CHIMIE ANORGANICĂ. GHID BACALAUREAT: STRUCTURA SUBSTANTELOR: ATOMUL. ELEMENT CHIMIC. SIMBOL CHIMIC. MASA ATOMICA. MOLUL DE ATOMI.
Atomul = cea mai mica particula dintr-o substanta care prin metode fizice sau chimice obisnuite nu mai poate fi divizat. (gr. atomos = indivizibil, „ce nu poate fi tăiat”).
= cea mai mica particula dintr-o substanta care, prin procedee chimice obisnuite, nu mai poate fi fragmentata in particule mai simple.
Totalitatea atomilor de același tip alcătuiesc un element chimic. Se cunosc 112 elemente chimice:
- 90 elemente chimice naturale (11 gaze, 2 lichide, 77 solide)
- 22 elemente chimice artificiale
Caracteristicile atomului:
- masa si dimensiuni foarte mici
- are sarcina neutra(nr. sarcinilor pozitive = nr. sarcinilor negative)
- atomii diferitelor elemente se deosebesc prin stuctura, masa si proprietati
- participa efectiv la fenomenele chimice
- are structura complexa
- poate fi divizat prin procedee fizice speciale.
Nucleul- partea centrala a atomului, incarcata pozitiv, in care este concentrate toata masa atomului. Particulele aflate in nucleu se numesc nucleoni. Cei mai importanti nucleoni sunt protonii, particulele electrizate pozitiv(+11p) si neutronii, particule neutre( 01n).
2. Structura atomului:
Atomul este format din: - nucleu, înveliș electronic
Nucleul are stabilitate foarte mare, cuprinde aproximativ toata masa atomului, are sarcina pozitiva, are volum foarte mic comparativ cu restul atomului.
Compozitia nucleului determina natura fiecarui atom.
-nucleu-partea centrala,care contine doua tipuri de particule
- Protoni-p+-particule cu sarcina pozitiva; ( masa=1 u.a.m., sarcina +1, notatie p+)
- Neutroni-n0-particule fara sarcina. (masa=1 u.a.m., sarcina 0, notatie n0 )
-invelis electronic (electroni care graviteaza in jurul nucleului pe straturi)
Electronul are masa = 0 (neglijabila), sarcina -1, notatie e- .
Electronii se deplaseaza cu viteze foarte mari, rotindu-se simultan in jurul nucleului (determinand o zona numita nor electronic) si in jurul propriei axe(miscare de spin).
Electronul participa efectiv la fenominele chimice, putand fi cedat de un atom si acceptat de alt atom.
Un atom poate avea maxim 7 straturi electronice(nivele energetice), notate de la nucleu spre exterior: 1, 2, 3... sau K ,L, M..., energia acestora crescand de la 1(K) la 7(Q), adica de la nucleu spre ultimul strat.
-partea externa a atomului, care contine particule numite
- Electroni - e- -particule cu sarcina negativa.
Atomii sunt caracterizati de doua marimi:
Numărul de masă A = nr. de nucleoni = nr. de protoni + nr. de neutroni din nucleu
A = Z + N.
- Numarul atomic, notat cu Z, care arata:
- numarul de protoni p+(sarcini pozitive) din nucleu;
-numarul de electroni e-(sarcini negative) din invelisul electronic ; -numarul de ordine in Sistemul Periodic.
Z = p+ = e-
- Numarul de masa, notat cu A, care arata suma dintre numarul de protoni si numarul de neutroni din nucleu. Este un numar intreg.
A = p+ + n0
!Întrebare: Suma dintre numarul de protoni si neutroni din nucleu unui atom reprezinta...?
R: Suma dintre numarul de protoni si neutroni din nucleu unui atom reprezinta numarul de masa si se noteaza cu A
Structura atomului de Carbon (C): Z=6, A=12
Atomul de Carbon (C) are Z = 6, deci cuprinde 6 protoni în nucleu și 6 electroni în învelișul electronic.
