Lacurile





-caracteristici generale-

  • Sunt suprefete depresionare ocupate permanent cu apa.
  • In Romania sunt cca. 3500 lacuri ce reprezinta cca. 1 % din suprefata tarii.
  • Au suprafete variabile, cel mai intins fiind complexul lacustru Razim-Sinoe (cca. 700 km2).
  • Cele mai multe lacuri au apa dulce, dar sunt si lacuri cu apa sarata si namol folosit in tratament (Lacul Sarat, Amara, Techirghiol, etc.), cu vegetatie si fauna specifica.
  • Prezinta importanta pentru alimentarea cu apa a populatiei, in industrie, agricultura, tratament, navigatie, prevenirea inundatiilor, turism, sport, etc..
  • Se intalnesc in toate formele de relief, avand origini diferite.
  • Dupa localizarea geografica se impart in lacuri: de munte, de deal, de campie, din lunca si Delta Dunarii, de pe tarmul marii.

Lacurile de munte
Dupa modul de formare deosebim :
Lacuri glaciare, formate prin acumularea apelor din ploi sau topirea zapezilor in depresiunile create de ghetari: Bucura (cel mai intins) si Zanoaga (cel mai adanc) in Muntii Retezat, Galcescu in Muntii Parang, Capra, Podragu, Iezer, Balea in Muntii Fagaras, Lala in Muntii Rodnei.
Lacuri in crater vulcanic, formate prin acumularea apei in craterul unui vulcan stins: Sfanta Ana din Muntii Ciomatu Mare.
Lacuri de baraj natural, formate prin stavilirea cursului unei ape in urma alunecarilor de teren: Lacul Rosu in bazinul superior al Bicazului.
Lacuri formate in masivele de sare (ocnele de sare parasite): Costiui si Ocna Sugatag in Depresiunea Maramuresului.
Lacuri formate in tinuturile calcaroase (in doline): Varasoaia si Ighiu in Muntii Apuseni.
Lacuri de baraj antropic (de acumulare) create de om pentru alimentarea cu apa a hidrocentralelor: pe Bistrita (Izvorul Muntelui si alte trei in aval), pe Buzau (Siriu), pe Teleajen (Maneciu), pe Ialomita (Scropoasa si Bolboci), pe Arges (Vidraru si alte trei mai mici), pe Olt, Sadu, Lotru (Vidra), Sebes, Raul Mare (Gura Apei), Cerna, Motru, Tismana, Dunarea (Portile de Fier I), Barzava (Valiug), Somesul Mic (Fantanele si Tarnita), Crisul Repede.

Lacuri de deal
Dupa modul de formare deosebim :

  • lacuri formate in masive de sare: Ursu de la Sovata, Ocna Sibiului, Ocna Mures, Turda, Ocna Dejului, Ocnele Mari, Slanic, Telega ;
  • lacuri formate in tinuturi calcaroase: Ponoare;
  • iazuri si helesteie amenajate pentru retinerea apei in perioadele secetoase si piscicultura in Campia Transilvaniei si Campia Moldovei (Dracsani);
  • lacuri de acumulare pe Bistrita, Siret, Prut (Stanca – Costesti), Ialomita (Pucioasa), Arges, Olt, Jiu (lacul Ceauru), Dunare (Portile de Fier I).

 

Lacuri de campie
Dupa modul de formare deosebim :
lacuri sarate sau cu apa dulce formate in mici depresiuni (crovuri) din Campia de Vest si Campia Baraganului. Unele au apa sarata datorita evaporarii apelor freatice in perioada calda si secetoasa (Movila Miresei, Amara, Lacul Sarat);
limane fluviatile formate prin bararea unor afluenti mici cu aluviunile raului principal la varsarea in acesta: in Campia Romana (Snagov, Caldarusani, Balta Alba, Mostistea);
lacuri formate intre sirurile de dune din Campia Olteniei si Campia de Vest;
iazuri si helesteie amenajate pentru retinerea apei in perioadele secetoase si piscicultura (in Campia Ramana si Campia de Vest) ;
lacurile din apropierea capitalei amenajate de om pe raul Colentina pentru agrement (Herastrau, Floreasca, Baneasa, Pantelimon, Tei) ;
lacuri de acumulare construite pentru alimentarea cu apa a hidrocentralelor situate pe Olt in aval de Slatina.

Lacuri din lunca si delta Dunarii
Dupa modul de formare deosebim:

  • limane fluviatile care s-au format prin bararea cu aluviuni a unor afluenti mici ai Dunarii (Oltina, Bugeac) ;
  • balti in Lunca Dunarii (Bistret, Suhaia, Brates) ;
  • din Delta Dunarii: Matita, Gorgova, Fortuna, Lumina, Dranov, Merhei, Rosu ;
  • lacuri de acumulare: Ostrovu Mare pe Dunare.

Lacuri de pe tarmul marii

  • limane maritime formate prin bararea gurilor de varsare ale unor rauri, cu praguri de nisip depuse de mare: Babadag, Tasaul, Agigea, Techirghiol, Tatlageac, Mangalia ;
  • lagune maritime formate prin inchiderea partiala cu cordoane de nisip a unor golfuri, de curentii marini: Complexul lagunar Razim (Razim, Golovita, Smeica , Sinoe) si laguna Siutghiol.

Alte Lectii din geografie

Please enable / Bitte aktiviere JavaScript!
Veuillez activer / Por favor activa el Javascript![ ? ]