G-L

G

Genurile sunt tiparele de baza a literaturii, determinate de modalitatea in care scriitorul se comunica pe sine in opera literara.

Genul epic desemneaza un mod de comunicare indirecta a autorului, prin prezentare si reprezentare a unor evenimente (prin naratiune).

Genul dramatic implica o comunicare indirecta a autorului, prin reprezentare, cu ajutorul personajelor.
Genul liric denumeste un mod de comunicare aparent directa a autorului.

Gradatia ca forma a repetitiei consta in succesiunea acelorasi elemente intr-o variatie ascendenta sau descendenta care evita primejdia monotoniei. Gradatia apare in scene, descrieri si tablouri.

Graiurile vorbite pe teritoriul tarii noastre sunt: graiul moldovenesc, muntenesc, maramuresean, crisean, banatean.

 

I

Incipitul este o formula de inceput a unui roman (a unei nuvele) care se tine minte si are consecinte in desfasurarea ulterioara a operei.
Ex. Ion de Liviu Rebreanu.

Instantele comunicarii literare de tip narativ:

• concrete: autor concret - cititor concret;
• abstracte: autor abstract - cititor abstract;
• fictive: narator - …………

Intonatie - curba melodica care se produce datorita variatilor de inaltime a sunetului in cursul emisiei unei fraze.

Intriga este acel moment al subiectului unei opere epice sau dramatice care marcheaza aparitia sau uneori chiar intensificarea conflictului, innodarea firelor actiunii, acele fire care se vor deznoda in final. Intriga fixeaza datele actiunii si prefigureaza evolutia ei.

Intrigile destinului sunt:

• intriga melodramatica in care un sir de nenorociri nemeritate se abate asupra unui erou simpatic cititorului, dar a carui slabiciune duce la nenorociri provocand mila cititorului.
• intriga sentimentala este construita invers: eroul simpatic si uneori slab iese invingator dintr-o serie de nenorociri.
• Intriga tragica are un erou simpatic care determina, intr-o oarecare masura, nenorocirile abatute asupra lui si care isi descopera tarziu propria responsabilitate.
• Intriga apologetica are un erou puternic, care trece printr-o serie de obstacole pe care le depaseste pana la sfarsit, ceea ce starneste admiratia si respectul cititorului.
• Intriga sanctiunii are un erou ale carui calitati satanice pot provoca admiratia cititorului, dar nu si simpatia; istoria acestui erou se incheie cu esecul, cu infrangerea.
• Intriga cinica consacra triumful unui personaj rau, in locul sanctiunii finale.

Introspectia este o tehnica specifica romanului de analiza psihologica, o modalitate prin care personajul isi sondeaza starile sufletesti pana la nuante infinitezimale. Procedeul literar specific de realizare a introspectiei in romanul modern este monologul interior.
Ex. Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu

Istorie (diegeza) desemneaza intr-o opera literara continutul narativ (evenimentele reale sau fictive) care se constitue intr-un univers autonom, cu legi proprii, un corespondent al vietii.

J

Jargon - scriitorii construiesc personaje carora le confera un anumit limbaj pentru care aleg particularitati ale lexicului adecvate statutului social ale acestora (cuvinte argotice sau de jargon).

 

L

Lector - relatia dintre lector si text se poate desfasura in doua directii:

• lectorul este un participant la lumea fictionala, se solidarizeaza cu opera, indentificandu-se cu eroii ei;
• lectorul este un spectator al lumii fictionale, o contempla detasat, fara a se implica in evolutia personajelor.

Lectura este ansamblul activitatilor perciptive si cognitive, urmarind identificarea si intelegerea (comprehensiunea) mesajelor transmise prin scris. Este conditionata de urmatorii parametrii: textul, contextul, lectorul, codurile.
Limbajul familiar este o particularitate a lexicului adaptata de scriitor statutului social al personajului sau.

Limba standard - unele texte literare apartin literaturii vechi si difera in privinta codului lingvistic de felul in care vorbim astazi.

Literatura absurdului este o expresie mai mult sau mai putin directa a neputintei de a intelege si de a ordona legile generale ale existentei ale lumii. Desi cuvantul absurd are sens de incoerent, irational, ilogic operele nu sunt absurde ci au un caracter simbolic. Ele insceneaza absurditatea existentei.
Ex. Strainul de Albert Camus si Castelul, Procesul de Franz Kafka si Palnia si Stamate de Urmuz.

Literatura:

• set aparte de discursuri, diferite de comunicarea cotidiana si de discursurile stiintifice prin marca distinctiva a “literaritatii” (ceea ce face dintr-o opera data o opera literara); prin extensie reusita estetica;
• disciplina de studiu (profesor de literatura);
• sistem sau institutie: ansamblul institutiilor si indivizilor care participa la activitatea literara intr-o epoca data sau in ansamblul unei culturi nationale (literatura veche, literatura contemporana, literatura est-europeana);
• totalitate a ceea ce e scris si tiparit intr-un anumit domeniu (literatura de specialitate, literatura medicala, literatura pedagogica, etc.).