Numărul de masă A = 12 (6 protoni + 6 neutroni) = numărul total de nucleoni
Structura atomului de Oxigen (O): Z =8: 8 protoni în nucleu și 8 electroni în învelișul electonic.
A = 16 (8 protoni + 8 neutroni) = număr total de nucleoni
Reguli de ocupare a straturilor cu electroni:
- electronii tind sa ocupe straturile cu energie minima;
- nr. maxim de electroni dintr-un strat se calculeaza cu relatia: Nmax = 2n2, unde n este nr. stratului.
Electronul distinctiv = electronul care deosebeste atomul unui element de cel precedent(ultimul electron al atomului).
Configuratii stabile:
- dublet - 2 electroni pe stratul K, care sa fie ultimul
- octet - 8 electroni pe ultimul strat.
Numere ce caracterizeaza atomii elementelor:
Nr. atomic = Z = nr. protonilor = nr. electronilor = nr. casutei din Sistemul Periodic in care se afla elementul(nr. de ordine) = sarcina nucleului = sarcina invelisului electronic.
Nr. de masa = A = nr. nucleonilor = nr. protonilor + nr. neutronilor = Z + nr. neutronilor.
izotopi = acelasi Z
izobari = acelaşi A
izotoni = acelaşi N
3. Element chimic. Simbol chimic.
Substantele chimice sunt alcatuite din elemente chimice.
Elementul chimic = totalitatea atomilor de acelasi tip (cu acelasi nr. atomic, Z).
Fiecare element chimic are denumirea lui specifica.
Simbolul chimic = este notatia prescurtata a denumirii unui element chimic.
= notatia conventionala, printr-o litera sau un grup de litere, a denumirii unui element chimic.
Exemple de atomi :
A: aluminiu Al; argint Ag; argon Ar; aurAu; azot N;
B: bariu Ba; brom Br;
C: calciu Ca; carbon C; clor Cl; crom Cr; cupru Cu;
F: fier Fe; fluor F; fosfor P;
H: hidrogen H; heliu He;
I: iod I;
M: magneziu Mg; mangan Mn; mercur Hg;
N: nichel Ni; neon Ne;
O: oxigen O;
P: potasiu K; platina Pt; plumb Pb;
S: sodiu=natriu Na; sulf S;
Z: zinc.
Semnificatia simbolului chimic:
- calitativa – reprezinta un anumit element
- cantitativa – la scara microscopica reprezinta un atom
- la scara macroscopica reprezinta un mol de atomi din elementului respectiv
Ex: 5Fe, reprezinta: - elementul fier
- cinci atomi de fier
- cinci moli de atomi de fier.
Izotopii = specii de atomi ai aceluiasi element care au acelasi nr. atomic, dar au nr. de masa diferite. (au acelasi nr. de protoni, dar nr. de neutroni diferite).
Majoritatea elementelor naturale sunt amestecuri de izotopi.
Importanta practica a unor izotopi: diagnosticarea unor boli si tratarea unor afectiuni (Co, I, P), producerea energiei electrice in centrale atomo-electrice (U), datarea fosilelor si a diferitelor materiale care contin carbon (C) etc.
Calcule chimice. Aplicație.
Aplicație: amestec de soluții
Se dizolvă 5.85g NaCl în 100ml de apă, iar în alt pahar se dizolvă 17g AgNO3 și 100 ml de apă.
a) Determinați ecuația reacției care are loc prin amestecarea celor două soluții de săruri.
b) Calculați masa de precipitat obținut
c) Determinați concentrația procentuală a sării din soluție.
Rezolvare:
a) Completați ecuația:
NaCl + AgNO3 -> NaNO3 + AgCl
b) Etapa I: Calculați numărul de moli ai celor două săruri dizolvate:
nNaCl= ? moli
nAgNO3=? moli
4. Masa atomica. Mol de atomi.
Masa atomica = numarul care ne arata de cate ori masa unui atom este mai mare decat a 12-a parte din masa izotopului de carbon cu masa 12.
