Cauciucul natural - este un compus de origine vegetală, caracterizat de o elasticitate înaltă, folosit în mare parte pentru prepararea gumelor şi a obiectelor din gumă. Se obţine din sucul heveii braziliene.
Din punct de vedere chimic cauciucul natural prezintă o hidrocarbură macromoleculară nesaturată, cu compoziţia chimică redată prin formula (C5H8)n. Acest compus se examinează ca polimer al izoprenului. Unitatea structurală de bază a macromoleculei cauciucului natural este grupa izopentenică în forma cis:
Aceste grupe se unesc consecutiv în poziţia 1,4, cu formarea lanţului macromolecular liniar. Cea mai importantă proprietate tehnică a cauciucului natural este elasticitatea înaltă. La fel cauciucul natural este caracterizat de proprietăţi electrice înalte. El se foloseşte ca material izolator. Este impermeabil faţă de gaze şi apă. Toate aceste proprietăţi determină folosirea cauciucului natural în multe domenii ale tehnicii şi în uzul casnic.
Cauciucul natural se dizolvă în hidrocarburi aromatice, hidrocarburi alifatice superioare şi în derivaţii lor, (ex: benzină, C6H6, CHCl3, CS2) soluţiile viscoase obţinute se folosesc în calitate de clei. Înainte de a se dizolva cauciucul natural se umflă mărindu-şi volumul pînă la 1000%. În apă, alcool, acetonă, acizi graşi şi alte lichide asociate practic nu se umflă şi nu se dizolvă.
Fiind un compus nesaturat interacţionează cu halogenii. Produsul de interacţiune cu clorul are compoziţia (C6H6Cl4)n. Acest cauciuc este folosit în industria lacurilor neinflamabile şi a cleiurilor pentru încleierea gumei pe metale. Sub influenţa catalitică a hidrogenului se formează cauciuc hidrogenat cu compoziţia (C5H10)n, folosit ca echivalent al gutapercii. Clorura de hidrogen gazoasă cu cauciucul formează un clorhidrat de compoziţia (C5H9Cl)n, folosit în calitate de mase plastice şi ca material pentru fabricarea ambalajului pentru produse alimentare.
Cauciucul natural are şi careva neajunsuri: chiar la temperatura camerei adiţionează oxigenul, ceea ce este urmată de degradarea oxidativă.
Această reacţie stă la baza procesului de îmbătrînire a cauciului, ce este urmată de schimbarea proprietăţilor obiectelor din acest material la păstrare şi exploatare. Aminocompuşii, alcoolii şi fenolii frînează procesul de îmbătrînire, pe cînd sărurile metalelor de tranziţie (Fe, Mn) şi unii compuşi organici ca aldehide, mercaptani grăbesc îmbătrînirea acestui compus.
Descarca toată lectia
Din punct de vedere chimic cauciucul natural prezintă o hidrocarbură macromoleculară nesaturată, cu compoziţia chimică redată prin formula (C5H8)n. Acest compus se examinează ca polimer al izoprenului. Unitatea structurală de bază a macromoleculei cauciucului natural este grupa izopentenică în forma cis:
Aceste grupe se unesc consecutiv în poziţia 1,4, cu formarea lanţului macromolecular liniar. Cea mai importantă proprietate tehnică a cauciucului natural este elasticitatea înaltă. La fel cauciucul natural este caracterizat de proprietăţi electrice înalte. El se foloseşte ca material izolator. Este impermeabil faţă de gaze şi apă. Toate aceste proprietăţi determină folosirea cauciucului natural în multe domenii ale tehnicii şi în uzul casnic.
Cauciucul natural se dizolvă în hidrocarburi aromatice, hidrocarburi alifatice superioare şi în derivaţii lor, (ex: benzină, C6H6, CHCl3, CS2) soluţiile viscoase obţinute se folosesc în calitate de clei. Înainte de a se dizolva cauciucul natural se umflă mărindu-şi volumul pînă la 1000%. În apă, alcool, acetonă, acizi graşi şi alte lichide asociate practic nu se umflă şi nu se dizolvă.
Fiind un compus nesaturat interacţionează cu halogenii. Produsul de interacţiune cu clorul are compoziţia (C6H6Cl4)n. Acest cauciuc este folosit în industria lacurilor neinflamabile şi a cleiurilor pentru încleierea gumei pe metale. Sub influenţa catalitică a hidrogenului se formează cauciuc hidrogenat cu compoziţia (C5H10)n, folosit ca echivalent al gutapercii. Clorura de hidrogen gazoasă cu cauciucul formează un clorhidrat de compoziţia (C5H9Cl)n, folosit în calitate de mase plastice şi ca material pentru fabricarea ambalajului pentru produse alimentare.
Cauciucul natural are şi careva neajunsuri: chiar la temperatura camerei adiţionează oxigenul, ceea ce este urmată de degradarea oxidativă.
Această reacţie stă la baza procesului de îmbătrînire a cauciului, ce este urmată de schimbarea proprietăţilor obiectelor din acest material la păstrare şi exploatare. Aminocompuşii, alcoolii şi fenolii frînează procesul de îmbătrînire, pe cînd sărurile metalelor de tranziţie (Fe, Mn) şi unii compuşi organici ca aldehide, mercaptani grăbesc îmbătrînirea acestui compus.
Descarca toată lectia
