Eseu cu tema “VIRUSURILE” după următorul plan:
- definire
- structura virusurilor, exemple
- formele virusurilor
- stările virusurilor
- multiplicarea virusurilor
- boli provocate de virusuri
Virusurile sunt entităţi infecţioase, pot provoca boli (viroze) la plante, animale sau om. Nu au structură celulară, nu au metabolism propriu şi nu se pot autoreproduce.
Sunt alcătuite din înveliş numit capsidă alcătuit din proteine şi un miez numit genom viral alcătuit din ADN sau ARN.
Atunci când genomul viral este ADN virusurile se numesc dezoxiribovirusuri (ca de exemplu bacteriofagul), iar când acesta este ARN, virusurile se numesc ribovirusuri (ca de exemplu virusul mozaicului tutunului).
Virusurile pot avea diferite forme:
- sferică (virusul gripal), paralelipipedică (virusul variolei), cilindrică (virusul mozaicului tutunului), cireaşă cu coadă (bacteriofagul - virus care infectează bacterii).
Virusurile se pot găsi în trei stări:
1. virion – alcătuit din capsidă şi genom viral, unitatea morfofuncţională a virusurilor,
2. virus vegetativ – virionul fără capsidă, deci genomul viral,
3. provirus – genomul viral integrat în cromozomul celulei gazdă.
Multiplicarea virusului se face numai în celula gazdă conducând astfel la liza acesteia.
La bacterii, virusurile numite bacteriofagi îşi injectează doar acidul nucleic în celulă, capsida rămânând în afara acesteia.
Moleculele de acid nucleic viral oferă informaţia genetică celulei gazdă, iar aceasta îi asigură şi replicarea şi sinteza de proteine virale, după care are loc autoasamblarea acestora.
Bolile provocate de virusuri se numesc viroze: SIDA, turbarea, poliomielita, gripa, pesta porcină, viroza cartofului, mozaicul tutunului, viroza pomilor fructiferi etc.
Cuprins: Lectii pregatitoare pentru examenul de bacalaureat la Biologie Vegetală și Animală
