Carpatii Meridionali Grupa Bucegi





Această grupă reprezintă secţiunea estică şi cea mai puţin întinsă a Carpaţilor Meridionali.

Limite

Grupa Bucegi este cuprinsă între valea Prahovei (est) şi valea Dâmboviţei (vest). Nordul este marcat de Carpaţii Orientali, iar sudul de Subcarpaţii Curburii.

Geneza

Această grupă s-a format prin procese intense de cutare şi ridicare a materialelor de-a lungul orogenezei alpine. Intruziunile granitice s-au format anterior în timpul orogenezei hercinice.

Spre sfârşitul neozoicului s-a produs o ridicare în bloc a Carpaţilor Meridionali cu cca 1000 m.

Caracteristici specifice

Grupa Bucegi se impune prin masivitate; altitudinea maximă urcă până la 2505 m în vârful Omu, iar fragmentarea are mică amploare.

Din punct de vedere petrografic, grupa se distinge de restul Carpaţilor Meridionali, deoarece apar dezvoltate calcarele şi conglomeratele specifice de Bucegi, iar şisturile cristaline sunt prezente în partea sudică.

Calcarele au impus şi tipurile de relief; astfel, relieful glaciar nu se păstrează, în afară de custura din Piatra Craiului. Tipul de relief carstic, însă, este predominant cu peşteri (Peştera Dâmbovicioarei), chei (Cheile Ialomicioarei, Cheile Tătarului), versanţi abrupţi (versantul Caraiman), ace carstice (Jepii Mari, Jepii Mici), platouri suspendate (Platoul Bucegi) etc.Relieful conglomeratic cu forme reziduale ciudate apare, remarcându-se Sfinxul şi Babele.

Munţii Bucegi (propriu-zişi) ocupă jumătatea estică a grupei şi se remarcă printr-un pitoresc deosebit. Munţii Leaota sunt alcătuiţi din şisturi cristaline ce conferă un aspect de cupolă masivelor. Munţii Piatra Craiului se disting printr-o culme înaltă prăpăstioasă.

Între Leaota şi Piatra Craiului se desfăşoară un culoar de legătură între Depres. Braşov şi Depres. Câmpulung, numit Culoarul Rucăr-Bran.

Clima

Clima acestui sector montan este temperat-continentală de tranziţie. Totuşi, altitudinea a impus etajarea elementelor climatice; etajul montan se desfăşoară la baza masivelor şi în depresiuni având valori de temperatură ce coboară de la 6° la 2°C şi valori de precipitaţii ce urcă de la 1000 la 1200 mm/an. Vârfurile peste 1700 m au valorile etajului alpin: temperaturi sub 2°C şi precipitaţii de peste 1200 mm/an.

Sectorul de influenţă este unul de tranziţie.

Hidrografia

Grupa este mărginită de râul Prahova în partea estică şi de râul Dâmboviţa în partea vestică. Din această grupa izvorăşte râul Ialomiţa ce fragmentează Masivul Bucegi.

Un lac de baraj antropic a fost amenajat pe Ialomiţa: L. Scropoasa.

Vegetatia

Asociaţiile vegetale aparţin pădurilor de fag şi pădurilor de conifere (cu pin, zadă, molid şi brad). La altitudini mari dincolo de etajul subalpin (cu ienupăr şi jneapăn) apare pajiştea alpină.

Fauna

Caracteristică pădurilor cu mamifere cu interes cinegetic: ursul, căprioara, cerbul, mistreţul, dar şi capra neagră, lupul, vulpea, pisica sălbatică, râsul, viezurele, iepurele. Între păsări se remarcă găinuşa de alun, cocoşul de munte, ciocănitoarea, cucul, fazanul, prepeliţa, acvila de munte, iar între peşti păstrăvul.

Solurile

Partea superficială terestră se succede de la clasa cambisolurilor-cu tipurile brun – roşcate şi brune acide-, la clasa spodosolurilor-cu tipurile brun-acide montane şi podzoluri.

Hazarde

Aglomerarea aşezărilor de-a lungul văii Prahova (Buşteni, Azuga, Sinaia) şi turismul intensiv din Masivul Bucegi produce o serie de hazarde antropice: despăduriri, degradarea terenului, gunoaie, poluare şi accidente rutiere.

© prof. Gabriel Bortoş

Alte Lectii din geografie

Please enable / Bitte aktiviere JavaScript!
Veuillez activer / Por favor activa el Javascript![ ? ]