Azerbaidjan
Denumirea oficială: Republica Azerbaidjan
Capitala: Baku (1,5 mil. loc.)
Limba oficială: azeră
Suprafaţa: 87.000 km2
Locuitori: 7,6 mil.; (881oc./km2)
Religia: islamism (şiit 70% şi sunit); creştinism
Moneda: manat-ul
Forma de guvernământ: republică
Ziua naţională: 30 august
Geografia: AZERBAIDJAN este aşezat în V. Mării Caspice.
Limita: Georgia şi Daghestanul (N), M. Caspică (E), Iranul (S), Armenia (V).
Geografia fizică: Teritoriul este cuprins de câmpia fl. Kura şi a aflu¬enţilor ei (Araks, la graniţa cu Iranul) înconjurată de regiuni muntoase: la N, Caucazul Mare (4500 m); la S, Caucazul Mic (3900 m). Câmpia de pe litoral se extinde spre SE (Câmpia Lenkoran). Între aceste câmpii şi munţii Caucaz există zone colinare de trecere. Fl. Kura se varsă în M. Caspică; este navigabil pe cursul inferior.
Clima: este temperată în zona Caucazului Mare şi tem¬perat-continentală în zonele de câmpie (valea râului Kurar), mai umedă în câmpia Lenkoran. Precipitaţiile sunt de 1500 mm/an în Câmpia Lenkoran, de 1300 mm/an în zonele Caucazului şi sub 300 mm/an în zonele joase.
Floră şi faună: Vegetaţie ierboasă; pe câmpiile cu climă uscată vegetaţie xerofită; păduri în zonele montane (cca. - 15% din terit).
Faună variată: şacali, gazele, lupi, vulpi, mufloni. Parcuri naţionale: Kâzâl Agach.
Populaţia: este formată în majoritate de azeri. Concentrarea populatiei în peninsula Apşeron (oraşul Baku), în S (câmpia Lenkoran) şi în NV terit. (regiunea Gandja).
Rata natalităţii: 19,3‰, a mortalităţii: 6‰. Populatia urbană: 56%.
Resurse şi economie: Industria este dezvoltată în ramura extracţiei şi rafinării petrolului; petrochimia; utilaj petroli¬er. Resurse de petrol în peninsula Apşeron (Baku) şi în apele Mării Caspice. Industria constructoare de maşini, electronică, textilă, ali¬mentară (vinuri, conserve de legume şi fructe); şantier naval. Potenţial energetic: centrala Mingheceaur de pe Kura; 75%n din culturi sunt irigate.
Agricultura este axată pe viticultură şi pomicultură; ceai, citrice (în S, în câmpia Lenkoran), bumbac, cereale.
Creşterea animalelor: ovine, caprine, bovine, cămile. Pescuitul din Marea Caspică.
Transporturi şi comunicaţii: Drumuri, căi ferate. Comu¬nicaţiile AZERBAIDJAN sunt conectate la statele vecine, membre ale CSI. Aeroport la Baku.
Oraşe: Gandja în NV; Sumgait, în N pen. Apşeron.
Istoria: AZERBAIDJAN făcea parte din Imperiul Persan; teritoriul e cucerit în 331 î. Hr. de Alexandru cel Mare. Temporar supus Romei (sec. I î. Hr.). Zona de N este cunoscută ca Albania: aici s-a răspândit creştinismul, în rest zoroastrismul. În sec. VII e ocupat de arabi. Îmbrăţişează islamismul. Sec. XI-XIII sunt decisive: din E migrează o pop. turcică asimilând-o pe cea iraniană şi dând naştere poporului azer. Sec. XIII-XIV: năvălirea mongolilor lui Ginghis Han, urmat de Tamerlan. Între pretenţiile Rusiei şi ale Persiei, în sec. XIV-XVII, reuşesc să ia naştere hanate care în sec. XIX devin autonome.
În 1828 AZERBAIDJAN este anexat Rusiei (partea de N, cea de S rămâne a Imp. Persan). În 1918 partea anexată de Rusia îşi proclamă independenţa. În 1920 este ocupat de Armata Roşie. În 1922 este integrat în Fede¬raţia Transcaucaziană împreună cu Georgia şi Armenia (Rep. Sovietică Federativă Socialistă Transcaucazia) ca parte a URSS.
În 1923-24 se constituie republica autonomă Nakhitchevan şi reg. autonomă Nagornâi Karabah (Karabahul de munte) ataşate AZERBAIDJAN-ului
În 1936 AZERBAIDJAN devine, după dizolvarea federaţiei, a II-a republică a URSS. În 1990, Sovietul Suprem din Baku declară suveranitatea Azerbaidjanului; ciocniri între conducerea comunistă şi opoziţia naţională islamică; intervenţia trupelor sovietice. În 1991 AZERBAIDJAN îşi proclamă independenţa de stat şi aderă la CSI.
În 1992 alegeri prezidenţiale. Armenia va cere Karabahul de munte; se ajunge la un război nedeclarat în 1992-93 între AZERBAIDJAN şi Armenia. Datorită ciocnirilor interetnice, 100.000 de ar¬meni şi azeri îşi părăsesc locurile natale, făcându-se un schimb forţat de populaţii (peste 80.000 de azeri fug din Armenia).
Statul: este republică prezidenţială, potrivit Constituţiei intrate în vigoare în 1991. Este stat membru al CSI (Comunitatea Statelor Independente
). Pu¬terea legislativă este exercitată de preşedinte şi de Consi¬liul Naţional; cea executivă de Consiliul de Miniştri rezul¬tat în urma alegerilor prezidenţiale din 1992. Regim cu mare putere executivă. Multipartitism.
