CARPAŢII OCCIDENTALI
- limite: - N: V.Someşului, V. Barcăului şi D. de V.
- S: V. Dunării
- E: DCT, Cul. Orăştiei, Depr. Haţeg, Cul. Bistra, Cul. Timiş-Cerna.
- V: D. de V, C. de V
- Geneza: vezi tabelul cu EVOLUTIA TERITORIULUI ROMANIEI
- suprafata: 17714 Km2 (27% din supr. carp. Rom)
- e. sect. cel m. jos al carp. rom. având o altit. med. de 650 m. şi una max. de 1849m în Vf. Bihor.
- princ. caracter. e discontinuitatea între diversele grupe de m-ţi desp. prin largi cul. (V. Mureşului, C. Lugojului) şi prin depr. ce pătr. ca nişte prelung. ale Câmpiei şi Dealurie de Vest.
- mare diversitate a rocilor: eruptive, sedim. si şist.
- prez. o acc. asimetrie şi culmile cob. în trepte dinspre E spre V.
- platforme de eroziune sincrone cu cele din C.Mer. dar la altit. m.mici (Semenic- 1400; Tomnacica- 100; Teregova- 600),
- pasuri şi trecăt. (P.Orientală – 540m, Poarta de Fe. a Trans – 700 m, Vălişoara, Bucium etc
- numai căteva culmi trec de 1800m: Bihor- 1849m, M.Mare- 1826, M.Vlădeasa- 1876m.
- Cul. Timiş-Cerna şi V.Mureşului imp. C.Occ. în 3 gr: - M.Banat
- M.Poiana Ruscă
- M.Apuseni în N.
Carpaţii Occidentali -3 grupe
CARPAŢII OCCIDENTALI - MUNŢII BANATULUI
- limite: - N, V: D. de V, C. de V
- S: V. Dunării
- E: Cul. depr Timiş-Cerna
- Geneza: vezi tabelul cu EVOLUTIA TERITORIULUI ROMANIEI
- alc. petrogr. e variată: in c.m. mare parte şist. crist., apoi roci sedim. şi roci erupt. (banatite)
- înălţ. redusă a culmilor, puţin peste 1400m (Semenic-1446m).
- discontinuit. dintre dif. subunităţi ca urmare a intercalării între m-ţi a unor depr. (Bozovici, Caraş-Ezeriş.) sau cul. largi de vale.
- platforme de eroziune sincrone cu cele din C.Mer. dar la altit. m.mici (Semenic- 1400; Tomnacica- 100; Teregova- 600)
- rel. carstic care are cea m.mare complexitate în M.Aninei (num. peşt, chei) (P. Comarnic; Cheile Nerei; Caraşului; Cazanele).
- prez. cul. de vale, depr. şi a pasurilor joase (Domaşnea -540m) a facilit. o circ. intensa
- M.Semenic - au o altit. max. de 1446m
- orientaţi pe dir. NE-SV.
- lim.: - E: Cul. Timiş-Cerna
- S: Depr. Almăj
- V: M.Aninei şi Depr. Caraş-Ezeriş
- alc. din şist crist, calcare cu platf. de eroz. sincrone cu cele din C.Mer. dar la altit. m.mici.
- izv. Nera, Miniş, Bârzava, Timiş.
- M.Aninei - orient. pe dir. N-S
- alc. din calcare form. un rel. specific (se întâln. 600 peşt. din cele 900 câte sunt în Banat).
- altit max. 1160 în Vf. Leordişu, în rest are altit de 800-1000m.
- M.Locvei - in cadrul ac. se află cheile Nerei, una din cele m.lungi şi sălb. chei 19Km. lungime.
- se prez. sub forma unei trepte joase cu înălţ. ce abia depăş. 700m (alt. max. 727m).
- M.Almăj - între Cul. Cernei şi M. Locvei.
- alc. din şist.crist şi calcare (în S) şi sunt put. fragm;
- culminează în vf. Svinecea Mare la 1224m.
- M.Locvei - între Dun şi Nera
- alc. din şist. crist; calcare; banatite.
- bog. în min. complexe şi cuprifere (Mold. Nouă; Sasca Montană).
- M.Dognecea - se prez. sub forma unei culmi izol. în NV grupei.
- e delim. de Depr. Caraş-Ezeriş şi D. de V.
- au alt. de 617 m
- alc. din banatite, şist. crist
- Def. Dun. - repr. lim. S a C.Occ şi a M.Ban.
- se desf. între Baziaş şi Orşova pe o dist. de 135Km.