A 12-a parte din masa izotopului de carbon cu masa 12, se mai numeste si unitate atomica de masa (u.a.m.).
Masele atomice se notează cu litera A urmată de indicele care indică substanţa.
Exemple:
AH = 1, AC = 12, AFe = 56
Atentie! sa nu se confunde cu numarul de masa A, chiar daca se noteaza ambele cu A.
Masa atomica a unui element se calculeaza ca medie ponderata a izotopilor sai.
În calcule , se folosesc valorile rotunjite ale maselor atomice relative ale elementelor.
Atomul-gram (atom-g) este o mărime dimensională ce reprezintă cantitatea în grame dintr-un element, numeric egală cu masa lui atomică. Se calculează exprimând masa atomică în g.
Exemple:
1 atom-g O = 16g, 1 atom-g Al = 27g
Atomul-gram si molul sunt similare.
Kiloatom-gram (katom-g) este o marime derivata: 1 Katom-g = 103 atom-g, si se defineste ca marime dimensionala ce reprezinta cantitatea în kg dintr-un element, numeric egala cu masa lui atomica. Se calculeaza exprimând masa atomica în kg.
Exemple:
1 katom-g Cu = 64 kg, 1 katom-g C = 12 Kg
Kiloatomul-gram si Kilomolul sunt similare.
Molul de atomi = cantitatea in grame dintr-un element care contine 6,022∙1023atomi din elementul respectiv si care este numeric egala cu masa atomica a elementului.
6,022∙1023 atomi = Numarul lui Avogadro
Ex: 1 mol Ca = 40 g = 6,022∙1023 atomi Ca (masa atomica a Ca este 40 – din tabele)
1 mol Cl = 35,5 g = 6,022∙1023 atomi Cl
Numarul de moli se noteaza cu n.
Numarul de moli de atomi se poate calcula prin regula de trei simple sau cu formula:
n = masa de substanta / masa unui mol de substanta
Probleme recapitulative propuse spre rezolvare:
- Ce diametru si ce raza are atomul unui element, daca pe lungimea de 1 cm se pot aseza unul langa altul 100 000 000(o suta de milioane) de atomi ?
R: 10-8 cm.
- Cati atomi se gasesc intr-un gram de fier, daca in 7,86 g fier sunt cuprinsi 8,4 ∙ 1022atomi de fier?
R: 1,0687· 1022 atomi.
- Marind dimensiunile unui atom de 1012ori, acesta apare ca o sfera cu diametrul de 100 m, iar nucleul atomului ca o sfera cu diametrul de 1 cm. Care este raportul dintre raza nucleului si raza atomului?
R: rn/ra = 1/10000.
- In cate grame de H se afla acelasi nr. de atomi ca in 32 g oxigen?
R: 2 g
- In cati moli de atomi de H se afla acelasi nr. de atomi ca in 32 g oxigen?
R: 2 moli H
- In cati moli de atomi de Ca se afla acelasi nr. de atomi ca in 2,3 g sodiu?
R: 0,1 moli Ca
- In cate grame de Ca se afla acelasi nr. de atomi ca in 2,3 g sodiu?
R: 4 g Ca
- In cate grame de P se afla acelasi nr. de atomi ca in 72 g magneziu?
R: 93 g P
- In cati moli de atomi de F se afla acelasi nr. de atomi ca in 72 g magneziu?
R: 3 moli F.
RECAPITULARE: ATOMUL. STRUCTURA ATOMULUI. SISTEMUL PERIODIC
Atomul: cea mai mica particula dintr-o substanta care, prin procedee chimice obisnuite, nu mai poate fi fragmentata in particule mai simple.
