Celenteratele





Celenteratele

Se cunosc peste 9000 de specii de cnidari. Cnidarii sunt animale exclusiv acvatice, fixate sau libere, al căror corp saculiform are o simetrie radiară. În interiorul corpului prezintă o singură cavitate gastrică, saciformă, care la formele mai evoluate se complică într-un sistem gastrovascular. Atât cavitatea gastrică cât şi sistemul gastrovascular comunică cu exteriorul printr-un singur orificiu, care îndeplineşte funcţia de orificiu bucal şi anal.
Peretele corpului este format din două straturi de celule: unul extern, ectodermul şi altul intern, endodermul, între ele găsindu-se o masă gelatinoasă, mai mult sau mai puţin groasă, fără structură celulară (anhistă) numită mezoglee. Celulele ectodermului sunt morfologic diferenţiate, în corelaţie cu funcţiile pe care le îndeplinesc, în celule senzitive, mioepiteliale, nervoase, cnidoblaste. Cele mai caracteristice sunt cnidoblastele (celule urzicătoare), specializate în vederea atacului şi apărării. Digestia este intra celulară, ca la protozoare şi spongieri, dar apare şi digestia extracelulară, în cavitatea gastrică. Cnidarii nu au aparat respirator, circulator şi excretor.

Formele fixate se numesc polipi iar cele libere, în majoritate cu aspect de umbrelă, sunt numite meduze. Cnidarii se înmulţesc asexuat (prin înmugurire) şi sexuat, existând la multe specii o metageneză. Majoritatea populează apele marine şi foarte puţine trăiesc în apele dulci. Polipii sunt de trei tipuri: hidropolipi, scifopolipi şi antopolipi, iar meduzele prezintă două tipuri: craspedotă (cu văl) şi acrapedă (fără văl). Hidropolipul are formă de sac cu peretele cavităţii gastrice circular, lipsit de cute radiare. Orificiul buco-anal este şi el circular, situat pe un con numit hipostom, înconjurat de un număr mai mic sau mai mare de tentacule simple, tubulare.
Scifopolipul are aspect de cupă (scyphos = cupă). Peretele cavităţii gastrice prezintă 4 cute radiare ale endodermului, numite septe, care împart cavitatea gastrică în patru loje. Orificiul buco-anal, de formă pătrată, este plasat în vârful unei prelungiri tubulare, numită proboscis. El este înconjurat de un număr de tentacule pline. Antopolipul seamănă cu o floare (anthos = floare), având cele două extremităţi lăţite ca un disc. Cu discul bazal, polipul se fixează de suport, iar cel distal (oral) este înconjurat de opt tentacule tubulare, penatiforme, sau de şase ori multiplu de şase tentacule simple şi tubulare. În centrul discului oral se deschide orificiul buco-anal situat la capătul unui tub care se răsfrânge în interiorul cavităţii gastrice, formând un faringe, căptuşit de ectoderm. Cavitatea gastrică este împărţită în opt loje, prin opt septe sau în şase loje ori multipplu de şase loje prin septe provenite din cutarea endodermului. Lojelor le corespund la exterior tot atâtea tentacule. Meduza craspedotă (craspedon = văl) este o formă liberă, cu corpul moale, gelatinos, cu aspect de umbrelă, având faţa inferioară (subumbrelară) concavă iar cea superioară (exumbrelară) foarte convexă. Din mijlocul feţei subumbrelare se prelungeşte un tub (manubriu) la capătul căruia se deschide orificiul buco-anal iar pe marginea umbrelei se găsesc patru sau multiplu de patru tentacule. Tot pe faţa subumbrelară, de pe marginea umbrelei, se observă o resfrângere a ectodermului, de forma unei membrane (velum sau craspedon) care se prelungeşte ca o perdea circulră spre manubriu, închizând un spaţiu, cu rol în deplasare. Prin transparenţa corpului se vede cavitatea gastrică sub forma unui sistem gastrovascular. Meduza acraspedă (fără văl) se aseamănă ca înfăţişare generală cu meduza craspedotă dar prezintă unele deosebiri, ca: umbrela de formă discoidală sau cubicăşi zgârcioasă, manubriul cu patru muchii, iar orificiul buco-anal este pătrat. Nuare velum (acraspedă) iar pe marginea umbrelei prezintă numeroşi lobi şi tentacule, care variază ca număr de la gen la gen.
Se cunosc peste 9000 de specii de cnidari. După tipul de ppolip şi de meduză, Phylum Cnidaria se împarte în trei clase.

