Dictionar geografic





Agroclimatologie
Ramura a climatologiei, care studiaza clima ca factor al productiei
agricole.
Alba Iulia (oras)
Oras situat in Podisul Transivaniei, culoarul Alba Iulia - Turda.
Mentionat inca din perioada daco-roman sub numele de Apullum.
Albie minora
Canalul de scurgere al unui rau la debite medii. Sinonim matca raului.

Almajului (munti)
Culme muntoasa in Muntii Banatului -1224 m.
Alogena
Care se deosebeste (prin natura si origine) de mediul in care se afla.

Altin-Tepe (mina)
Mina situata in Podisul Dobrogei unde se extrage minereu de cupru.

Altiplanatie
Procesul de nivelare in mici trepte, a reliefului pe versantii montani, sub
actiunea alterarii si dezagregarii ciclice a inghetului si dezghetului. Se
realizeaza trepte, terase si umeri.

Alumina
Oxid natural de aluminiu, a carui forma cristalizata este corindonul.

Aluminiu
Metal usor, ductibil si maleabil, de culoare argintie, folosit pe scara
intinsa in industrie si in tehnica.

Aluvionare
1.Depunere de aluviuni.
2. Concentrare a minereurilor si a carbunilor efectuata in jgheaburi cu
ajutorul unui curent de apa, materialele depuiindu-se in ordinea greutatii
lor specifice.
Aluviune
Material detritic (mil, nisip, pietris) transportat si depus prin actiunea
apelor curgatoare.
Ament
Inflorescenta din flori foarte mici, insrate pe o axa si atarnand ca un
ciucure

Amorf
Care nu cristalizeaza, nu are forma precisa.

Ampoi (rau)
Afluent al Muresului (Muntii Apuseni).

Aninei (munti)
Culme muntoasa situata in Muntii Banatului - 1160 m.

Aninoasa
ANINOASA
ASEZAREA GEOGRAFICA
Depresiunea Petrosani, pe Jiul de Vest
VECHIMEA SI NUMARUL DE LOCUITORI (1992)
Depresiunea sub 25.000
PROFILUL ECONOMIC
Industrial: industria carbonifera
Antibiotic
Substanta care are un efect bacteriostatic supra dezvoltarii anumitor
microbi.

Anticlinal
Parte ridicata in forma de bolta a unei cute de teren. Se compune din
flancurile anticlinalului si creasta (axa sau sarniera) anticlinalului (axa
mediana a boltii).
Antropica
1.Forma de relief creata de om.
2. Eroziune declansata de om in urma distrugerii covorului vegetal sau a
altor actiuni de exploatare nerationala a mediului. Omul este factorul
esential al dezechilibrului actual al medului geografic.
Antropogen
(In sintagma) Fenomen antropogen = fenomenn datorat actiunii omului,
cu urmari asupra reliefului, vegetatiei si climei;

Fenomen antropic

Apa curgatoare
Ape care au un curs continuu; curg tot timpul.

Apa de adancime
Ape ale caror cursuri sau bazine,in cazul lacurilor sobterane,se afla in
totalitate sau partial la odistanta mai mare sau mai mica de suprafata
pamantului;
Apa freatica

Pinza de apa subterana provenita din apa de infiltratie, din care se
alimenteaza izvoarele si fintinile.
Apa subterana

Ape de adancime

Ape teritoriale
Portiune a marii sau a oceanului situata dealungul coastelor unui stat si
formand o parte integranta a teritoriului acestui stat.
Apicultura
Apicultura este stiinta care se ocupa cu cresterea si ingrijirea rationala a
albinelor, in scopul folosirii produselor lor; prisacarit, albinarit, stuparit.
Apuseni (grupa muntoasa)
Arad
Oras situat in Campia de Vest, Campia Aradului , pe Mures. Mentionat
documentar din perioada feudala, 1132.
Arges (rau)
Argesul are izvoare in Muntii Fagaras si pina la varsarea in Dunare,
aduna afluenti din zona mai inalta (Vilsan, Riu Doamnei, cu Riu Tirgului si
Argesel) si din cimpie (Sabar si Neajlov cu Cilnistea). Principalul sau
afluent, Dimbovita (tot cu izvoare in Fagaras) are un curs complex, similar
Argesului si un afluent in cimpie (Colentina);
Argila
Roca sedimentara alcatuita din silicati de aluminiu, foarte raspindita in
natura si folosita in olarie.
Argiloiluviere
Proces pedogenetic caracterizat prin translocarea mecanicĺ a
particulelor argiloase dintr-un orizont superior (eluvial) intr-un orizont
inferior (iluvial).

Argint
Metal pretios, maleabil si ductibil, de culoare alba cenusie.
Artar
Arbore cu lemnul alb, rezistent, inrudit, cu paltinul.

Atmosfera
Invelisul de aer mentinut in jurul Pamantului de forta gravitatiei.
Limita superioara a atmosferei este considerata a fi la o inaltime de circa
3000 km, unde forta de gravitatie a Pamantului se egalizeaza cu forta
centrifuga, sau la 20.000 km, unde se mai resimte magnetismul terestru.
Forma atmosferei este elipsoidala pentru stratele inferioare (ca
efect al fortei centrifuge si miscarilor convective care o fac sa fie mai
bombata la poli si mai aplatizata la ecuator) si de "para" sau de
"cometa" pentru stratele superioare (din cauza "vantului solar" care o
turteste in partea expusa spre Soare, determinand totodatĺ alungirea ei
sub forma unei trene, in parte opusa).
Atol
Insula de forma unui inel, cu unele intreruperi, construita prin
depunerea scheletelor de corali, avand la mijloc unlac de tip laguna
(lagoon), care comunica sau nu cu marea prin mici canale.
Aur
Metal pretios, de culoare galben stalucitoare, din care se fac obiecte de
valoare;
Aurora boreala

Autarhie

Autobuz

Autocamion

Autoturism

Avicultura

B

Babele (munte)
In Muntii Bucegi unde predomina conglomeratele cretacice dispuse sub forma unui sinclinal suspendat
(platoul Bucegilor), apar forme structurale - brane, Sfinxul, Babele - si abrupturi majore (indeosebi spre
Valea Prahovei).
Baile Govora
ASEZAREA GEOGRAFICA
Defileul Oltului
VECHIMEA SI NUMARUL DE LOCUITORI (1992)
sub 25.000
PROFILUL ECONOMIC
Turistic: statiune balneoclimaterica
Baile Olanesti
Statiune balneoclimaterica situata in Subcarpatii Getici.