- repr. o alternanţă de depr. şi strâmtori create în graniţe, filite, gnăi, între care apar şi spaţii depr. m. largi.
- e o climă m.blândă, dat. infl. S.mediteran. cu temp. de 11ºC şi cu precip. bogate.
- măreţia sa e amplif. de prez. cheilor (Cazanele Mari şi Mici) şi lacului de acum. şi baraj. de la Porţile de Fe.
- Depr. Caraş-Ezeriş - între M.Aninei şi M.Dognecea
- Comunica spre S cu Depr. Oraviţei.
- se desf. pe Bârzava şi Caraş.
- are imp. zacaminte. de huilă
- e alc. din argile şi nisip.
- Depr. Almăj. (Bozovici) - limite: - N: M.Semenic şi Anina
- S: M.Almăj şi Locvei
- e străb. de Nera.
- are o altit. de 700 m
- se prez. sub forma unui rel. colinar cu maguri joase, cu terase şi văi uşor adâncite.
- e denum. şi Ţara fl. de măr. ca urmare a extind. livezilor.
- comunica în E cu Cul. Timiş-Cerna şi în V cu V. Dun.
- Tot aici mai intră şi CULOARUL TIMIŞ-CERNA
CULOARUL BISTRA
CARPAŢII OCCIDENTALI - MUNŢII POIANA RUSCĂ
- limite: - N: V.Mureşului
- S: Cul. Bistrei
- E: Depr. Haţeg
- V: D.de V
- Geneza: vezi tabelul cu EVOLUTIA TERITORIULUI ROMANIEI
- alc. în c.m.mare parte din şist.crist, cu intercalaţii eruptive şi roci sedim. pe marg.
- rezist. dif. a rocilor de eroz. generează aspecte variate reliefului.
- masivi, cu aspect de cupolă
- altit. scăzute de 800-1000m, altit max. fiind de 1374m în Vf. Padeşu, iar la contactul cu văile vecine ajunge până la 300m.
- traversaţi de văi înguste şi au culmi largi, netede cu platf. de eroz.
- râurile şi-au creat văi f.adânci şi f. Sinuoase (izv. Bega şi Cerna).
- cupr. princ. zăcăm. de min. de Fe. (Ghelari şi Teliuc), min. nefer (Ruşchita şi Muncelu Mic) şi marmură.
- s-au constr. 2 lacuri de acum la Cinciş şi Surduc.
- Cul. Mureşului - se desf. de la V-E între Deva şi Lipova
- limite: - N: M. Metalif. şi M. Zarand
- S: M.Poiana Ruscă şi D.Lipovei
- apare sub forma unui larg culoar depr.
- repr o trecere naturala intre Trans. si C.de V, cu o succesiune de îngustări şi lărgiri pe parcursul său.
- pe aici trec m.soşele. şi căi ferate de imp.europ.
- Tot aici intră DEPR. HAŢEG
CUL. BISTREI
CARPAŢII OCCIDENTALI - MUNŢII APUSENI
- limite: - N: V. Barcău şi Someş
- S: V. Mureşului
- E: Pod. Trans.
- V: C. de V. şi D. de V.
- Geneza: vezi tabelul cu EVOLUTIA TERITORIULUI ROMANIEI
- au masivit. redusă dat. discontin. între grupe, form. din cul. largi de văi şi depr.
- prez. un contur palmat şi o diversit. f. mare de roci (crist, calcare, fliş, vulcanice) având un aspect de mozaic şi min. variate.
- M.Apuseni se împ. în urm. grupe
-Grupa C (Bihorul), cea m.înaltă, calcare multe (peşt; chei; avene) cupr:
- M. Bihor - au altit. cea m.mare din toţi M.Apuseni şi din toţi C.Occ: 1849m – Vf.Bihor.
- se desf. pe dir. N-S şi sunt imp. în 3 părţi
*N cu Cet. Ponorului unde găsim f.multe peşt. (Scărişoara)
*C. Bătrâna şi cu vf. cel m.înalt- 1849m.
*S e un platou pe care se află M.Găina 1467m cu renum. „Tg de fete”. ce are loc aici.
- sunt alc. din şist. crist; calcare şi conglom.
- M.Vlădeasa - se invecinează în S cu M.Bihor, în N cu Crişul Repede.
- sunt alc. din şist. crist. şi roci eruptive vechi.
- sunt expuşi de la N-S.
- M. Gilău sunt alc. din şist. crist. Sunt sit. între V.Crişului Repede şi V. Someşului Cald.
