Ideologii si practici politice totalitare in Europa

Ideologii si practici politice totalitare in Europa
Dupa Primul Razboi Mondial, confruntandu-se cu reale dificultati de adaptare la provocarile lumii postbelice si negasind solutii in gandirea politica si in sistemul politic democratic, multe tari s-au orientat spre oferta totalitara.
Secolul XX a cunoscut doua tipuri principale de regimuri totalitare:
- fasciste in Italia, Germania (unde a fost cunoscut sub numele de nazism sau national-socialism), Ungaria, Spania, Portugalia;
- comuniste - prima tara comunista a fost Rusia (URSS), urmata, dupa al Doilea Razboi Mondial, de statele din Europa de Rasarit (Romania, Polonia, Ungaria, Bulgaria, Cehoslovacia, Albania, Iugoslavia, Germania de Est).
 

Caracteristici comune ale regimurilor politice totalitare:
- existenta partidului unic si a unui dictator in fruntea statului;
- lichidarea oricarei forme de opozitie (epurare politica);
- controlul absolut al statului asupra societatii;
- puterea e exercitata cu ajutorul terorii, prin intermediul politiei politice;
- supravegherea populatiei de catre politia politica;
- incalcarea grava a drepturilor omului;
- cultul personalitatii, cenzura presei etc.
* este admisa o singura ideologie: nationalism agresiv sau rasism in cazul fascismului si nazismului, si marxism-leninism in cazul comunismului.
 

Comunismul - extrema stanga - originea ideologiei comuniste se gaseste in operele lui Karl Marx, in principal “Manifestul Partidului Comunist”, in care e fundamentat principiul “luptei de clasa”. Marx considera ca noua societate, cea comunista, se va edifica mai intai in tarile dezvoltate, in care proletariatul va prelua, prin revolutie, puterea de la burghezie. Lenin, ideologul bolsevicilor, a fundamentat ideea ca si in Rusia (tara mai putin dezvoltata) este posibila victoria unei revolutii socialiste, cu conditia existentei unei conjuncturi social-economice propice care sa fie exploatata de un partid format din revolutionari de profesie. Acesta urma sa fie partidul bolsevic, aripa radicala desprinsa din Partidul Social-Democrat Rus.

Comunistii declarau ca obiectivul regimului lor politic este edificarea societatii socialiste, in care oamenii, eliberati de exploatare, sa-si dezvolte in mod multilateral personalitatea. Temeiul acestor transformari o constituiau desfiintarea proprietatii private, pentru eliminarea inegalitatilor economice dintre oameni si a claselor sociale, si instaurarea dictaturii proletariatului, ca modalitate de infrangere, prin violenta, a rezistentei impotriva noii societati.
Comunismul fost instaurat dupa lovitura de stat din octombrie 1917, in urma careia Vladimir Ilici Lenin preia puterea politica a Rusiei, considerata actul de nastere al statului sovietic. In 1918-1921 s-a desfasurat razboiul civil intre partizanii vechiului regim (albii) si sustinatorii bolsevicilor (rosii). Au intervenit mai multe state europene impotriva Rusiei sovietice, dar bolsevicii au dezlantuit teroarea: au infiintat Armata Rosie si politia secreta CEKA.
 

Practici politice in timpul lui Lenin:
- orice forma de opozitie a fost desfiintata, fiind interzisa functionarea tuturor partidelor, in afara celui comunist (PCUS);
- a fost creata politia politica a regimului: CEKA, NKVD, KGB;
- controlul statului in economie prin nationalizarea intreprinderilor.
I.V.Stalin (1924-1953) intensifica toate aceste practici prin:
- colectivizarea fortata a agriculturii;
- proprietatea privata e desfiintata prin nationalizare (confiscare);
- economie centralizata si planificata rigid (planuri cincinale);
- cultul personalitatii capata proportii fara precedent;
- opozantii politici au fost executati sau trimisi la inchisoare sau in lagare de munca fortata, care formau Gulagul (din Siberia) (unde au murit 18 milioane de oameni). In anii 30, milioane de oameni (30-40) au cazut victime epurarilor staliniste, deoarece erau considerati de regim dusmani ai poporului.
Dupa al Doilea Razboi Mondial URSS a ocupat cea mai mare parte a Europei Centrale si de Rasarit. Intre 1944-1948, sub ocupatia trupelor sovietice, prin forta si prin fraudarea alegerilor, a fost instalat comunismul in Romania, Bulgaria, Polonia, Ungaria, Cehoslovacia, estul Germaniei, Iugoslavia, Albania, China, Coreea de Nord, Vietnam si Cuba. Astfel, Europa a fost divizata in plan politic, economic si cultural. Simbolul acestei divizari a fost ridicarea in 1961 a “Zidului Berlinului”.
 

