Modele de subiecte pentru examenul de Bacalaureat 2014 la Istorie





Modele de subiecte pentru examenul de Bacalaureat 2014 la Istorie.

 

Model de subiect la Istorie pentru examenul de bacalaureat 2014, Proba E. c).

 Model de subiect + Barem la Istorie Bacalaureat 2014 (*pdf)

 

În cadrul examenului de bacalaureat 2014, Istoria are statutul de disciplină obligatorie, fiind susţinută la proba E. c) în funcţie de filieră, profil şi specializare. 

 

 

Examenul de bacalaureat național 2014

Proba E. c)

Istorie

 

MODEL DE SUBIECT

Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil sportiv, toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru activităţi extrașcolare, pedagog școlar; - profil teologic, toate specializările.

•        Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

•        Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.

 

SUBIECTUL I       (30 de puncte)

Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:

A. „În România, Partidul Comunist a luat iniţiativele menite să reducă ţara la starea deobedienţă faţă de Uniunea Sovietică. [...] Primul pas era înregimentarea României în blocul sovietic. [...] Al doilea pas către totalitarism a fost consolidarea partidului unic de masă. [...] Un al treilea pas în impunerea modelului totalitar sovietic în România a fost adoptarea Constituţiei Republicii Populare Române în aprilie 1948 și introducerea sistemului judecătoresc de sorginte sovietică. Constituţia prelua tiparele constituţiei sovietice din 1936. Parlamentul, numit Marea Adunare Naţională, avea o singură cameră [...]. Un prezidiu, compus dintr-un președinte, un secretar și 17 membri, acţiona în numele Adunării când aceasta nu se afla în sesiune, ceea ce se întâmpla destul de des, în timp ce Consiliul de Miniștri era organismul executiv suprem. Toate acestea se aflau, desigur, supuse autorităţii Partidului Comunist. Erau prevăzute garanţii pe cât de multe, pe atât de lipsite de conţinut, în privinţa libertăţilor civile, după cum o dovedește articolul 32: «Cetăţenii au dreptul de asociere și organizare dacă scopurile urmărite nu sunt îndreptate împotriva ordinii democratice, stabilite prin Constituţie». Această ordine democratică a fost definită de Partidul Comunist și consolidată de Securitate.”

(M.Bărbulescu, D.Deletant, K.Hitchins, Ș.Papacostea, P.Teodor, ISTORIA ROMÂNIEI)

 

B. „Distrugerea partidelor de opoziție a fost urmată de lichidarea presei lor, astfel cămijloacele de informare publică au intrat total sub controlul statului. Bibliotecile și librăriile au fost epurate de titlurile necorespunzătoare din punct de vedere politic, activitățile ziariștilor, scriitorilor, artiștilor și muzicienilor au fost puse sub controlul Secției de Agitație și Propagandă (Agitprop) a Comitetului Central al Partidului. Nimic nu putea fi publicat, jucat sau interpretat fără aprobare.

 

Învățământul a avut aceeași soartă. În august 1948, legea pentru reforma învățământului a închis toate școlile străine, inclusiv acelea administrate de culte. S-au făcut epurări în rândurile profesorilor și studenților de la universități. [C] Biserica a fost ultimul obstacol major în cale impunerii modelului sovietic, dar în acest caz Partidul Comunist Român nu a urmat [C] soluția sovietică. [C] Astfel, Partidul Comunist, deși condamna oficial credința religioasă, o tolera în cadrul unor limite prescrise de lege. În acest sens, era mai îngăduitor decât regimul sovietic. [C]

La începutul anului 1949, au fost înfiinţate două structuri principale ale Securităţii interne din Republica Populară Română. La 23 ianuarie, a fost creată Direcţia Generală a Miliţiei, ca să înlocuiască Poliţia și Jandarmeria, iar la 7 februarie au fost create trupele de securitate.”

(M.Bărbulescu, D.Deletant, K.Hitchins, Ș.Papacostea, P.Teodor, ISTORIA ROMÂNIEI)

 

 

 

Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:

 

1.

Numiţi „parlamentul‟ precizat în sursa A.

2 puncte

2.

Precizaţi secolul la care se referă sursa B.

2 puncte

3.

Menţionaţi forma de organizare a statului și formațiunea politică la care se referă atât sursa A,

cât și sursa B.

 

 

6 puncte

4.

Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că legea fundamentală a statului român este realizată după model sovietic.