Atomul este alcatuit din:- nucleu:- protoni
- neutroni
-invelis electronic: electroni
Nucleul- partea centrala a atomului, incarcata pozitiv, in care este concentrate toata masa atomului. Particulele aflate in nucleu se numesc nucleoni. Cei mai importanti nucleoni sunt protonii, particulele electrizate pozitiv(+11p) si neutronii, particule neutre( 01n).
Numar atomic Z: totalitatea protonilor din nucleu.
Numar de masa A: suma numarului de protoni si a numarului de neutroni din nucleu: A= Z+ n
Invelisul de electroni: regiunea exterioara, incarcata negative si cu masa neglijabila.
Electronii: particule fundamentale, cu sarcina electrica negativa(-10e)
Caracteristicile particulelor
|
Atom |
Particule subatomice |
Simbol |
Masa |
Sarcina electrica |
|
Nucleu |
Proton |
P+ |
1,67* 10-27kg |
+1 |
|
Neutron |
n0 |
1,67* 10-27kg |
0 |
|
|
Invelis de electroni |
Electron |
e- |
9,1*10-31kg |
-1 |
Configuratia electronică
Invelisul electronic este format din totalitatea electronilor care graviteaza in jurul nucleului.
Invelisul electronic are o structura stratificata,fiind format din straturi, substraturi si orbitali.
Orbitalul atomic reprezinta zona din jurul nucleului in care exista probabilitatea maxima de a gasi electroni.
Se cunosc 4 tipuri de orbital ,notati cu literele s, p , d , f .
Orbitalii de tip s au cea mai mica energie si este unul in fiecare strat.
Orbitalii de tip p urmeaza ca energie si se gasesc in numar de 3 in fiecare strat,pe cele trei axe x, y, z.
Orbitalii de tip d sunt in numar de 5.
Orbitalii de tip f sunt in numar de 7.
Substratul este format din orbitalii de acelasi tip.
Stratul este format din substraturi. Sunt in numar de 7 notate de la 1 la 7 sau K , L, M, N, O, P si Q.
Numarul de electroni dintr-un substrat al unui strat electronic se noteaza ca exponent la litera care arata tipul orbitalului.
Ex: s2, p5
Substratul: nax unde n =numarul stratului; a = tipul orbitalului ; x = numarul de electroni.
Configuratia electronica a atomului
Configuratia electronica a atomului reprezinta schema in care orbitalii atomici se completeaza cu electroni,in ordinea cresterii energiei lor.
Ocuparea cu electroni are la baza:
a.Principiul stabilitatii: electronii se aranjeaza in orbital in ordinea cresterii energiei orbitalilor s, p, d, f.
b.Principiul lui Pauli: un orbital atomic poate fi ocupat cu maxim doi electroni de spin opus.
c.Principiul lui Hund: dupa semiocuparea orbitalilor urmeaza cuplarea cu al doilea electron de spin opus.
Pe baza acestor principii avem:
- pe orbitalii s incap maxim 2e-;
- pe orbitalii p incap maxim 6e-;
- pe orbitalii d incap maxim 10e-;
- pe orbitalii f incap maxim 14e-;
-ordinea energetica a substraturilor este incepand de la nucleu : 1s 2s 2p 3s 3p 4s 3d 4p ( 5s 4d 5p 6s 4f 5d 6p 7s 5f 6d 7p);
Numarul de protoni din nucleu determina natura atomului:
Daca exita un singur proton, atomul este de hidrogen;
Daca sunt 29, atomul este de cupru;
Daca sunt 92, atomul este de uraniu.
» Fiecare proton are o sarcina electrica elementara egala si de semn contrar sarcinii electronului. Se considera ca sarcina protonului este pozitiva, iar sarcina electronului negativa.
» Neutronii nu au sarcina electrica, prezenta lor in nucleu afectand numai masa atomului.
» Sarcina totala a nucleului este egala cu sarcina totala a electronilor ce-l inconjoara, astfel incat atomul este neutru din punct de vedere electric.