 

Clasa Hydrozoa

Clasa Hydrozoa cuprinde cnidari cu structură de hidropolip şi de meduze craspedote.

Subclasa Hydroidea
Subclasa Hydroidea este reprezentată, în general, prin polipi izolaţi sau în colonii şi prin meduze craspedote. La formele care trăiesc în colonii, indivizii se înmulţesc prin înmugurire. Viaţa colonială creează indivizilor condiţii care duc la specializarea lor funcţională, devenind polimorfi. La astfel de colonii polimorfe se deosebesc indivizi hrănitori ai coloniei (gastroizi), indivizi reproducători (gonofori), apărători ai coloniei (dactiloizi), etc.
Chlorohydra viridissima (hidra verde)

Subclasa Hydrocoralina
Conine colonii masive, cu cenosarcul (partea cornoasă a coloniei) înconjurat de un schelet calcaros dezvoltat.

Subclasa Siphonophora
Este concretizată prin colonii care duc viaţă liberă, înotând în largul mărilor şi oceanelor. Indivizii polimorfi sunt extrem de specializaţi în legătură cu funcţia pe care o îndeplinesc şi foarte deosebiţi între ei ca formă. În general, colonia este alcătuită dintr-un stolon (ca suport), în vârful căruia se află un individ lutitor numit pneumatofor iar sub acesta clopotele înotătoare, nectozoizii. Restul indivizilor sunt grupaţi în cormidii, în alcătuira cărora intră: filozoidul, cu rol protector şi de plutire, gastrozoidul, cu rol hrănitor, gonozoizii, de obicei doi (un mascul şi o femelă) într-o cormidie, etc.

Clasa Scyphozoa

Clasa Scyphozoa este reprezentată prin meduze acraspede (fără văl) şi scifopolipi. În această clasă predomină tipul meduză iar polipul constituie un stadiu trecător în ciclul evolutiv.

Ordinul Stauromedusae
Cuprinde meduze în formă de cupă, fixate pe un peduncul aboral. Pe marginea umbrelei se află opt braţe, terminate fiecare cu câte un buchet de tentacule, prevăzute cu cnidoblaste. În centrul feţei superioare, foarte concave, se deschide orificiul bucal, situat la capătul unui manubriu. Stomacul prezintă patru cute iar glandele genitale, în formă de bandă, se întind până în braţe.
-Lucernaria quadricornis

Ordinul Cubomedusae
Grup primitiv, cuprinde animale cu umbrelă cubică, prelungită cu velarium având rolul velumului hidromeduzelor. Cnidoblaştii sunt veninoşi.
-Carybdea

Ordinul Coronata
Au exumbrela cu două regiuni separate printr-o bază circulară, cea periferică având lobi.
-Periphylla
Ordinul Semaeostomeae
Ordinul Semaeostomeae au umbrela turtită cu marginea lobată.
-Aurelia aurita (meduza de apă rece)
-Pelagia
-Cyanea
Ordinul Rhizostomeae
Ordinul Rhizostomeae sunt microfage, având gura primitivă înlocuită printr-un sistem de pori
-Rhizostoma (Pilema) pulmo (meduza de apă caldă, inima mării).

Alte Lectii din biologie

Please enable / Bitte aktiviere JavaScript!
Veuillez activer / Por favor activa el Javascript![ ? ]