Baile Tusnad

ASEZAREA GEOGRAFICA
Defileul Oltului
VECHIMEA SI NUMARUL DE LOCUITORI (1992)
sub 25.000
PROFILUL ECONOMIC
Turistic: statiune balneoclimaterica
Baiului (munti)
Culme muntoasa situata in grupa Sudica a Carpatilor Orientali - 1895 m.

Balea (lac glaciar)
Lac glaciar situat in grupa Fagaras a Carpatilor Meridionali.

Balta Brailei
Portiunea cuprinsa intre Dunarea Veche si bratul Dunarea Noua (Cremenea)
("Insula Mare a Brailei").

Balta Ialomitei
Zona cuprinsa intre Dunare si Bratul Borcea.

Banatului (munti)
Grupa Carpatilor Occidentali din care fac parte:
- Muntii Semenic;
- Muntii Almaj;
- Muntii Aninei;
- Muntii Locvei;
- Muntii Dognecei.

Baraolt (munti)
Culme muntoasa situata in Carpatii Orientali, grupa centrala.

Barcau (rau )
Apa curgatoare ce-si are izvoarele in Muntii Apuseni, afluent al Crisului Repede.

Bargaului (muntii)
Munti situati in Carpatii Orientali (Grupa Nordica), la sud de Valea Somesului Mare. Sunt formati din
roci sedimentare, dar care, din loc in loc, sunt strapunse de roci eruptive.

Baritina
Sulfat natural de bariu.

Barza
Pasare migratoare, lipsita de glas, cu ciocul, gatul si picioarele foarte lungi.

Basarabi (podgorie)
Localitate in Dobrogea unde se gasesc mari suprafete cultivate cu vita de vie (podgoria Murfatlar)
Basca Mare (rau)
Impreuna cu Basca Mica, afluenti ai Buzaului.

Basca Mica (rau)
Impreuna cu Basca Mare, afluenti ai Buzaului.

Batiala , regiune
Portiune de mare sau ocean care corespunde cu taluzul continental (aproximativ intre 200 si 2500 m)

Batolit
Corp intrusiv (granite, granodiorite, etc.) de mari dimensiuni (peste 1.000 kmp) format prin
patrunderea si racirea magmei in scoarta terestra; acoperisul are de obicei forma de cupola si poate fi
scos la zi prin eroziune. Cand batolitele au sub 100 kmp. se numesc stokuri. Cand are forma de lentila
patrunsa intre strate si mentine legatura cu vatra magmatica, stocul se numeste lacolit.

Bauxita
Roca formata in procesul de alterare a rocilor sedimentare magmatice, bogate in silicati de aluminiu,
care se gaseste in natura sub forma de mase compacte.

Bazalt
Roca eruptiva, dura , compusa din minerale bogate in magneziu si fier, care se intrebuinteaza in
constructii si pavaje.

Becata
Pasare migratoare care traieste in regiunile mlastinoase.

Benzina
Produs petrolier sau de sinteza format dintr-un amestec de hidrocarburi lichide, utilizat ca principal
combustibil pentru motoare.

Berca-Arbanasi
Zona in Subcarpatii de Curbaura unde se gasesc vulcani noroiosi.

Berzunt (munte)
La rasarit de Valea Bistritei pe malul stang si paralel cu Muntii Bistritei, se aliniaza o culme muntoasa
prelunga, mai scunda numita Stanisoara, iar mai departe, la sud de cotul pe care il face raul Bistrita, se
desfazoara culmile Gosmanu si Berzunt.

Bicaz (oras )

Oras aflat in grupa centrala a Carpatilor Orientali, pe Valea Bicazului.

Bicaz (rau)
Afluent al Siretului.

Bihor (varf)
Varf in Muntii Bihor din Muntii Apuseni - 1849 m.

Bihorului (munti)
Culme muntoasa in Muntii Apuseni - 1849 m in Vf. Bihor.

Biogen
(Despre roci) Care rezulta din tesuturi vii.

Biogeneza
Teorie dupa care orice fiinta ia nastere din alta fiinta.

Biogeografie
Stiinta care studiaza repartitia organismelor animale si vegetale pe suprafata pamantului.

Biosfera
Totalitatea vietuitoarelor de pe Pamant care impreuna cu toate elementele necesare vietii formeaza un
invelis specific, alaturi de hidrosfera, litosfera si atmosfera. Masa totala a litosferei este de zece la
puterea a cinsprezece tone. Limitele sale sunt cuprinse intre cele mai mari adancimi ale Oceanului
Planetar si marginea superioara a atmosferei. Biosfera este un suprasistem alcatuit din numeroase
sisteme, intre care ecosistemele sunt unitatile functionale elementare. Biosfera este unicul suprasistem
al Pamantului in care se produc substante organice prin procese specifice de transformare a energiei
solare, ape, si materiei anorganice.

Biospeologie
Ramura a biologiei care studiaza fauna pesterilor.

Bistra (rau)

Afluent al Timisului. Face parte din grupa de sud a retelei hidrigrafice.

Bistrita (rau)
Riu ce izvoraste din Muntii Rodnei curgand apoi spre Moldova

Bistritei (muntii)
Culme muntoasa din Carpatii Orientali-Grupa Centrala-1859.

Bivol
Animal domestic rumegator (asemanator cu boul), cu parul negru, mai rar alb.

Bizam
Specie de animal rozator, cu blana pretioasa.

Bodoc (munti)
Culme muntoasa din Carpatii Orientali- Grupa Centrala.

Bolboci (lac)
Apele Ialomitei au fost stavilite formandu-se lacurile Scropoasa si Bolboci, din care se asigura apa
necesara hidrocentralelor de la Dobresti si Moroeni.

Borceag
Cultura furajera formata dintr-un amestec de leguminoase si cereale.

Borsa (oras)
Oras situat in Depresiunea Maramuresului, pe Valea Viseului, cu o populatie de 25000-50000 locuitori.

Borviz
Apa minerala

Bour
Taur salbatic care traia odinioara si in tara noastra.

Bovine
Subfamilie de rumegatoare din care fac parte vitele cornute mari; (la sing. - animal din aceasta
subfamilie.)

Brad
Arbore din familia pinaceelor, inalt pana la 50 m., cu tulpina dreapta si frunze aciculare.

Brasov (oras)
Oras situat in Depresiunea Brasov. Este mentionat documentar inca din oerioada feudala (1271).
Populatia este de 325.000 locuitori.

Bratul Borcea
De la Calarasi, Dunarea incepe sa coteasca, incetul cu incetul, spre nord, desfacandu-se pana la Braila
de doua ori in cate doua brate, intre care se cuprind Balta Ialomitei (intre Dunare si bratul Borcea) si
"Insula MAre a Brailei" (Balta Brailei) intre Dunarea Veche si bratul Dunarea Noua (Cremenea).