» Savantii atomisti afirma existenta mai multor particule subatomice, altele decat protonii, neutronii si electronii, noi particule fiind pe cale de a fi descoperite. Totusi, particulele de baza, descrise anterior, sunt cele care ne intereseaza in teoria simpla a electricitatii.
Intr-un atom neutru numarul electronilor care compun invelisul de electroni este egal cu numarul sarcinilor positive ale nucleului( protoni) e- =p+ =Z
Numarul atomic Z indica:- numarul protonilor din nucleu
- numarul electronilor din invelis electronic
- ordinea in care se succed elementele in sistemul periodic( nr. de ordine)
Invelisul de electroni are o structura stratificata, fiind format din 7 straturi, numerotate de la nucleus pre exterior cu cifre sau cu litere. Energia straturilor creste de la stratul 1 la stratul 7, electronii tinzand sa ocupe in atom pozitiile caracterizate de energia cea mai mica.
Electron distinctiv: electronul prin care un element se deosebeste de elementul care il precede.
Electronii de valenta: electronii de pe ultimul strat. Numarul maxim de electroni pe ultimul strat este dat de relatia: Nmax.= 2*n2 (unde n reprezinta numarul stratului)
Structurile electronice stabile sunt:- dublet: 2e- pe ultimul strat, caracteristica heliului;
- octet 8 e- pe ultimul atrat, caracteristica gazelor rare( nobile)
Element chimic:- mai multi atomi de acelasi fel.
Simbol chimic:- litera sau grupul de litere cu ajutorul caruia se scrie prescurtat denumirea unui element chimic.
Chimistul si omul de stiinta rus Dmitri Ivanovici Mendeleev, a realizat prima clasificare stiintifica a elementelor, cunoscuta sub denumirea de” sistemul periodic al elementelor”. Aceste cuprinde 18 coloane verticale (grupe) si 7 siruri orizontale (perioade).
Perioada- sirul orizontal cuprins intre doua gaze rare successive.
Grupa- coloana verticala care cuprind elemente cu aceeasi configuratie electronic ape ultimul strat.
Numarul electronilor de pe ultimul strat reprezinta numarul grupei iar numarul straturilor cu electroni reprezinta numarul perioadei.
Exercitii
- Un element X are 4 e- in stratul L. Care este numarul atomic Z al acestui element?
- Elementul A, are Z= 15. Se cere: pozitia elementului in sistemul periodic
- Se dau elementele A, B, C, cu suma numerelor atomice 31. Determinati pozitia acestor elemente in sistemul periodic stiind ca: ZA= x+1, ZB= 2x+9, iar ZC= 3x-3.
Opțional. Cultură generală:
Care este cel mai mic lucru din Univers? Atomul? Quarcul?
Răspunsul la această întrebare a evoluat odată cu umanitatea. Oamenii au crezut la un moment dat că firele de nisip sunt « pietrele de temelie » a tot ceea ce vedem în jurul nostru astăzi. Apoi a fost descoperit atomul, despre care s-a crezut că este indivizbil, până când acesta a fost divizat pentru a dezvălui protonii, neutronii şi electronii din interiorul său. Şi acestea au părut a fi particulele elementare, până când cercetătorii au descoperit că fiecare proton şi neutron are în componenţă trei particule botezate «quarcuri »,
Fizicianul Andy Parker spune că “de data aceasta nu am putut descoperi niciun fel de dovadă cum că în interiorul quarcului mai există ceva. Am ajuns oare la stratul fundamental al materiei, la cel mai mic nivel al ei?”
Quarcul este o particulă fundamentală, prea mică pentru a putea fi observată cu vreun dispozitiv imaginabil de om şi percepută de fizicieni ca fiind punctiformă. În 1964 Murraz Gell-Mann şi George Zweig au avansat ideea existenţei quarcurilor, iar în 1968, la Acceleratorul liniar din Stanford a fost confirmată.
