Luxemburg
Denumirea oficială: Marele Ducat de Luxemburg Capitala: Luxemburg Ville (74.000 loc.)
Limba oficială: franceza şi luxemburgheza (un dialect german)
Suprafaţa: 2.586 km2
Locuitori: 410.000 (158 loc./ km2)
Religia: catolicism 95%; protestantism, mozaism
Moneda: francul luxemburghez, moneda actuală: euro
Forma de guvernământ: monarhie ereditară constituţio¬nală
Ziua naţională 23 iunie
Harta fizica Luxemburg
Geografie: Luxemburg este aşezat în Europa de Vest.Limite: Belgia (V şi N), Germania (E), Franţa (S).
Geografia fizică: Luxemburg are două zone distincte de relief: în N munţi erodaţi, cu aspect de podiş (Oesling) şi cu văi adânci (Sur), reg. ce face parte din cea a Ardenilor, şi în Ş, câmpia Gutland/Bon Peys, cca. 65% din terit., care continuă câmpia Lorenei (274 m alt.). Clima: este temperată de tranziţie către cea continentală. În N este mai aspră, în S, în Gutland, clima e mai dulce.
Floră şi faună: Pădurile acoperă 33% din terit. Luxem¬burgului; păduri de foioase (în Oesling predomină ste¬jarul şi în Gutland fagul).
Populaţia: este formată din luxemburghezi şi străini (cca. 20%): italieni, portughezi, francezi, germani. Concen¬trarea populaţiei în S şi SV ţării.
Rata natalităţii: 12,5‰; a mor¬talităţii: 9,9‰. Rata populaţiei urbane: 89%.
Resurse şi economie: Luxemburg are o economie dezvoltată, axată în ultima vreme pe operaţiuni bancare, pe o extindere a serviciilor în general. Industria siderurgică foarte dezvoltată, pe baza importului de materie primă (în deceniile trecute mai avea rezerve proprii de min. de fier). Agricultura e bazată pe creşterea animalelor (bovine, porcine); culturi variate: cereale, pomi fructiferi, viţă de vie, flori, tutun. Export: către partenerii din Benelux şi ţările CEE.
Transporturi şi comunicaţii: căi ferate, căi rutiere, aero¬port la Luxemburg Ville.
Oraşe: Esch-sur-Alzette (SV), Differdange /Differdingen (SV), Dudelange/Diidelingen (S).
Istoria Luxemburgului: În sec. X în jurul oraşului şi castelului familiei de Luxemburg se ridică un comitat care în 1354 devine ducat. În 1441 L. trece sub stăpânirea ducelui de Burgundia; în 1506 devine posesiune a Habsburgilor din Spania; 1659-1697 este ocupat de Franţa. În 1714, prin tratatul de la Rastatt, Luxemburg este cedat Austriei. In 1795 este anexat de Franţa: Congresul de la Viena (1815) ridică Luxemburg la rangul de Mare Ducat, legat de Olanda printr-o uniune-personală, membru al Confederaţiei Germanice. Partea occidentală a Luxemburgului în 1831 este încadrată în Belgia; restul, sub suzeranitatea regelui Olandei. În 1867, tratatul de la Londra recunoaşte independenţa Luxemburg şi neutrali¬tatea sa sub garanţia marilor puteri. În 1912 este abrogată legea salică în Luxemburg şi Marie-Adelaide devine mare ducesă. Între 1914-1918 Luxemburg este ocupat de germani. În 1919, marea ducesă Chariotte dă o Constituţie democratică ţării. În 1922, uniunea economică cu Belgia. Între 1940-1944, ocupaţia germană. În 1947 Luxemburg împreună cu Belgia şi Olanda formează uniunea vamală, apoi econ. Benelux. Stat membru fondator a importante organizaţii europene şi internaţionale printre care: Con¬siliul Europei (1949), CEE (1957), NATO (1949), Uniunea Europei Occidentale (1955).
Statul: este monarhie constituţională, mare ducat ereditar, conform Constituţiei din 1968. Puterea legislativă este exercitată de marele duce şi de Camera Deputaţilor (Par¬lament); mandat pe 5 ani. Puterea executivă este exerci¬tată de un cabinet format ca rezultat al alegerilor legislative. Multipartitism.