Bratul Chilia
La Patlageanca si apoi la Tulcea cursul Dunarii se imparte in cele tei brate care strabat Delta, cel mai
nou pamant al tarii, de o rara frumusete, pe care il cladeste inainte de ase varsa in mare. Dunarea isi
poarta doua treimi din ape pe bratul Chilia, iar restul pe bratele Sf.Gheorghe si Sulina.

Bratul Sfantul Gheorghe
La Patlageanca si apoi la Tulcea cursul Dunarii se imparte in cele tei brate care strabat Delta, cel mai
nou pamant al tarii, de o rara frumusete, pe care il cladeste inainte de ase varsa in mare. Dunarea isi
poarta doua treimi din ape pe bratul Chilia, iar restul pe bratele Sf.Gheorghe si Sulina.

Bratul Sulina
La Patlageanca si apoi la Tulcea cursul Dunarii se imparte in cele tei brate care strabat Delta, cel mai
nou pamant al tarii, de o rara frumusete, pe care il cladeste inainte de ase varsa in mare. Dunarea isi
poarta doua treimi din ape pe bratul Chilia, iar restul pe bratele Sf.Gheorghe si Sulina.

Bretcu (munti)
Culme muntoasa din Carpatii Orientali-Grupa Sudica situata in estul Depresiunii Brasovului.

Briza
Vant regulat care sufla la tarmul marii, ziua spre uscat, iar noaptea spre mare.

Bucegi ( munti)
Grupa de munti in Carpatii Meridionali. Grupa Bucegi se prezinta ca un bloc de piatra, abrupt pe trei
laturi: spre Valea Prahovei - la est, spre Valea Dambovitei - la vest si spre Depresiunea Brasovului - la
nord.
Muntii Bucegi propriu-zisi, cu inaltimi de peste 2000 m, se desfasoara intre Valea Prahovei si Valea
Ialomitei. Claditi, ca si Ceahlaul, din conglomerate calcaroase, ei se infatiseaza, ca si acesta, cu
marginile ca niste ziduri drepte, dar cu culmile netede ca un adevarat podis, numit de aceea Podisul
Bucegilor. Din loc in loc, pe acest pod intalnim stanci formate in urma actiunii indelungate a inghetului
si dezghetului, roase de vant si de ploaie, in forma de ciuperci (Babele) sau de cap de om (Sfinxul). Cel
mai inalt varf din Muntii Bucegi este Omu (2505 m), pe care exista statie meteorologica si o cabana
turistica. Din apropiera acestui varf izvoraste Ialomita.

Bucuresti
Bucuresti este capitala Romaniei. Este cel mai mare oras al tarii. Are o populatie de peste 2,5 milioane
de locuitori. Este asezat in partea centrala a Campiei Romane si cuprinde 6 sectoare urbane si sectorul
agricol Ilfov din jurul orasului. In hrisovul dat la 20 septembrie 1459 de catre Vlad Tepes. domnul Tarii
Romanesti, orasul Bucuresti este pomenit pentru prima data cu numele de "Cetatea Bucuresti", desi
orasul este mult mai vechi decat data mentionata.
Din anul 1862 dupa unirea celor doua principate, orasul devine capitala Romaniei. Orasul s-a
dezvoltat continuu. In prezent este cel mai important centru politico administrativ si cel mai puternic
centru industrial al tarii. De asemenea, in Bucuresti se afla cele mai inalte institutii de cultura,
numeroase licee si scoli generale, precum si numeroase monumente de mare valoare istorica si
artisitca.

Bulgaria
Tara vecina, situata la sudul tarii noastre in Peninsula Balcanica.

Busteni
ASEZAREA GEOGRAFICA
Valea Prahovei
VECHIMEA SI NUMARUL DE LOCUITORI (1992)
sub 25.000
PROFILUL ECONOMIC
Industrial: industria chimica (hartie)
Turistic: statiune climaterica

Buzau (rau)
Apa curgatoare ce face parte din grupa de est a retelei hidrografice. Este afluent al Siretului. Are ca
afluenti: Basca Mare, Basca Mica, Slanic, Calnau, Basca Chiajdului.

Buzaului (munti)
Culme muntoasa in Carpatii Orientali-Grupa Sudica.


C


Cabalin

Denumire generica data cailor.

Caciulata
Statiune balneo-climaterica situata pe malul Oltului, in vecinatatea Muntilor Capatanii (langa Calimanesti).

Calcan
Peste de mare cu corpul turtit lateral si cu ochii pe partea stanga a capului.

Calcar
Roca sedimentara, formata din carbonat de calciu; piatra de var.

Calimanesti
Statiune balneo-climaterica situata pe malul raului Olt, in vecinatatea muntilor Capatanii (langa Caciulata).

Calimani (munti)
Culme muntoasa in Carpatii Orientali - Grupa Centrala - 2100 m in Vf.Pietrosu.

Calmatui
Afluent direct din Campia Romana ai Dunarii alaturi de Drincea, Desnatui, Jiu, Olt, Vedea, Arges, Mostistea.

Calutul de mare
Mic peste marin cu capul asemanator cu cel al calului.

Cambisoluri
Cuprind solurile brune si brune acide, caracterizand Subcarpatii, munti josi si mijlocii. Clasa de soluri care include solurile cu orizont B cambic.
Campia Aradului
Parte a Campiei de Vest.

Campia Baraganului
Campie situata in sud, avand ca componente Baraganul Ialomitei si Baraganul Calmatuiului (campii tabulare).

Campia Boianului
Campie situata in sectorul Olt-Arges a Campiei Romane (campie tabulara).

Campia Burnazului
Campie situata in sectorul Olt-Arges a Campiei Romane (campie tabulara).

Campia Crisurilor
Componenta a Campiei de Vest (campie joasa).

Campia Gavanu-Burdea
Campie situata in sectorul Olt-Arges a Campiei Romane (campie tabulara).
Campia Moldovei (Jijiei)
Campia Moldovei ocupa partea de nord-est. Este o regiune de dealuri mai joase (200 m inaltime) situata in est, parcursa de raul Jijia (afluent al Prutului).

Campia Olteniei
Campie situata intre Dunare, Olt si Podisul Getic. Este strabatuta pe mijloc de Jiu. Ea alcatuieste partea cea mai ingusta a
Campiei Romane. Are ca si componente campiile tabulare: Campia Blahnitei, Campia Bailestilor, Campia Roamanatilor.

