Model de subiect la Logica, argumentare si comunicare pentru examenul de Bacalaureat 2015.
În cadrul examenului de Bacalaureat 2015, disciplina Logică, argumentare şi comunicare are statutul de disciplină opţională fiind susţinută la proba E. d), în funcţie de filieră, profil şi specializare, de către elevii care care au absolvit: profilul umanist din filiera teoretică, profilul servicii din filiera tehnologică şi toate profilurile şi specializările din filiera vocaţională, cu excepţia profilului militar
MODEL DE SUBIECT: LOGICĂ, ARGUMENTARE ȘI COMUNICARE:
Model de subiect Logica, argumentare și comunicare Bacalaureat 2015 (*pdf)
Ministerul Educației Naționale
Centrul Național de Evaluare și Examinare
Examenul de bacalaureat național 2015 Proba E. d)
Logică, argumentare și comunicare
MODEL DE SUBIECT
Profilul umanist din filiera teoretică, profilul servicii din filiera tehnologică și toate profilurile și specializările din filiera vocațională, cu excepția profilului militar
Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu. Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Scrieți pe foaia de examen litera corespunzătoare răspunsului corect, pentru fiecare dintre enunțurile de mai jos. Este corectă o singură variantă de răspuns.
1. Predicatul logic al propoziției „Unii elevi sunt olimpici la logică” este:
a. sunt olimpici la logică
b. sunt olimpici
c. sunt
d. olimpici la logică
2. În funcție de numărul premiselor din care se obține concluzia, raționamentele pot fi:
a. valide și nevalide
b. deductive și inductive
c. mediate și imediate
d. inductive și mediate
3. Intensiunea unui termen se refera la:
a. totalitatea obiectelor la care se referă acel termen
b. proprietățile obiectelor pe care termenul respectiv le desemnează
c. cuvântul care exprimă termenul
d. totalitatea literelor din care este alcătuit termenul
4. Componentele oricărei clasificări sunt:
a. definitul, clasele și criteriul clasificării
b. clasele, definitorul și criteriul clasificării
c. clasele, elementele și criteriul clasificării
d. criteriul, elementele și relația de clasificare
5. Termenii zăpadă și nea se afla în raport de:
a. contradicție
b. contrarietate
c. identitate
d. încrucișare
6. Reprezintă o propoziție particulară negativă:
a. Nimeni nu este drept de bunăvoie.
b. Orice om are dreptul la libertate.
c. Există cel puțin un mamifer care zboară.
d. Unele persoane nu au fost de acord cu ideile prezentate.
7. Dacă termenului elev i se adaugă proprietatea de liceu, atunci:
a. extensiunea termenului rămâne neschimbată
b. extensiunea termenului crește
c. extensiunea termenului scade
d. intensiunea termenului scade
8. Termenul zmeul-zmeilor este, după extensiune:
a. vid
b. nevid
c. negativ
d. abstract
9. Termenii elev de liceu și elev de gimnaziu sunt în raport de:
a. contradicție
b. contrarietate
c. ordonare
d. încrucișare
10. Propoziția „Nicio vacanță nu este plictisitoare” este:
a. universală afirmativă
b. universală negativă
c. particulară afirmativă
d. particulară negativă
|
SUBIECTUL al II-lea |
(30 de puncte) |
||
|
Se dau următoarele propoziții: |
|
|
1. Unii pești de apă dulce sunt păstrăvi.
2. Unele experiene de viață nu sunt plăcute.
3. Nicio persoană amabilă nu este antipatică.
4. Toate atitudinile sunt trăsături de caracter.
A. Precizați formula propoziției 4. |
2 puncte |
B. Construiți, atât în limbaj formal cât și în limbaj natural, subcontrara propoziției 1 și supraalterna propoziției 2. |
6 puncte |
C. Aplicați explicit operațiile de conversiune și obversiune, pentru a deriva conversa și obversa corecte ale fiecăreia dintre propoziiile 1 și 4, atât în limbaj formal, cât și în limbaj natural. |
10 puncte |
D. Reprezentai prin metoda diagramelor Euler propozi ia categorică 3. |
4 puncte |
E. Doi elevi, X i Y, opinează astfel: X: Dacă unii pești de apă dulce nu sunt păstrăvi, atunci unii păstrăvi nu sunt pești de apă dulce. Y: Dacă toate atitudinile sunt trăsături de caracter, atunci unele trăsături de caracter sunt atitudini. |
|
Pornind de la această situație: |
|
|
a) |
formalizați demersul logic specific celor două raționamente; |
4 puncte |
b) |
explicați corectitudinea logică a raționamentelor formalizate. |
4 puncte |
SUBIECTUL al III-lea |
(30 de puncte) |
|
A. Fie următoarele două moduri silogistice:aii-3, aeo-4. |
|
1. Scrieți schema de inferenă corespunzătoare fiecăruia dintre cele două moduri silogistice date și construiți, în limbaj natural, un silogism care să corespundă uneia dintre cele două scheme de inferenă. 8 puncte
2. Verificați explicit, prin metoda diagramelor Ve nn, validitatea oricăruia dintre cele două moduri silogistice date, precizând totodată decizia la care ai ajuns. 4 puncte
B. Construiți, atât în limbaj formal cât și în limbaj natural, un argument valid cu două premise, prin care să justificați propoziția “Unele evenimente istorice sunt imprevizibile”. 8 puncte
C. Fie următoarea definiție:
Dreptatea este armonia sufletului cu el însuși.