- M. Mare - limite: - S - V.Arieşului
- N - Someşul Rece
- E - DCT (Depr. Iara)
- V - M.Bihor.
- ating altit. max. în 1826m
-Grupa S-E - cupr M.Metalif. şi M.Trascău (abia trec de 1200m)
- au zăcăm. auroargentifere şi cuprifere
- cupr şi depr. Brad, Gurahonţ, şi Câmpeni.
- M.Trascău - limite: - S - V.Ampoiului
- N - V.Arieşului
- E - Cul.Alba Iulia-Turda
- V şi SV - M.Metalif.
- sunt alc. din pachete groase de calcar şi şist.crist.
- pe supr. lor întâln. num. chei.
- M.Metaliferi - limite - S - V.Mureşului
- N - Crişul Alb
- E - M. Trascăului
- V - M.Zarand
- bog. în zăcăm. auroargent. şi cuprifere.
- străb. de pasul Vălişoara 461m ce face leg. între Deva şi Depr. Brad.
- sunt form. din roci eruptive şi au o alt. destul de mică 1080m.
- alternanţa văilor de tip vulcanic cu piramide calcaroase
- prez. unor mici depr. interioare: Săcărâmb, Slatina, Glod, Băiţa.
- D.Gurahonţ - e o cont. a Depr. Zarand pe Crişul Alb între M.Găina, M.Metalif. şi
M.Zarand.
- D.Brad - sit. la izv. Crişului Alb între M.Metal. la S şi M.Găina la N.
- bog. în min. auroargent. şi cărb. brun.
- com. în S cu Cul. Mureşului prin P.Valişoara(461m) şi în NV prin Bucium
-Grupa V. - cupr. M.Crişurilor care sunt întrepătrunşi de depr-golf ale C.de V (Zarand, Beiuş, Vad)
- cupr. intruz. de calcare printre şist.crist. care predomină (Zarand-eruptiv vechi).
- M.Zarand - lim: - S - V.Mureşului
- V- C.Aradului
- N - Depr. Zarand şi Gurahonţ
- E - M.Metalif.
- sunt alc. din şist.crist, roci eruptive vechi.
- altit. max: 836m în Vf. Drocea.
- M.Codru Moma - sunt total izol. de restul form. de rel.
- limite: - S - depr-golf. (Zarand, Gurahonţ)
- E.- Depr. Beiuş
- V - D.de V
- culmineaza în vf.Pleşu-1112m.
- se întâln. exploat. de marmură, ape mineralizate (Staţ. Moneasa).
- M.Păd. Craiului - limite: - S - Crişul Negru (Depr. Beiuş)
- N - Crişul Repede (Depr.Vad-Borod).
- au o înălţ. de 968m.
- relief carstic bine repr. prin peşt. (Urşilor, Vadu Crişului, Vântului).
- se expl. calcare alterate în cond. de climat tropical num. bauxite.
- M.Plopiş - limite: - S - Cr.Repede
- N – Barcău
- înălţime: 776m
- orient. pe dir. NV-SE
- alc. din şist. crist.
- Depr. Zarand - depr-golf aşez. pe Crişul Alb între M.Zarand-S şi M.Codru-Moma -N.
- altit.: 250 m.
- Depr. Beiuş - pe Crişul Negru desf. pe dir. NV-SE
- limite: - N - M.Păd.Craiului
- E - M.Bihor
- SV - Codru-Moma.
- aspect de câmpie netedă.
- com. în S cu Depr. Zarand.
- Depr.Vad (Borod) - pe Crişul Repede
- depr-golf
- delim: - S - M.Plopiş şi Piatra Craiului
- E – M Vlădeasa
- com. cu D.Hueadin prin P.Ciucea.
- Parte N (Jugul intracarpatic): - Meseş, Prisnel, D.Mare, Preluca (811m), Mg.Simleu (597m), D.Codru
- închid depr. Simleu, B.Mare şi Huedin.
- dintre ac. masive numai M.Meseş aparţin Apusenilor, restul sunt incluse în D.de V.
- la N de V.Barcăului, M.Apus. suferă o scufund. m. acc. rămân la supr.
un aliniament de spinări scunde alc. din şist.crist. şi calcare înconj. de dealuri alc. din formaţ. sedim. necutate.
- se desf. pe 2 aliniam: - E- M.Meseş, D.Prisnel, D.Mare, D.Preluca
- V- Mg. Simleu,Culmea Huedin
HARTA
clic pe imagine pentru mărire