Campia Pitestilor
Componeneta a sectorului Olt-Arges din Campia Romana (campie piemontana).

Campia Romana
Campia Romana este situata in partea de sud a tarii, de-a lungul Dunarii, numita de aceea Campia Dunarii. Intrucat ea este cuprinsa in intregime pe teritoriul tarii noastre, fiind cea mai intinsa dintre campii, este numita si Campia Romana. De la vest la est, are o lungime de peste 300 km. Latimea maxima o are intre Buzau si Fetesti (125 km). Catre vest, sud si est, ea este marginita de lunca Dunarii, iar catre nord este delimitata de marginea Podisului getic (pana la Valea Dambovitei), de dealurile subcarpatice (intre vaile Dambovita si Trotus0 si de Podisul Moldovei. In parte de nord, catre dealuri, Campia Romana are inaltimea de pana la 300 m, dar scade treptat spre est, unde ajunge la
10m. La varsarea Siretului in Dunare, inaltimea este doar de 5 m. Prin urmare Campia Romana este inclinata spre sud si est.

Campia Siretului
Componenta a Campiei Estice (campie de subsidenta).

Campia Somesului
Componenta a Campiei Vestice (campie joasa) strabatuta de raul Somes.

Campia Timisului
Componenta a Campiei Vestice (campie joasa), strabatuta de raul Timis.

Campia Vlasiei
Campie tabulara, componenta a Campiei romane, marginita de Campia Gherghitei, Campia Mostistei, Campia Titu, Campia Calnaului.

Campia de Vest
Este delimitata spre apus de hotarul tarii noastre cu Ungariasi Iugoslavia. Catre est ea se intinde pana la marginea dealurilor, in cuprisul carora patrunde ca niste golfuri, de-a lungul raurilor. In nord, Campia de Vest incepe de la raul Tur, iar in sud, se terminala granita cu Iugoslavia, fiind cea cand mai ingusta Campia Somesului, Campia Crisurilor, Campia Aradului), cand mai lata (Campia Timisului).

Campie
Intindere vasta de pamant fara accidente insemnate de teren.

Campie tabulara
Campii formate datorita migrarii orizontale si adancirii raurilor mari (Jiu, Olt, Arges, Dunare) acoperite cu loess.
Campia Bailestilor
Campia Romanatilor
Campia Blahnitei
Campia Vlasiei
Campia Boianului
Campia Gavanu-Burdea

Campulung Moldovenesc
Oras situat in Depresiunea Campulung avand o populatie de sub 25000 locuitori.

Candrel (munti)
Culme muntoasa in Carpatii Meridionali - Grupa Parang - 2244 m.

Canepa
Planta erbacee cultivata pentru fibrele textile care se scot din tulpina si pentru uleiul extras din seminte si folosit la prepararea lacurilor.

Capatanii (munti)
Culme muntoasa din Carpatii Meridionali-Grupa Parang - 2124 m in Vf.Ursu.

Capra (Vf.)
Varf in Muntii Parang -1926 m.

Capra neagra (capra de munte)
Capra salbatica cu parul brun negru, din regiunile alpine.

Caprine
Denumire generica data caprelor.

Capul Midia
Localitate pe malul marii.

Caracuda
Peste de balta cu corpul turtit lateral, lung de 25-30 cm.

Caramida refractara
Caramizi care rezista la temperaturi inalte fara sa-si schimbe structura si caracteristicile.

Carasul
Peste de balta lung de 15-20 cm., din famila crapului.

Carbune
Roca sedimentara de culoare galbuie sau bruna pana la neagra, formata prin carbonizarea resturilor vegetale si folosita drept combustibil.

Carbune brun
Carbune inferior , cu un orocent scazut de carbon si vechime mica.

Carpatic (tip)
Tip de relief montan caracterizat prin combinarea formelor rezultate din structuri cutate complexe, din inaltari si scufundari ale unor blocuri hercinice, din vulcanisn si suprafete de nivelare.

Carpatii
Muntii Carpati sunt Munti tineri si de inaltime mijlocie. Ei alcatuiesc o parte din lantul muntos carpatic, care incepe la Dunare, din bazinul Vienei si se desfasoara neintrerupt, sub forma unui arc, pe teritoriu Cehiei, Slovaciei, Poloniei, al Ucrainei, al Romaniei si al Iugoslaviei, terminandu-se dincolo de Dunare, in Valea Timokului. Lungimea totala a intregului lant este de 1600 km. L arandul lor Carpatii fac parte dintr-un sir mai lung, lantul alpino-carpato-himalaian, care strabate Europa si Asia, de la Oceanul Atlantic si pana la Oceanul Pacific. Carpatii se gasesc, prin urmare , in continuarea Alpilor si se prelungesc, la randul lor, cu Muntii Stara Planina (Balcani). Pe teritoriul tarii noastre se afla mai mult de jumatate din lungimea totala a Carpatilor.

Carpatii Meridionali
Carpatii Occidentali constituie sirul cel mai impunator, mai masiv si mai inalt din Carpatii romanesti.
Ei sunt cuprinsi intre Valea Prahovei, care-i desparte de Carpatii Orientali, si culoarul Timis-Cerna-Bistraaa, care-i separa de Carpatii Occidentali.
Carpatii Meridonali sunt alcatuiti din urmatoarele grupa:
- grupa Bucegi,
- grupa Fagaras,
- grupa Parang,
- grupa Retezat-Godeanu.

Carpatii Occidentali
Carpatii Occidentali sunt cei mai scunzi dintre ramurile Carpatilor romanesti, sunt totodata cei mai fragmentati. Culmile nu mai pastreaza aceeasi continuitate pe care am intalnit-o in celelalte regiuni muntoase, aceasta din cauza prabusirilor care au dat nastere, in cuprinsul lor, unor depresiuni si culoare largi. Foarte felurita este si alcatuirea geologica, un adevarat "mozaic" de roci.
Carpatii Occidentali se intind de la Valea Dunarii, in sud, pana la Valea Barcaului, afluent al Crisului Repede, in nord.
Carpatii Occidentali frmeaza ramura muntoasa care inchide spre apus arcul carpatic din tara noastra. Ei sunt alcatuiti din roci cristaline, din calcare, grasii si roci eruptive. Cu toate caaaa in cea mai mare parte sunt claditi din roci tari, ei sunt mai putin inalti decat celelalte ramuri ale Carpatilor, cele mai mari inaltimi trec cu putin de 1800 m. Aceasta se datoreste nu numai activitatii de eroziune a agentilor externi, ci si inaltarilor mai reduse la care au fost supusi in timpul formarii lor.
Carpatii Occidentali sunt alcatuiti din urmatoarele grupe:
- grupa Muntilor Banatului,
- Masivul Poiana Rusca,
- grupa Muntilor Apuseni.