1. Menionați o regulă de corectitudine pe care o încalcă definiția dată. 2 puncte
2. Enunțați două reguli de corectitudine a definirii, diferite de regula de la punctul a. și construiți, pentru fiecare dintre acestea, câte o definiție care să le încalce. 8 puncte
Logică, argumentare și comunicare
BAREM DE EVALUARE ȘI DE NOTARE
Profilul umanist din filiera teoretică, profilul servicii din filiera tehnologică și toate profilurile și specializările din filiera vocațională, cu excepția profilului militar
Se punctează orice formulare/modalitate de rezolvare corectă a cerinelor.
Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem. Nu se acordă fraciuni de punct.
Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărțirea punctajului total acordat pentru lucrare la 10.
SUBIECTUL I |
(30 de puncte) |
|
câte 3 puncte pentru fiecare răspuns corect, astfel: |
|
|
1d, 2c, 3b, 4c, 5c, 6d, 7c, 8a, 9b, 10b. |
10x3p= 30 puncte |
|
SUBIECTUL al II-lea |
(30 de puncte) |
|
A. precizarea formulei propoziției 4: SaP |
2 puncte |
B. câte 1 punct pentru construirea, în limbaj formal , a subcontrarei propoziției 1 (SoP) și a
supraalternei propoziției 2 (SeP) |
2x1p= |
2 puncte |
câte 2 puncte pentru construirea, în limbaj natural, a subcontrarei propoziției 1 și a |
||
supraalternei propoziției 2 |
2x2p= 4 puncte |
|
C. câte 1 punct pentru aplicarea explicită a operațiilor de conversiune și obversiune, pentru a deriva conversa și obversa corecte ale fiecăreia dintre propozițiile 1 și 4, în limbaj formal |
|
|
|
|
|
|
2x2x1p= 4 puncte |
|
câte 1 punct pentru derivarea, în limbaj natural , a conversei fiecăreia dintre propozițiile 1 și 4 |
||
|
2x1p= 2 puncte |
|
câte 2 puncte pentru derivarea, în limbaj natural, a obversei fiecăreia dintre propozițiile 1 și 4 |
||
|
2x2p= 4 puncte |
|
D. reprezentarea prin metoda diagramelor Euler a propoziției categorice 3 |
4 puncte |
E. a) câte 2 puncte pentru formalizarea fiecăruia dintre cele două raționamente (X: SoP→PoS,respectiv Y: SaP→PiS) 2x2p= 4 puncte
b) câte 2 puncte pentru explicarea corectitudinii logice a fiecăruia dintre celor două raționamente (de exemplu, X: SoP→PoS conversiune nevalidă, se încalcă legea distribuirii termenilor; Y: SaP→PiS conversiune validă, se respectă legea distribuirii termenilor)
|
2x2p= 4 puncte |
|
SUBIECTUL al III-lea |
(30 de puncte) |
|
A.
1. câte 2 puncte pentru scrierea schemei de inferență corespunzătoare fiecăruia dintre cele
două moduri silogistice date, astfel: |
|
|
MaP |
PaM |
|
MiS |
MeS |
|
SiP |
SoP |
2x2p= 4 puncte |
|
|
|
- construirea, în limbaj natural, a unui silogism care să corespundă oricăreia dintre cele două scheme de inferență |
4 puncte |
2. reprezentarea grafică, prin intermediul diagramelor Venn, a oricăruia dintre cele două
moduri silogistice date |
3 puncte |
precizarea deciziei privind validitatea modului silogistic reprezentat grafic |
1 punct |
B. |
|
|
|
|
construirea, în limbaj formal, a argumentului valid care să justifice propoziția dată |
4 puncte |
|||
construirea, în limbaj natural, a argumentului valid care să justifice propoziția dată |
4 puncte |
|||
C. |
|
|
|
|
1. |
menționarea oricărei reguli de corectitudine pe |
care o încalcă definiția dată |
|
2 puncte |
2. |
câte 2 puncte pentru enuțnarea fiecăreia dintre |
regulile de corectitudine a definirii, diferite |
||
|
de regula de la punctul a |
|
2x2p= 4 puncte |
|
|
câte 2 puncte pentru construirea fiecăreia dintre definițiile cerute |
2x2p= |
4 puncte |