. Egipt, Braz, India, Rusia.
- se prelucr. imp. cu firele si fibre sintetice.
- filaturi si ţeşăt – de tradiţie- Buc. ce deţine în prez 1/3 din prod. ţării.
- în V: Timiş, Arad, Zalău, B.Mare, S.Mare (TAZ BS)
- în C: Sighişoara, Mediaş, Cişnădie (CSM)
- Pod. Mold: Botoşani, Iaşi, Vaslui, C.Lung, Mold (BIVC)
- Depr. Braşov: Sf. Ghe.
- C.R: Orşova, Giurgiu, Olteniţa, Galaţi, Slobozia si Buzău
Buc. si Ploieşti, Roşiorii de Vede si Piteşti.
- aţă – Tălmaciu, Odorheiu Secuiesc.
C. Cartoful, legumele şi leguminoasele pt boabe:
- ac. alc. o grupă de cult. care reuneşte pl.alim, ce au şi utiliz ind.
- imp. dir. în alim. au: cartoful, legume (tomate, ardei, ceapă) şi unele legumin.pt boabe.
- multe ind. le fol. şi la conserve (mazăre, fasole verde) sau in alte ram.ind.
CARTOFUL – originar din podişurile andine (Am de S.) s-a impus greu în cult. europ.
- la noi ajunge abia – la sf. sec XVIII în N. Trans.
- după 1812- Munt si Mold.
- preferă zonele de cl. răcor ‚ umedă, nefiind pretenţios la soluri.
- 2 z. îşi dispută priorit.- N.Mold. – Pod. Suc si Cul. Sir.
- S-E Trans – Jud. Braşov si Covasna ‚ Harghita
- urm. N-V ţării – Jud. Bihor si Satu Mare si Maram.
- alte zone – S.Jud Dâmb. pt cartofi de vară
- C.CR
- din el se extrage amidon si glucoză si spirt.( la care se asoc.şi alte mat. prime ca porumbul) în
centre ca: Rădăuţi, Arad, Oradea, Buc, Sf. Ghe (RABOS).
- se fol.pt. foraj în judeţe lipsite de cez- Braşov, Huned, Maram, Bihor, Suc
LEGUME – pt. boabe – au o per. scurtă de veget.
- se pot fo. încă din luna mai.
- mazărea si fasolea – S. ţării
- se util. în alim. în mare parte sub formă proaspătă în per. caldă a anului.
- pt. prelung. per. de aproviz. a pop. cu leg. proaspete se extind cult. forţate – prod. timpurie
- mari sere sunt – în jurul marilor oraşe
- pe lângă termocentr. ce furniz. aburi pt. încălz. lor.
- se fol. şi soluriile- cu protecţie uşoară prin folii din plastic.
- zone preoreşaneşti au ajuns mari prod. de legume (tomate,ceapă,ardei, rădăcinoase) do. orog. pt.
intensif. prod.
- fabr. de conserve de legume – Vădeni (Brăila), V. Roşie (Călăraşi), Tecuci.
D. POMICULTURA
– fructele au constit. probabil primul alim. al omului, fiind uşor de procurat şi consumate ca atare
- primele fructe au fost luate din nat. ulterior prin nat. conştientă, selecţion. înmulţ, şi cult. numai ac. soiuri şi specii ce coresp. intereselor umane.
- pe terit. Rom. pomii fruct. ajung la 1100-1200m – cul. Bran-Rucăr.
- se practică din vremuri străvechi; vremea dacilor, meri, peri, pruni, nuci, cireşi, vişini, m. târziu s-au răsp. şi caişii si piersicii.
- ac. pomi fruct. specif. z. temper. s-au cult la încep. pt asig. neces. de fructe al fam.
- variet. de pomi fruct : mere, domneşti si creteşte; pere busuioace
- din a2a jum XIX – cult. pomilor fr. se orient. spre prod. de piaţă. introd. noi soiuri sup. cu extensiune în mari livezi de ac. specie.
- specia domin. – prun -68,7% din total
- merii – 12% la distanţă
- cireşii si vişinii – 5,5%
- ulterior, prin plantaşii sistematice, îndeos. cu meri ale căror fructe au o mare vol. comercială (la exp) prin soiuri de iarnă – prop. mărului a cr. iar a prunului a scăzut.
1. Sub.Curb si Getici – cea m. întinsă zonă pomicolă – 42% din supr pomicolă
- între. Vrancea- Vâlcea
- predom. prunul şi noile plant. extind cult .mărului
- Jud. Argeş – cele m.mari livezi, apoi Vâlcea.
- centre pomic: Văl. de M-te, C.Lung, Rm.Vâlcea. Tismana
- se cult. în centre mari >250 ha, dar şi mijl. 100-150 ha
2. N.Trans – 16% din total; cea m.imp.reg.de meri, demult renum şi peste gr.pt.soiuri
- se desf. în împrej. oraşului Bistriţa până la B.Mare şi Sălaj.
- are centre predom. mijl. 100-150 ha
- cupr N.DCT, DV. cu centrele pomic: Bistr,Dej,Zalău, B.Mare
3. Z. bănăţeană de S. – urm. de cea din S,S-V Trans (Alba si Sibiu) şi Depr. Haţeg.
- mărul deşi e în prop. mare e depăş de prun.
- centre pomic: Sighişoara, Sibiu, Răşimari, Alba Iulia, Haţeg.
- are centre >250 ha
- cupr. – Gr. Banat (Depr. Almăj, Oraviţa)
- S.DV. şi N cul. Timiş-Cerna
4. S. Pod. Suc si Dealurile Hârlău – soiuri bune de măr cu centre mici si mijl.
- centre pomic: Suc, Rădăşeni, Iaşi.
5. Pod. Dobr – cu clim. m. blând pred. piersic si cais, pretenţioşi la căld. şi ceruţi la exp.
6. D.V. cu centru pomic. Lipova
7. C.R. – sunt centre pomic. disperate :Buz, Focşani, Iaşi
- se cult. cireş, vişin, cais, piersic
Ind. conserv, de fructe – Sub – Văl. de M-te, Băiculeşti, Râureni
- N.Trans – B.Mare, Bistr.
- Depr. Haţeg – Haţeg
- C.R – Buftea, Tecuci, Topoloveni.
E. VITICULTURA:
- pe terit. Rom. se desf. o parte din lim. N. de cult. a v.de v. spec. Eur S.
- se cult. în ţara noastră din per. antică.
- unele podgorii erau renum. pt. vinurile lor încă din sec. XV (Cotnari, Târnave).
- în ultima parte a sec XIX, pe la 1882, un atac rapid al filoxerei de cimează maj. viilor ţării, ca de altfel ale întregii Eur. Remediul a fost altoirea pe tulpini de vişă americană rezist. la filoxeră.
- replant. au dus la dif. intre
– viile altoite, cu var. sup. care solicit. mari cheltuieli de plantare si întreţinere, erau accesibile numai marii propr.
- viile hibride, ce dau vinuri m. slabe calit.dar care necesit. un minim de îngrijirii.