Carpatii Orientali
Carpatii Orientali se intind pe directia NV-SE, de la hotarul de nord al tarii pana la Valea Prahovei. Muntii pot fi trecuti cu usurinta dintr-o parte in alta pe vaile apelor care , in unele locuri, ii taie de-a curmezisul: Moldova, Bistrita, Trotusul, Buzaul, Trotusul, Buzaul, Prahova si o serie de afluenti ai acestora sau prin trecatori inalte de culme.
Carpatii Orientali se infatiseaza sub frma a trei siruri paralel. Dintre acestea, sirurile situate in mijloc si spre est s-au format
prin incretirea scoartei, iar cel dinspre vest a fost cladit prin eruptii vulcanice, formand lantul muntilor vulcanici.

Carpen
Arbore cu frunze ovale dintate si cu flori in amenti, cu lemnul dur si rezistent.

Carst
Totalitatea formelor de relief create in rocile usor dizolvabile (calcar, sare, gips), atat la suprafata (exocarst) cat si in interior (endocarst), prin procese de dizolvare, de precipitare, cat si prin eroziune. Termenul s-a generalizat de la Podisul Karst, din Iugoslavia.
Tipuri de carst:
- merocarst-incipient, limitat mai ales la unele forme de adancime, din cauza stratelor subtiri si calcarelor cu facies marnos sau cretos
- holocarst-integral, foarte dezvoltate pe verticala, in calcarele groase si pure din climatele umede sau temperate; se mai
numeste si calcar dinaric;
- fosil - ingropat sub sedimente mai noi; Kegel-carst - campuri carstice in climatul intertropical cu martori desi sub forma de turnuri (kegel);
- clastocarst sau pseudocarst - format in loess, tufuri, aglomerate vulcanice;
- vulcano-carst - in roci vulcanice;

Castanul dulce
Arbore cu frunze simple, dintate, cu flori mici galbui si cu fructe comestbile, dulci.

Castor
Mamifer rozator cu blana pretioasa, care traieste in colonii.

Catena
Lant de incretituri ale scoartei pamantesti, formata cam in acelasi timp.

Cauciuc
Material elastic si rezistent obtinut din latexul unor plante sau fabricat prin procedee chimice.

Cazane
Defileul dintre Bazias si Orsova, odinioara cu mari dificultati in calea navigatiei (stanci in albie, curenti in vartej) - Cazane, a fost pus in valoare prin crearea marelui baraj de la Portile de Fier, unul dintre cele mai mari sisteme hidroenergetice si de navigatie (cu duble ecluze) din Europa.

Ceahlau (munte)
Culme muntoasa in Carpatii Orientali - Grupa Centrala - 1907 m.

Cerb
Mamifer rumegator, de padure, cu corpul mare si cu coarnele ramificate.

Cereal
Grupa de plante agricole (alimentare si furajere) din familia gramineelor.

Cerna (rau)
Rau din grupa de sud a retelei hidrografice. Baile Herculane (statiune balneo-climaterica) si Orsova sunt situate pe Cerna.

Cernei (munti)
Culme muntoasa in Carpatii Meridionali - Grupa Retezat-Godeanu.

Cernoziom
Pamint negru , deosebit de fertil, care se gaseste mai ales in regiunile de stepa

Cernoziom levigat
Tip de sol din clasa molisolurilor.

Cerul
Arbore mare, asemanator cu stejarul, cu fructul ghinda.

Cetatile Ponorului
"Cetatile Ponorului" sunt situate in partea centrala a Muntilor Bihorului si sunt formate dintr-un sir de pesteri, ca niste galerii stramte sau sali uriase, cu stalactite si stalagmite, spate de apele subterane.

Chefal
Nume dat la doua specii de pesti marini, cu partea superioara a capului mare si turtita.

Cheile Dambovicioarei
Chei sapate in rocile calcaroase de raul ce acelasi nume, in adancul lor fiind sapata Pestera Dambovicioarei.

Cheile Tatarului
Chei sapate in rocile calcaroase ale muntilor de raul Ialomita, in adancul lor fiin sapata Pestera Ialomitei.

Cherestea
Material lemnos (scanduri, grinzi) intrebuintat in constructii.

Cibin (rau)
Afluent al Oltului, impreuna cu Sadu si Hartibaciu.

Ciment

Material pulverulent obtinut prin macinare clicherului, care in contact cu apa, se intareste, fiind folosit in constructii.

Ciomatu (munte)
Culme muntoasa din Carpatii Orientali - Grupa Centrala -1301 m.

Circ glaciar
Depresiune circulara in regiunile inalte ale muntilor , formata prin eroziune sau prin actiunea unui ghetar.

Ciucas (varf)
Varf in Muntii Ciucasului, Carpatii Meridionali -1954 m.

Ciucasului (munti)
Munti in Carpatii Orientali-Grupa Centrala -1954 in Vf.Ciucas.

Ciucului (munti)
Munti in Carpatii Orientali - Grupa Centrala.

Clean
Peste de apa dulce cu corpul gros acoperit cu solzi mari.

Clima
Totalitatea proceselor si fenimenelor meteorologice caracteristice unei regiuni gografice.

Clima temperat-continentala de tranzitie
Luat in ansamblu, climatul Romaniei este temperat-continental moderat, facand tranzitia intre cel al Europei de Vest, dominat de influente oceanice, al Europei de Est, continental accentuat (adesea excesiv), si al Europei Sudice, mediteranean, influente ajunse la noi peste culmi muntoase inalte. Acestea constituie conditii cu totul favorabile pentru vegetatia naturala si pentru o agricultura diversificata.

Clor
Gaz galben-verzui, foarte toxic, folosit ca dezinfectant si decolorant.

Cluj-Napoca
Cluj-Napoca este al saelea oras din tara dupa numarul populatiei. Aicei se afla Universitatea, Teatrul National si Opera
Romana, institute si scoli, precum sio o frumoasa gradina botanica. La Cluj-Napoca se gaseste si un institut pentru cercetarea pesterilor, primul din lume, infiintat de marele naturalist roman Emil Racovita. Orasul este un centru industrial puternic prin industria constructoare de masini, chim,ica, de pielarie, textila, alimentara, etc.

Cocosul de munte
Pasare salbateca mare, cu pene negre si verzi-albastrii.

Cocs
Produs rezultat de la distilarea carbunilor la temperaturi inalte.

Colilie
Numele mai multor specii de plante erbacee cu tulpini subtiri, inalte, cu peri albi in varful semintelor.