SUBIECTE BACALAUREAT:
1. Precizaţi compoziţia nucleară (protoni, neutroni) pentru atomul 133 55Cs. (SUBIECTUL al II-lea Subiectul D. 1) Bacalaureat 2019, Sesiune Specială)
Răspuns: precizarea compoziției nucleare pentru atomul 133 55Cs : 55 de protoni și 78 de neutroni.
2. a. Scrieţi configuraţia electronică a atomului elementului (E), care are în învelişul electronic cu 4 electroni mai puţin decât atomul de neon.
b. Notaţi numărul straturilor complet ocupate cu electroni din învelişul electronic al atomului elementului (E).
c. Notaţi numărul electronilor necuplaţi ai atomului elementului (E). (SUBIECTUL al II-lea Subiectul D. 2) Bacalaureat 2019, Sesiune Specială)
Răspuns: a. scrierea configurației electronice a atomului elementului (E): 1s2 2s2 2p2
b. notarea numărului straturilor complet ocupate cu electroni: 1 strat
c. notarea numărului electronilor necuplați ai atomului a elementului (E): 2 electroni.
3. a. Notați numărul electronilor de valență ai atomului de magneziu.
b. Modelaţi procesul de ionizare a atomului de magneziu, utilizând simbolul elementului chimic şi puncte pentru reprezentarea electronilor.
c. Notați caracterul chimic al magneziului. (SUBIECTUL al II-lea Subiectul D. 3) Bacalaureat 2019, Sesiune Specială)
Răspuns: a. notarea numărului electronilor de valență ai atomului de magneziu: 2 electroni
b. modelarea procesului de ionizare a atomului de magneziu
c. notarea caracterului chimic al magneziului: caracter metalic (1p)
4. Precizaţi compoziţia nucleară(protoni, neutroni) pentru atomul 7332 Ge. (SUBIECTUL al II-lea Subiectul D. 1) Bacalaureat 2019, Sesiune Iunie-iulie)
Răspuns: precizarea compoziției nucleare pentru atomul 7332 Ge : 32 protoni și 41 neutroni.
5. a. Scrieţi configuraţia electronică a atomului elementului (E), care are 6 electroni în substratul 2p.
b. Determinaţi numărul atomic al elementului (E).
c. Notaţi poziţia în tabelul periodic (grupa, perioada) a elementului (E). (SUBIECTUL al II-lea Subiectul D. 2) Bacalaureat 2019, Sesiune Iunie-iulie)
Răspuns: a. scrierea configurației electronice a atomului elementului (E): 1s22s22p6 (2p)
b. determinarea numărului atomic al elementului (E): 10 (1p)
c. notarea poziţiei în tabelul periodic a elementului (E): grupa 18 (VIIIA) (1p), perioada 2 (1p)
6. a. Notați numărul electronilor de valență ai atomului de azot.
b. Modelaţi procesul de ionizare a atomului de azot, utilizând simbolul elementului chimic şi puncte pentru reprezentarea electronilor. (SUBIECTUL al II-lea Subiectul D. 3) Bacalaureat 2019, Sesiune Iunie-iulie)
Răspuns: a. notarea numărului electronilor de valență ai atomului de azot: 5 (1p)
b. modelarea procesului de ionizare a atomului de azot, utilizând simbolul elementului chimic şi puncte pentru reprezentarea electronilor (2p)
SUBIECTE BACALAUREAT Chimie AnOrganica
PDF: 15 Variante rezolvate Chimie Anorganica Bacalaureat 2019 - 2016
Exercițiul 1:
1. Notează configurația electronică a Sc, Z= 21
R: 1s 2 2s2 2p6 3s2 3p6 4s2 3d12.
