Economia. Agricultura. Industia Romaniei





ECONOMIA

Economia europeană prezintă două situaţii:

  • state cu economie dezvoltată (majoritatea)
  • state aflate în dezvoltare

Economia – ramuri – A. Agricultura
B. Industria
C. Servicii

  1. A G R I C U L T U R A

Agricultura – ramuri – 1. Cultura plantelor
2. Creşterea animalelor

  1. Cultura plantelor

Condiţii:
Fondul funciar = totalitatea suprafeţelor (având diferite calităţi)
În România, fondul funciar se împarte în: terenul agricol ( teren arabil, păşuni, fâneţe, vii, livezi): 61 %; păduri: 28 %; ape-bălţi: 3,8 %; alte suprafeţe: 6,3 %.
Solurile
Cele mai fertile sunt solurile din clasa molisolurilor: cernoziomurile, urmate de cernoziomuri levigate aflate sub stepa din partea de est a Europei. Prin îmbogăţirea proprietăţilor solului, sunt utilizate pentru culturi şi solurile din clasa argiluvisolurilor şi din clasa cambisolurilor (desfăşurate larg în jumătatea de vest a Europei).
Relieful
În zona de câmpie se practică culturile arabile, în zona de deal/podiş culturile de viţă-de-vie şi pomicultura, iar în zona de munte creşterea animalelor.
Clima
Europa are agricultura de tip temperat. În partea de sud a Europei se remarcă agricultura de tip tropical, cu măslini şi citrice.

  • Cultura cerealelor: grâu, porumb, orz, sorg, ovăz şi secară

Regiunile cerealiere sunt în partea de vest şi cea centrală a Europei.

  • Plantele tehnice: floarea-soarelui, soia, sfecla de zahăr, inul şi cânepa

Floarea soarelui este cultivată în Rusia, Ucraina, România, Ungaria, Serbia, Spania, Franţa.
Sfecla de zahăr este cultivată în partea de nord-vest şi cea de nord a Europei.


În România se cultivă în spaţiile mai reci, depresionare.
Rapiţa se cultivă în Franţa şi Germania.
Inul se cultivă în Franţa de Nord şi Belgia, iar cânepa în partea de sud-est a continentului.

  • Cartoful

Se cultivă din Pen. Scandinavia până în peninsulele sudice.

  • Legumele

Se cultivă în spaţiile din apropierea marilor oraşe.

  • Viţa-de-vie

Bazinele marine sudice deţin ponderea cea mai mare a suprafeţelor viticole: Spania, Franţa, Italia, Grecia, România, Rep. Moldova.

  1. Creşterea animalelor
  • Bovinele

Creşterea bovinelor este principala ramură zootehnică europeană. Marile efective sunt repartizate în Rusia, Franţa, Germania, Regatul Unit, Danemarca, Olanda, Suedia, România, Polonia.

  • Porcinele

În Germania, Rusia, Polonia, Spania, Ucraina, Franţa, Olanda.

  • Ovinele

Regiunile cu tradiţie a transhumanţei practică creşterea ovinelor; Europa de Est, Europa de Sud şi Arhip. Britanic.

  • Sericicultura

Reprezintă creşterea viermilor de mătase şi se practică în Rusia, Germania, România, Polonia datorită culturii dudului.

  • Avicultura

Creşterea păsărilor este practicată în Europa de Est în jurul gospodăriilor, iar intensiv sunt crescute în Belgia, Olanda, Franţa, Germania, Danemarca.

  1. Industria dezvoltată pe baza agriculturii
  • Industria alimentară

Această ramură economică este larg practicată de toate statele europene. Unele state vest-europene sunt exportatoare de produse alimentare, iar ţările din partea de est exportă produsele culese.

  • Industria produselor textile

Această ramură are tradiţii vechi în Europa. Bumbacul are centrele la Manchester, Lille, Milano, Hamburg, Anvers, Lodz, Barcelona. Lâna are concentraţie mare în Regatul Unit, Franţa, Italia. Mătase naturală se produce în Italia, Franţa, Elveţia.

  • Industria pielăriei şi a încălţămintei

Este concentrată în Europa de Vest, dar şi în Rusia.

  • I N D U S T R I A

  1. Industria energetică

Este industria ce prelucrează resursele energetice.
Resursele energetice sunt:
Petrolul extras din Subcarpaţii Curburii, Podişul Getic, Câmpia Munteniei, Câmpia Bărăganului, Câmpia de Vest, Platforma continentală a Mării Negre. Se prelucrează în rafinării.
Gazele asociate se extrag împreună cu petrolul.
Gazul metan se extrage din Podişul Transilvaniei.
Huila se extrage din Depresiunea Petroşani. Se prelucrează în cocs siderurgic.
Lignitul se extrage din Podişul Getic (Baz. Motru-Rovinari), Dealurile de Vest (Baz. Barcăului), Subcarpaţii Getici şi de Curbură. Se utilizează în industria energiei electrice.

Rafinării sunt la Brazi („Petrobrazi”), Năvodari, Piteşti.

  1. Industria energiei electrice

Este industria ce, folosind diferite resurse, produce energie electrică. Aceasta se produce în termocentrale, hidrocentrale, atomocentrală.

Termocentrale
Utilizează gazul metan, gazele asociate, cărbunii, produse petroliere.
Deva (Mintia), Luduş-Iernut, Craiova (Işalniţa), Oneşti (Borzeşti), Bucureşti-Sud, Ploieşti (Brazi), Brăila (Chişcani) etc.