Colmatare
Proces de umplere cu aluviuni, aduse de apele curgatoare, a unei depresiuni, zone lacustre, lac antropic, balta, lunca, sau chiar albia unui rau.

Coloane de bazalt (m.Metaliferi)
Varietatea structurii geologice, ca si frumusetea vailor fac din Muntii Apuseni un tinut foarte pitoresc, unde se intalnesc pesteri, chei si alt curiozitati ale naturii. Amintim, intre aceastea, coloanele de bazalt din Muntii Metaliferi, care au infatisarea unor turnuri de ceatae ruinata, apoi izbucurile, izvoare care rabufnesc din cotloanele tainice ale muntilor calcarosi.

Colorant
Substanta (naturala sau sintetica) cu care se coloreaza.

Comanesti
ASEZAREA GEOGRAFICA
Depresiunea Comanesti
VECHIMEA SI NUMARUL DE LOCUITORI (1992)
sub 25.000
PROFILUL ECONOMIC
Industrial: industria carbunelui, lemnului (cherestea de rasinoase, prelucrarea complexa a lemnului)

Combina
Masina de lucru complexa care indeplineste, intr-un proces tehnologic, mai mute operatii;

Combina miniera
Masina ce efectueaza taierea rocilor si colectarea minereului din frontul de lucru.

Compresor

1. Masina care serveste la comprimarea unui gaz;
2. Masina prevazuta cu un cilindru metalic masiv, servind la nivelarea si indesarea terasamentelor.

Comuna
Unitate administrativa de baza compusa din unul sau mai multe sate.

Conditii de mediu
Totalitatea factorilor de mediu biotici si abiotici in care traieste o fiinta.

Conducte magistrale
Teava sau ansablu de tevi pentru transportul fluidelor pe un anumit traseu.

Constanta
Orasul Constanta este cel mai mare port al tarii la Marea Neagra. Constanta dispune de un mare santier naval, de multe
intreprinderi industriale, institute de invatamant superior, de cultura si arta, fiind totodata principalul centru al turismului de pe litoral.

Constanta
Oras situat in zona litorala, cu o populatie 350000-400000 locuitori. Cunoscut inca din perioada antica, sec VII-VI i.Hr., ca
Tomis.

Convectie
Miscare verticala (ascendenta si descendenta) a aerului determinata de incalzirea inegala a straturilor inferioare ale atmosferei (convectie termica) sau de obstacolele aflate in calea aerului in miscare (convectie) dinamica. Aceasta din urma poate fi
orografica, in cazul cand obstacolul este un lant montan, si frontala, cand este o masa de aer mai rece.

Coraziune
Actiune a vantului de slefuire a rocilor in mod diferentiat, prin intermediul particulelor de nisip, praf sau ace de ghiata. Realizeaza
urmatoarele forme de relief: ciuperci, babe, saltele, tigai, sfere, dreikantere etc.

Corindon
1 Piatra pretioasa formata dintr-un oxid natural de aluminiu, cristalizat, aproape tot atat de dur ca diamantul; corund.

Cormoran
Pasare palmipeda acvatica, cu ciocul lung, incovoiat, care se hraneste cu pesti.

Corund
Corindon

Corvide
Familie de pasari din care fac parte corbul, cioara, gaita, etc.

Costinesti
Statiune pe malul Marii Negre.

Cotnari
Podgorii - situate in Pod. Moldovei.

Covasna
ASEZAREA GEOGRAFICA
Depresiunea Brasov
VECHIMEA SI NUMARUL DE LOCUITORI (1992)
sub 25.000
PROFILUL ECONOMIC
Industrial: industria lemnului (cherestea), textila (lana)
Turistic: statiune balneoclimaterica

Cozia (munti)
Culme muntoasa - 1668 m - din Grupa Fagaras a Carpatilor Meridionali.

Cracau (rau)
Afluent al Siretului.

Crap
Peste de apa dulce, cu solzi mari, cu doua perechi de mustati in jurul gurii.

Cresterea animalelor
Ramura a agriculturii.

Cretacic
Ultima perioada a erei mezozoice.

Crevete
Crustaceu marin comestibil

Crisul Alb
Bazinul hidrografic al Crisurilor cuprinde Barcaul si cele trei Crisuri: Crisu Repede (cu Iada si Dragan), Crisu Negru cu debitul cel mai mare si Crisu Alb;

Crisul Negru
Bazinul hidrografic al Crisurilor cuprinde Barcaul si cele trei Crisuri: Crisu Repede (cu Iada si Dragan), Crisu Negru cu debitul cel mai mare si Crisu Alb;

Crisul Repede
Bazinul hidrografic al Crisurilor cuprinde Barcaul si cele trei Crisuri: Crisu Repede (cu Iada si Dragan), Crisu Negru cu debitul cel mai mare si Crisu Alb;

Crivat
Vant puternic, rece, care sufla iarna in tara noastra dinspre nord-est.

Crom
Metal dur, asemanator cu fierul, folsit in fabricare otelurilor speciale, in tabacarie, etc.

Crov
Depresiune mica, circulara sau elipsoidala, formata pe roci de tipul loessului, prin tasare, in regiune de stepa. Lungimea si
latimea unui crov poate atinge zeci si chiar sute de metri, dar adancimea numai 2-5 m. Crovurile mentin uneori apa, formand lacuri. Sunt tipice in Baragan, Burnas, Gavanu-Burdea. Prin ingemanare si extindere crovurile dau depresiuni mai mari numite gavane si padine. Denumiri locale: gavan, padina, coscova, rovina, strachina.

Cuart
Mineral foarte raspindit in natura, care se gaseste in stare amorfain nisip sau cristalizat in cristale de diferite culori

Cuaternar
A patra era geologica; dureaza 1,5 milioane de ani (cand se include si villafranchianul) dupa cronologia lunga, sau 500.000 ani dupa cronologia scurta. Se deosebeste de tertiar prin aparitia glaciatiunilor si a omului; din punct de vedere tectonic este o continuare a Pliocenului. Se subdivide in moduri diferite dupa urmatoarele criterii: glaciatiuni, sedimente marine, fauna terestra, industriile umane si hominizi.
Mai frecvent se folosesc urmatoarele subdiviziuni: pleistocen (glaciar) si holocen (postglaciar) , cuaternar inferior (din
villafrankian pana la prima glaciatiune), Cuaternar mediu (glaciatiunile Donau, Gunz, Mindel) si cuaternarul superior
(interglaciarul Mindel-Riss, glaciatiunile Riss si Wurm, tardiglaciarul si postglaciarul).