Erodarea regimului comunist:
- revolte antisovietice si anticomuniste in: 1953 - Republica Democrata Germania, 1956 - Ungaria si Polonia, 1968 - Cehoslovacia. Toate au fost invinse prin interventia armatei sovietice;
- anii 1970-1989 au scos in evidenta falimentul economic al sistemului comunist;
- au aparut miscari de disidenta in cadrul carora opozantii regimurilor comuniste militau pentru drepturile omului (Cehoslovacia, Polonia);
- 1985 - Mihail Gorbaciov a initiat politica “Perestroika I glanzosti” (reconstructie si redeschidere) prin care a incercat reformarea partidului si statului sovietic, dar nu a facut decat sa accelereze descompunerea regimurilor comuniste din Europa;
- 1989 - regimul totalitar este inlaturat din majoritatea statelor europene foste comuniste;
- 1991 - URSS s-a dizolvat oficial si M.Gorbaciov a demisionat din toate functiile pe care le detinea.
 

Fascismul - extrema dreapta - promoveaza idei nationaliste duse pana la extrem. Pe langa idealizarea propriei natiuni si preamarirea trecutului glorios (exemplu Italia - Imperiului Roman din Antichitate), se manifesta intoleranta fata de alte natiuni/rase/ideologii.
Ideologia si regimul au fost fondate de Benito Mussolini in Italia. El sustinea in 1919 statul de tip totalitar, critica liberalismul si incuraja corporatismul (reunirea patronilor si sindicatelor intr-un organism institutionalizat politic, cu scopul de a elimina tensiunile sociale). In plan politic, corporatismul urmarea inlocuirea Parlamentului cu o Adunare a Delegatilor Corporatiilor.
In octombrie 1922 fascistii organizeaza “marsul asupra Romei”, prin care l-au determinat pe rege sa-l numeasca prim-ministru pe Benito Mussolini:
- a fost interzisa orice forma de opozitie (desfiintau partidele si sindicatele);
- au fost organizate politia politica OVRA si organizatiile paramilitare;
- i s-au acordat puteri sporite lui Mussolini printr-o lege speciala;
- indoctrinarea cetatenilor prin propaganda si organizatii fasciste;
- s-a infiintat Tribunalul special care stabilea masuri aspre impotriva adversarilor politici si a fost introdusa cenzura.
 

Nazismul - extrema dreapta - ideologie:
- are la baza nationalismul exacerbat, rasismul si antisemitismul;
- a fost fundamentat de Adolf Hitler, acesta considera ca nemtii fac parte dintr-o rasa superioara (ariana);
- e dreptul rasei superioare sa domine oamenii inferiori (negri, slavi, evrei);
- superioritatea rasiala a argumentat ideea de “spatiu vital”, adica necesitatea razboaielor care sa elimine “rasele inferioare” si sa creeze un teritoriu adecvat rasei ariene;
- sistemul democratiei parlamentare era considerat vinovat pentru problemele economice si sociale;
- evreii erau considerati vinovati de toate relele societatii germane, de aceea nazistii sustineau exterminarea lor.
Preluarea puterii:
- alegerile din 1932 au fost castigate de Partidul National Socialist al Muncitorilor Germani (NSDAP) condus de Adolf Hitler;
- in 1933 presedintele l-a numit cancelar al Germaniei pe Hitler;
- in 1933 Parlamentul i-a acordat puteri dictatoriale lui Hitler.
 

Practici politice:
- a fost interzisa orice forma de opozitie (desfiintau partidele si sindicatele);
- au fost organizate politia politica Gestapo si organizatiile paramilitare;
- cetatenii au fost indoctrinati prin propaganda si prin diferite organizatii fasciste; a fost introdusa cenzura;
- antisemitismul a fost transformat in politica de stat: evreilor li se retrag drepturile civile si politice; in 1942 se aplica solutia finala, incepe Holocaustul, pana in 1945 fiind ucisi aproximativ 6 milioane de evrei.

Alte Lectii din istorie