Hidrocentralele
Folosesc forţa apei prin sisteme hidroenergetice construite pe râuri. Cele mai mari hidrocentrale sunt:
Porţile de Fier I (L. Porţile de Fier pe Dunăre), Lotru-Ciunget (L. Vidra pe Lotru), Vidraru (L. Vidraru pe Argeş), Porţile de Fier II (L. Ostrovu Mare pe Dunăre), Stejaru (L. Izvoru Muntelui pe Bistriţa). Alte hidrocentrale sunt pe Bistriţa, Buzău, Ialomiţa, Argeş, Olt (32), Sebeş, Râul Mare, Cerna, Bârzava, Someşul Mic, Prut.

Atomocentrala
Două din cele 6 reactoare aflate în construcţie funcţionează asigurând 10 % din producţia energiei electrice a ţării. Se află la Cernavodă.

  1. Industria siderurgică

Este industria ce prelucrează fierul (în cantităţi mici în Munţii Poiana Ruscă), utilizând şi mangan şi cocs (obţinut prin prelucrarea huilei).
La Reşiţa, Hunedoara, Galaţi, Târgovişte, Bucureşti, Iaşi, Câmpia Turzii.

  1. Industria metalurgiei neferoase

Este industria ce prelucrează minereurile de cupru, plumb, zinc, aur şi argint. Acestea se exploatează din Munţii Metaliferi şi Munţii Gutâi.
Cuprul este prelucrat la Baia Mare şi Zlatna.
Plumbul este prelucrat la Baia Mare.
Zincul este prelucrat la Copşa Mică.
Aurul şi argintul se prelucrează la Baia Mare.
Bauxita este extrasă din Munţii Pădurea Craiului şi este prelucrată în alumină la Oradea. Bauxita transportată pe Dunăre este prelucrată la Tulcea.
Alumina este transformată în aluminiu la Slatina.

  1. Industria contrucţiilor de maşini

Produsele obţinute în industria siderurgică şi a metalurgiei neferoase sunt folosite de această industrie obţinându-se utilaj petrolier, utilaje industriale, utilaj minier, autoturisme, mijloace de transport, produse electrice şi electrotehnice.
Utilaj petrolier se produce la Ploieşti.
Utilaj industrial se face la Craiova şi la Cluj Napoca
Utilaj minier se produce la Tg. Jiu.
Autoturisme se fac la Piteşti (Dacia-Renault) şi la Craiova (Chevrolet).
Autoturisme de teren („Aro”) se produc la Câmplung.
Avioane se fac la Craiova, Bucureşti, Bacău.
Nave se fac în şantierele navale de la Constanţa, Galaţi, Brăila, Giurgiu, Drobeta Turnu Severin.
Locomotive electrice se produc la Craiova („Electroputere”) şi Reşiţa.
Vagoane la Arad („Astra”).
Autobuze se produc la Bucureşti.
Tractoare se fac la Braşovşi Miercurea Ciuc.
Motoare electrice se produc la Sf. Gheorghe, Vaslui şi Zalău.
Produse electrice şi electrotehnice se produc la Bucureşti şi Timişoara.

  1. Industria chimică

Prelucrează chimic diferite materii prime: sarea, potasiul, sulful, petrolul, gazul metan, stuf, paie. Dar şi produse importate precum cauciucul natural, apatitele, fosforitele.
Industria produselor clorosodice foloseşte sarea extrasă la Tg. Ocna, Ocnele Mari, Oc. Dej, Praid, Oc. Mureş.
În apropierea acestor zone de extracţie funcţionează şi centrele clorosodice la Oneşti (Borzeşti), Govora, Turda, Târnăveni, Ocna Mureş.
Industria acidului sulfuric folosesc piritele cuprifere.
Se află la Baia Mare, Zlatna, Copşa Mică.
Industria petrochimică foloseşte petrolul, gazul metan şi cauciucul natural producând cauciuc sintetic, mase plastice.
Se găseşte la Ploieşti (Brazi) şi Oneşti (Borzeşti).
Industria îngrăşămintelor chimice foloseşte gazul metan, azotul, apatite, fosforite, potasiu.
Centrele sunt la Bacău, Craiova (Işalniţa), Făgăraş.
Industria celulozei şi hârtiei foloseşte paie, stuf, lemn de conifere producând celuloză şi hârtie.
Aceasta se produce la Bacău, Brăila, Buşteni, Călăraşi.
Industria produselor farmaceutice şi cosmetice
Se află la Bucureşti, Iaşi, Braşov, Cluj Napoca, Oradea.

  1. Industria lemnului

Este industria ce utilizează masa forestieră a ţării (28% din fondul funciar, din care 40 % din păduri se află în Carpaţii Orientali).
Industria cherestelei are numeroase centre în Carpaţii Orientali.
Industria materialelor lemnoase produce plăci aglomerate, furnire, placaje, mobilă. Cele mai mari centre se află la Suceava, Tg. Jiu, Caransebeş, Blaj, Arad, Bucureşti (Pipera), Brăila, Constanţa.

  1. Industria materialelor de construcţie

Este industria ce utilizează rocile de construcţie şi produce ciment, var, ipsos, sticlă, articole din sticlă, ceramică pentru construcţii, ceramică fină etc.
Industria cimentului foloseşte calcarul şi are mari centre la Câmpulung, Tg. Jiu (Bârseşti), Turda, Aleşd, Medgidia.

© prof. Gabriel Bortoş

Please enable / Bitte aktiviere JavaScript!
Veuillez activer / Por favor activa el Javascript![ ? ]