Cuc
Pasare migratoare cu penele cenusii, cunoscuta prin strigatul ei caracteristic.

Culmea Niculitelului
Culmea Niculitel atinge 363 m si este situata in Podisul Dobrogei de Nord.

Culoarul Bistrei
Culoar situat pe valea raului Bistra, separa Muntii Poiana Rusca de Grupa Retezat-Godeanu de Muntii Poiana Rusca.

Culoarul Rucar-Bran
Se afla intre muntii Bucegi, Leaota si Piatra Craiului.

Culoarul Timis-Cerna
Culoar situat pe vaile raurilor Timis si Cerna si care separa Muntii Banatului de Grupa Retezat-Godeanu de Muntii Poiana
Rusca.

Cultura plantelor
Ramura a agriculturii care are ca obiect cultivarea plantelor in vederea obtinerii de alimenta, furaje sau materii prime.

Cumanii (popor migrator)
Popor de neam turcic care, migrand dinspre est, a ajuns in sec. XI si pe teritoriu tarii noastre.

Cuprifer
Care contine cupru.

Cupru
Metal de culoare rosiatica, maleabil si ductil, bun conducator de electricitate, cu numeroase intrebuintari in industrie.

Curba izotermica
Curba care uneste, pe o diagrama, punctele cu aceeasi temperatura ale unui proces fizico chimic.

Curburii (muntii)
Grupa Sudica a Carpatilor Orientali (a Curburii).
D


Dambovita (rau)
Afluent al Argesului. Are ca afluenti: Dambovicioara si Colentina.

Darmanesti
ASEZAREA GEOGRAFICA
Depresiunea Comanesti
VECHIMEA SI NUMARUL DE LOCUITORI (1992)
sub 25.000
PROFILUL ECONOMIC
Industrial: extractia si prelucrarea petrolului

Dealu Mare (munte scund)
Deal 587 m - apartinand Podisului Moldovei.

Dealurile Banatului
Componente ale Dealuriloe de Vest, Dealurile Banatului se situeaza intre
Nera si Mures, sunt joase ca inaltime, ajungand la 200-300 m. Cele mai
insemnate sunt Dealurile Lipovei si Dealurile din Sud.

Dealurile Crasnei
Componente ale Dealurile de Vest, Dealurile Crasnei si Dealurile Silvaniei
(Salajului), care se intind intre vaile Barcau si Somes.

Dealurile Crisene
Componente ale Dealurile de Vest, Dealurile Crisene ocupa o intindere mai
mica decat Dealurile Banatului, dar au inaltimi mai mari. Ele sunt acoperite
cu podgorii, livezi cu pomi fructiferi si chiar paduri, acolo unde culmile sunt
mai inalte.

Dealurile Lipovei
Vezi Dealurile Banatului.

Dealurile Silvaniei (Salajului)
Vezi Dealurile Crasnei.

Dealurile Tulcei
Componente ale Masivului Dobrogei de Nord.

Dealurile de Vest
Incep de la Valea Nerei in sud si se intind pana la Valea Somesului, in nord
pe marginea Carpatilor Occidentali, facand trecera spre Campia de Vest.
Aceste dealuri nu se prezinta ca un sir continuu, deoarece, pe alocuri, muntii
ajung chiar pana la campie (de ex. Muntii Zarandului).

Decapod
Ordin de crustacee cu zece picioare.

Defileu
Vale strimta si adinca intre doi munti, sapata de o apa curgatoare;
trecatoare.

Defileul Dunarii
Sectorul Bazias-Portile de Fier se numeste si Defileul Dunarii; schimbarea
profunda a caracteristucilor cursului Dunarii are loc in dreptul barajului de
la Portile de Fier. In parte de nord sunt Muntii Locvei, Muntii Almajului
(intre Bazias si Orsova) si pe o mica portiune (in aval de Orsova) Podisul
Mehedinti; unitati care au corespondente la sud de Dunare, unde Carpatii se
continua.

Defileul Jiului
Jiu, cu izvoare in Carpatii Meridionali (Jiu de Vest in Godeanu si Jiu de Est
in Paring), strabate mai multe unitati (Depresiunea Petrosani, Defileul
Lainici, Depresiunea Tirgu Jiu Cimpu Mare, Podisul Getic, Cimpia Romana)
si primeste ca afluenti principali pe Tismana, Motru, Gilort si Amaradia;
Defileul Jiului separa Muntii Vulcan de Muntii Parang.

Defileul Muresului (Toplita-Deda)
Muresul, cu izvoare in Hasmasu Mare, strabate regiuni diferite (Depresiunea
Giurgeu defileul Toplita Deda, Depresiunea Transilvaniei sudul Muntilor
Apuseni Dealurile de Vest si Cimpia de Vest), formeaza pe o mica portiune
granita cu Ungaria si se varsa in Tisa.
Defileul Toplita-Deda desparte Muntii Caliman si Muntii Gurghiului.

Delfin
Cetaceu rapitor cu corpul in forma de fus, de 2-3 m lungime, cu botul alungit
si prevazut cu numerosi dinti.

Delta Dunarii
Este regiunea cea mai joasa si mai noua a pamantului romanesc, pe care
fluviul o cladeste inainte de a se varsa inmare, reprezentand un tinut cu totul
deosebit.

Dendrologie
Parte a botanicii care se ocupa cu studiul plantelor lemnoase.

Depresiune
1. Intindere de teren inconjurata de inaltimi;
2. Presiune atmosferica inferioara valorii normale a presiunii dintr-un loc
oarecare.

Depresiunea Almajului (Bozovici)
Depresiune situata in Muntii Banatului.

Depresiunea Brasov
Depresiune situata in grupa sudica a Carpatilor Orientali.

Depresiunea Campulung
Depresiune situata in Subcarpatii Getici.

Depresiunea Campulung Moldovenesc
Depresiune situata in Carpatii Orientali - Grupa Nordica.

Depresiunea Caras-Ezeris
Depresiune situata in Muntii Banatului.

Depresiunea Casin
Depresiunem situata in Carpatii orientali-Grupa Centrala.

Depresiunea Chiojd
Depresiune situata in Subcarpatii Curburii.

Depresiunea Ciucului
Depresiune situata in Carpatii Orientali - Grupa Centrala.

Depresiunea Comanesti (Darmanesti)
Depresiune situata in Carpatii Orientali - Grupa Centrala.

Depresiunea Cracau-Bistrita
Depresiune situata in Subcarpatii Moldovei.

Depresiunea Dornelor
Depresiune situata in Carpatii Orientali - Grupa Nordica.