 

 

3 puncte

5.

Scrieţi, din sursa B, două informaţii care se află într-o relaţie cauză-efect, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (CAUZă, respectiv EFECT).

 

 

7 puncte

6.

Prezentaţi două acţiuni desfășurate de România în etapa stalinismului, în cadrul „Războiului Rece”.

 

 

6 puncte

7.

Menţionaţi o asemănare între două fapte istorice desfășurate în România, în perioada național-comunismului.

 

 

4 puncte

 

 

 

 

SUBIECTUL al II-lea

(30 de puncte)

Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:

„Victoria lui Ștefan [cel Mare] îl obligă pe sultanul Mehmed II să deplaseze centrul de greutate al efortului militar otoman la Dunărea de Jos și în nordul bazinului pontic. În iulie 1475, flota otomană cucerește Caffa și aduce hanatul tătar al Crimeii sub directa subordonare a Porţii, transformându-l, timp de trei secole, în cel mai eficient instrument de intervenţie militară în Europa răsăriteană. Strategic, poziţia Moldovei se agravează, tătarii fiind forţa războinică de temut care va pune mereu în pericol hotarele răsăritene ale Moldovei (și ale Valahiei). În vara lui 1476, cei care atacă primii pe Ștefan sunt tătarii, obligându-l pe [domnitor] să-și rupă oastea în două pentru a putea face faţă deopotrivă acestora și înaintării otomane. Mehmet II însuși pătrunde în Moldova și-l înfrânge pe Ștefan la Războieni (26 iulie). Turcii nu pot supune însă Moldova. Cetăţile ei rezistă asediilor otomane, iar teama de o intervenţie a Ungariei [C] îl silește pe Mehmed II să se retragă. Ștefan urmărește îndeaproape armata otomană, pătrunde, la rându-i, în Ţara Românească și o readuce în tabăra antiotomană. Trimite apoi soli la Veneţia și la Roma, încercând să reanime coaliţia antiotomană. [C]

O nouă invazie a turcilor în Moldova, în 1484, se încheie cu ocuparea cetăţilor Chilia și Cetatea Albă, de la Marea Neagră, două dintre bastioanele de rezistenţă ale Moldovei și «cheile» drumurilor comerciale dinspre Marea Neagră spre Ungaria și Polonia. De acum înainte, Marea Neagră devine un «lac turcesc», iar Moldova este expusă direct atacurilor otomane. Din 1487, Moldova reîncepe să plătească tribut Porţii Otomane, așteptând timpuri mai bune pentru reluarea reluarea ostilităţilor.”

(I. Bulei,O ISTORIE A ROMÂNILOR)

 

 

 

 

 

   
   

 

Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:

 

 

 

1.

Numiţi domnitorul român precizat în sursa dată.

 

2 puncte

2.

Precizaţi, pe baza sursei date, o informaţie referitoare la hanatul tătar al Crimeii.

2 puncte

3.

Menţionaţi cele două state medievale românești la care se referă sursa dată.

6 puncte

4.

Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la cetăţile de la Marea Neagră.

 

 

 

6 puncte

5.

Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la desfășurarea luptei de la Războieni, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă.

 

 

 

10 puncte

6.

Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia spaţiul românesc se implică prin diplomație în relaţiile internaţionale de la sfârșitul Evului Mediu și începuturile modernității. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia.)

 

 

 

 

 

 

 

4 puncte

 

SUBIECTUL al III-lea

 

(30 de puncte)

 

 

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre politica internă și relațiile internaționale ale statului român modern, având în vedere:

 

 

 

 

-       precizarea unui proiect politic elaborat de români în prima jumătate a secolului al XIX-lea, care contribuie la constituirea statului modern;

-       menţionarea a două acţiuni de politică internă și a două acţiuni de politică externă desfășurate de statul român modern în a doua jumătate a secolului al XIX-lea;

-       prezentarea unui fapt istoric la care participă România alături de o mare alianţă, la începutul secolului al XX-lea;

-       formularea unui punct de vedere referitor la evoluţia politică a statului ca urmare a constituirii României Mari și susţinerea acestuia printr-un argument istoric.

 

Notă! Se punctează și utilizarea limbajului istoric adecvatstructurarea prezentării, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant șiutilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice și încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Alte Lectii din istorie

Please enable / Bitte aktiviere JavaScript!
Veuillez activer / Por favor activa el Javascript![ ? ]