2. Explică de ce electronul distinctiv se află în orbitalul 3d şi nu în 4p.
Explicație: substratul 3d are o energie mai joasă decât substratul 4p
Elementele de la Sc până la Zn, la care electronul distinctiv se plasează în substratul 3d - elemente tranziționale de tip d.
Exercițiul 2:
1. Notează configurația electronică a Cr, Z= 24
1s2 2s2 2p6 3s2 3p6 4s1 3d5
Observație: substratul d semiocupat sau total ocupat cu electroni este mai stabil
Exercițiul 3: 1. Notează configurația electronică a Cu, Z= 29
1s2 2s2 2p6 3s2 3p6 4s1 3d10
Exercițiul 3: Scrieți configurația electronică a ionilor Mg2+, Zn2+, Br-, P3- și O2-.
Ce caracter electrochimic au aceste elemente?
Mg, Z = 12
1s2 2s2 2p6 3s2
Mg 2+ = 1s2 2s2 2p6
Caracter electropozitiv, cedează 2 electroni
Zn, Z = 30
1s2 2s2 2p6 3s2 3p6 4s2 3d10
Zn 2+ = 1s2 2s2 2p6 3s2 3p6 3d10
Caracter electropozitiv, cedează 2 electroni
Br, Z = 35
1s2 2s2 2p6 3s2 3p6 4s2 3d10 4p5
Br - = 1s2 2s2 2p6 3s2 3p6 4s2 3d10 4p6
Caracter electronegativ, acceptă 1 electron
P, Z = 15
1s2 2s2 2p6 3s2 3p3
P 3- = 1s2 2s2 2p6 3s2 3p6
Caracter electronegativ, acceptă 3 electroni
O, Z = 8
1s2 2s2 2p4
O 2- = 1s2 2s2 2p6
Caracter electronegativ, acceptă 2 electroni
Exercițiul 4:
a. Scrieţi configuraţia electronică a atomului elementului (E), care are 6 electroni în substratul 2p.
b. Determinaţi numărul atomic al elementului (E).
c. Notaţi poziţia în tabelul periodic (grupa, perioada) a elementului (E).
a. scrierea configurației electronice a atomului elementului (E): 1s2 2s2 2p6
b. determinarea numărului atomic al elementului (E): 10 (1p)
c. notarea poziţiei în tabelul periodic a elementului (E): grupa 18 (VIIIA) (1p), perioada 2 (1p)
Exercițiul 5:
a. Scrieţi configuraţia electronică a atomului elementului (E), care are în învelişul electronic cu 4 electroni mai puţin decât atomul de neon.
b. Notaţi numărul straturilor complet ocupate cu electroni din învelişul electronic al atomului elementului (E).
c. Notaţi numărul electronilor necuplaţi ai atomului elementului (E).
a. scrierea configurației electronice a atomului elementului (E): 1s2 2s2 2p2
b. notarea numărului straturilor complet ocupate cu electroni: 1 strat (1p)
c. notarea numărului electronilor necuplați ai atomului a elementului (E): 2 electroni (1p)
Exercițiul 6:
a. Scrieți configurația electronică a elementului chimic (E) al cărui atom are 5 electroni în substratul 2p.
b. Notaţi poziţia în tabelul periodic (grupa, perioada) a elementului chimic (E).
c. Notați numărul orbitalilor monoelectronici ai atomului elementului (E).
a. scrierea configuraţiei electronice a atomului elementului (E), care are 5 electroni în substratul 2p: 1s2 2s2 2p5
b. notarea poziţiei în tabelul periodic a elementului (E): grupa 17(VIIA) (1p), perioada 2 (1p)
c. notarea numărului de orbitali monoelectronici: 1 (1p)
Exercițiul 7:
a. Scrieți configurația electronică a atomului elementului (E), căruia îi lipsesc 2 electroni pentru a avea substratul 2p complet ocupat cu electroni.
b. Notați numărul de substraturi ale atomului elementului (E).