Depresiunea Dumitresti
Depresiune situata in Subcarpatii Curburii.

Depresiunea Fagaras
Depresiune situata in Carpatii Meridionali, la Poalel Muntilor Fagaras.

Depresiunea Giurgeului
Depresiune situata in Carpatii Orientali - Grupa Centrala.

Depresiunea Hateg
Depresiune situata in Carpatii Meridionali - Grupa Parang.

Depresiunea Lovistei
Depresiune situata in Carpatii Meridionali - Grupa Fagaras.

Depresiunea Maramuresului
Depresiune situata in Carpatii Orientali - Grupa Nordica.

Depresiunea Nalbant
Depresiune situata in Masivul Dobrogei de sud.

Depresiunea Neamtului
Depresiune situata in Subcarpatii Moldovei.

Depresiunea Petrosani
Depresiune situata in Carpatii Meridionali - Grupa Parang.

Depresiunea Sibiu
Depresiune situata in Podisul Transilvaniei, zona submontana.

Depresiunea Tazlau – Casin
Depresiune situata in Subcarpatii Moldovei.

Depresiunea Tg. Jiu-Campu Mare
Depresiune situata in Subcarpatii Getici.

Depresiunea Vad-Borod
Depresiune situata in Carptii Apuseni.

Depresiunea Vrancei
Depresiune situata in Subcarpatii Curburii.

Depresiunea Zarandului
Depresiune situata in Muntii Apuseni.

Detritic
(despre roci) Provenit din alte roci prin farimitarea cauzata de agentii
externi.

Detritic, orizont
Care este compus din detritus. Geologie: roca sedimentara compusa din
detritus mobil sau cimentat.

Detritus
Material rezultat din sfaramarea si distrugerea rocilor sub actiunea agentilor
modificatori externi. Poate fi:
- mineral - din dezagrgarea rocilor;
- organic - din dezagregarea cochiliilor, a scheletelor de animale si plante.
Geologii impart detritusul dupa marimea particulelor in:
- psefite - pietrisuri;
- psamite - nisipuri;
- pelite - praf sau mal.
Acestea prin cimentare dau rocile detritice: conglomerate (cand pietrisul e
rotund), brecii (cand e colturos), gresii (nisip), loessuri, argile, marne.

Devonian
(In sintagma) Perioada (sau era) devoniana (si substantivat) = a treia (sau a
patra) perioada a erei paleozoice, caracterizata prin existenta plantelor cu
organizare simpla, a tuturor claselor de nevertebrate etc.

Diaspora
Romanii din afara hotarelor tarii - in cazul nostru.

Diatomee
Clasa de alge monocelulare microscopice, cu cochilii de silice.

Diatomita
Sediment silicios, consolidat, format din depunerea cochiliilor de diatomee;
tripoli, kiselgur.

Dihor
Mamifer carnivor de marimea unei pisici, cu corpul lung si subtire, cu
picioarele scurte.

Dobresti (lac de acumulare)
Apele Ialomitei au fost stavilite formandu-se lacurile Scropoasa si Bolboci,
din care se asigura apa necesara hidrocentralelor de la Dobresti si Moroeni.

Dognecei (munti)
Culme muntoasa in Muntii Banatului - 617m.

Dolomit
Roca sedimentara, dublu carbonat de calciu si magneziu. Se intrebuinteaza ca
fondant in siderurgie, ca piatra de constructie, in industria chimica (la
fabricarea acidului carbonic), in industria sticlariei, ca ingrasamant chimic
etc.

Dom
Structura geologica in forma de bolta larga circulara sau eliptica.

Dragasani (podgorii- pod.Getic)
Localitate in Pod.Getic renumita pentru podgorii.

Drobeta (Drobeta-Turnu-Severin)
Drobeta-Turnu-Severin.

Dropia
Pasare de stepa, de talie mare (ocrotita prin lege).

Duna
Movila (mica) de nisip formata de vint in regiunile nisipoase.

Dunarea
Pentru tara noastra, Dunarea constituie una dintre componentele esentiale
ale naturii locurilor. Ea colecteaza aproape intreaga retea de ape curgatoare
(in afara catorva mici rauri dobrogene). Afluentii ei principali formeaza un
fel de aureola in jurul cununei Carpatilor, iar afluentii de ordinul al doilea
au directii radiale, ferastruind prin vai transversale muntii, fapt deosebit de
favorabil cailor de comunicatie interioare.
Dunarea este cel mai important fluviu international din Europa, pe care o
strabate de la vest la est, din apropierea Rinului pana la Marea Neagra. La
intrarea in tara noastra are un debit mediu de 5560 m3/s datorita in buna
parte aportului afluentilor mari pe care ii aduna in zona de convergenta
hidrografica din apropiere de Belgrad (Drava, Tisa, Sava, Morava) care-i
dubleaza debitul. Pe teritoriul tarii noastre, Dunarea parcurge 1075 km si
aduna o mare cantitate de ape, astfel ca la Patlageanca inainte ca fluviul sa
se desparta in bratele ce alcatuiesc delta si sa-si rasfire apele pe numeroase
garle, debitul mediu ajunge la 6470 m3/s, egal cu cel al Volgai.
Pe teritoriul romanesc, Dunarea cuprinde patru sectoare cu caractere
diferite. Defileul dintre Bazias si Orsova, odinioara cu mari dificultati in
calea navigatiei (stanci in albie, curenti in vartej), a fost pus in valoare prin
crearea marelui baraj de la Portile de Fier, unul dintre cele mai mari sisteme
hidroenergetice si de navigatie (cu duble ecluze) din Europa. Sectorul Portile
de Fier-Calarasi, unde fluviul curge intr-o singura albie (doar cateva mari
ostroave), dispune de adancimi ce asigura un pescaj minim de 2 m (la apele
mici). Sectorul Calarasi-Braila se caracterizeaza prin despartirea fluviului in
doua brate ce inchid in interior doua incinte, pe vremuri cu mlastini, lacuri
si paduri, in prezent indiguite, drenate si cultivate agricol. in aval de Braila
este Dunarea maritima, cu adancimi mai mari, ceea ce asigura circulatia
navelor maritime (peste 7m pescaj). Navigatia in sectorul Deltei se face pe
bratul Sulina, canalizat si permanent dragat de aluvunile ce se depun cu
deosebire la varsarea in mare formand bara de la Sulina.

Dunarea Noua
Vezi Bratul Borcea.

Dunarea Veche
Vezi Bratul Borcea. Descarca tot dictionarul

Alte Lectii din geografie

Please enable / Bitte aktiviere JavaScript!
Veuillez activer / Por favor activa el Javascript![ ? ]