Denumirea oficială: Republica Azerbaidjan
Capitala: Baku (1,5 mil. loc.)
Limba oficială: azeră
Suprafaţa: 87.000 km2
Locuitori: 7,6 mil.; (881oc./km2)
Religia: islamism (şiit 70% şi sunit); creştinism
Moneda: manat-ul
Forma de guvernământ: republică
Ziua naţională: 30 august
Geografia: AZERBAIDJAN este aşezat în V. Mării Caspice.
Limita: Georgia şi Daghestanul (N), M. Caspică (E), Iranul (S), Armenia (V).
Geografia fizică: Teritoriul este cuprins de câmpia fl. Kura şi a aflu¬enţilor ei (Araks, la graniţa cu Iranul) înconjurată de regiuni muntoase: la N, Caucazul Mare (4500 m); la S, Caucazul Mic (3900 m). Câmpia de pe litoral se extinde spre SE (Câmpia Lenkoran). Între aceste câmpii şi munţii Caucaz există zone colinare de trecere. Fl. Kura se varsă în M. Caspică; este navigabil pe cursul inferior.
Clima: este temperată în zona Caucazului Mare şi tem¬perat-continentală în zonele de câmpie (valea râului Kurar), mai umedă în câmpia Lenkoran. Precipitaţiile sunt de 1500 mm/an în Câmpia Lenkoran, de 1300 mm/an în zonele Caucazului şi sub 300 mm/an în zonele joase.
Floră şi faună: Vegetaţie ierboasă; pe câmpiile cu climă uscată vegetaţie xerofită; păduri în zonele montane (cca. - 15% din terit).
Faună variată: şacali, gazele, lupi, vulpi, mufloni. Parcuri naţionale: Kâzâl Agach.
Populaţia: este formată în majoritate de azeri. Concentrarea populatiei în peninsula Apşeron (oraşul Baku), în S (câmpia Lenkoran) şi în NV terit. (regiunea Gandja).
Rata natalităţii: 19,3‰, a mortalităţii: 6‰. Populatia urbană: 56%.
Resurse şi economie: Industria este dezvoltată în ramura extracţiei şi rafinării petrolului; petrochimia; utilaj petroli¬er. Resurse de petrol în peninsula Apşeron (Baku) şi în apele Mării Caspice. Industria constructoare de maşini, electronică, textilă, ali¬mentară (vinuri, conserve de legume şi fructe); şantier naval. Potenţial energetic: centrala Mingheceaur de pe Kura; 75%n din culturi sunt irigate.
Agricultura este axată pe viticultură şi pomicultură; ceai, citrice (în S, în câmpia Lenkoran), bumbac, cereale.
Creşterea animalelor: ovine, caprine, bovine, cămile. Pescuitul din Marea Caspică.
Transporturi şi comunicaţii: Drumuri, căi ferate. Comu¬nicaţiile AZERBAIDJAN sunt conectate la statele vecine, membre ale CSI. Aeroport la Baku.
Oraşe: Gandja în NV; Sumgait, în N pen. Apşeron.
Istoria: AZERBAIDJAN făcea parte din Imperiul Persan; teritoriul e cucerit în 331 î. Hr. de Alexandru cel Mare. Temporar supus Romei (sec. I î. Hr.). Zona de N este cunoscută ca Albania: aici s-a răspândit creştinismul, în rest zoroastrismul. În sec. VII e ocupat de arabi. Îmbrăţişează islamismul. Sec. XI-XIII sunt decisive: din E migrează o pop. turcică asimilând-o pe cea iraniană şi dând naştere poporului azer. Sec. XIII-XIV: năvălirea mongolilor lui Ginghis Han, urmat de Tamerlan. Între pretenţiile Rusiei şi ale Persiei, în sec. XIV-XVII, reuşesc să ia naştere hanate care în sec. XIX devin autonome.
În 1828 AZERBAIDJAN este anexat Rusiei (partea de N, cea de S rămâne a Imp. Persan). În 1918 partea anexată de Rusia îşi proclamă independenţa. În 1920 este ocupat de Armata Roşie. În 1922 este integrat în Fede¬raţia Transcaucaziană împreună cu Georgia şi Armenia (Rep. Sovietică Federativă Socialistă Transcaucazia) ca parte a URSS.
În 1923-24 se constituie republica autonomă Nakhitchevan şi reg. autonomă Nagornâi Karabah (Karabahul de munte) ataşate AZERBAIDJAN-ului
În 1936 AZERBAIDJAN devine, după dizolvarea federaţiei, a II-a republică a URSS. În 1990, Sovietul Suprem din Baku declară suveranitatea Azerbaidjanului; ciocniri între conducerea comunistă şi opoziţia naţională islamică; intervenţia trupelor sovietice. În 1991 AZERBAIDJAN îşi proclamă independenţa de stat şi aderă la CSI.
În 1992 alegeri prezidenţiale. Armenia va cere Karabahul de munte; se ajunge la un război nedeclarat în 1992-93 între AZERBAIDJAN şi Armenia. Datorită ciocnirilor interetnice, 100.000 de ar¬meni şi azeri îşi părăsesc locurile natale, făcându-se un schimb forţat de populaţii (peste 80.000 de azeri fug din Armenia).
Statul: este republică prezidenţială, potrivit Constituţiei intrate în vigoare în 1991. Este stat membru al CSI (Comunitatea Statelor Independente
). Pu¬terea legislativă este exercitată de preşedinte şi de Consi¬liul Naţional; cea executivă de Consiliul de Miniştri rezul¬tat în urma alegerilor prezidenţiale din 1992. Regim cu mare putere executivă. Multipartitism.