a. scrierea configurației electronice a atomului elementului (E): 1s2 2s2 2p4 (2p)
b. notarea numărului de substraturi ale atomului elementului (E): 3 substraturi (1p)
Exercițiul 8:
a. Scrieţi configuraţia electronică a atomului elementului (E), căruia îi lipsesc 2 electroni pentru a avea stratul 2 (L) complet ocupat cu electroni.
b. Determinaţi numărul de orbitali monoelectronici ai atomului elementului (E).
c. Notaţi poziţia în tabelul periodic (grupa, perioada) a elementului (E).
a. scrierea configurației electronice a atomului elementului (E): 1s2 2s2 2p4 (2p)
b. determinarea numărului de orbitali monoelectronici ai atomului elementului (E): 2 (1p)
c. notarea poziției elementului (E) în tabelul periodic: grupa 16 (VIA) (1p), perioada 2 (1p)
Exercițiul 9:
a. Scrieţi configuraţia electronică a atomului elementului (E), căruia îi lipsesc 2 electroni pentru a avea stratul 2 (L) complet ocupat cu electroni.
b. Determinaţi numărul de orbitali monoelectronici ai atomului elementului (E).
c. Notaţi poziţia în tabelul periodic (grupa, perioada) a elementului (E).
a. scrierea configurației electronice a atomului elementului (E): 1s2 2s2 2p4 (2p)
b. determinarea numărului de orbitali monoelectronici ai atomului elementului (E): 2 (1p)
c. notarea poziției elementului (E) în tabelul periodic: grupa 16 (VIA) (1p), perioada 2 (1p)
Exercițiul 10:
a. Scrieţi configuraţia electronică a atomului elementului (E), care are 7 electroni în stratul 3(M).
b. Determinaţi numărul atomic al elementului (E).
c. Notaţi poziţia în tabelul periodic (grupa, perioada) a elementului (E).
a. scrierea configurației electronice a atomului elementului (E): 1s2 2s2 2p6 3s2 3p5 (2p)
b. determinarea numărului atomic al elementului (E): Z = 17 (1p)
c. notarea poziţiei în tabelul periodic a elementului (E): grupa 17 (VII A), perioada 3 (2x1p)
Exercițiul 11:
Atomii elementului (E) au în învelişul electronic 5 electroni în substratul 2p.
a. Scrieţi configuraţia electronică a atomului elementului (E).
b. Determinaţi numărul atomic al elementului (E).
c. Notaţi poziţia în tabelul periodic (grupa, perioada) a elementului (E).
a. scrierea configurației electronice a atomului elementului (E): 1s2 2s2 2p5 (2p)
b. determinarea numărului atomic al elementului (E): Z = 9 (1p)
c. notarea poziţiei în tabelul periodic a elementului (E): grupa 17 (VII A), perioada 2 (2x1p)
Exercițiul 12:
a. Scrieţi configuraţia electronică a atomului elementului (E), care are sarcina nucleară +17.
b. Precizaţi poziţia elementului (E) (grupa, perioada) în tabelul periodic.
c. Notaţi numărul substraturilor complet ocupate cu electroni ale atomului elementului (E).
a. scrierea configurației electronice a atomului elementului (E): 1s2 2s2 2p6 3s2 3p5 (2p)
b. precizarea poziţiei în tabelul periodic a elementului (E): grupa 17 (VIIA) (1p), perioada 3 (1p)
c. notarea numărului de substraturi complet ocupate cu electroni: 4 (1p)
Exercițiul 13:
a. Scrieți configurația electronică a atomului elementului (E), care are pe stratul K x electroni, iar pe stratul M (8-x) electroni.
b. Notați numărul orbitalilor monoelectronici ai atomului elementului (E).
a. scrierea configurației electronice a atomului elementului (E): 1s2 2s2 2p6 3s2 3p4 (2p)
b. notarea numărului de orbitali monoelectronici ai atomului elementului (E): 2 (1p)
