Monarhia absolutista





Sfarsitul crizei din secolele XIV- XV permite dezvoltarea economiei si revenirea la normal a vietii sociale. Probabil singurul care a avut de castigat de pe urma acestor masacre a fost monarhul, care isi consolideaza statutul de conducator si pozitia in stat. In timp ce in cadrul razboaielor vremii se cheltuiesc sume enorme pentru intretinerea armatelor, monarhul isi creaza o armata proprie, un cod de legi care ii aducea beneficii si percepe taxe de la locuitorii din raza sa de exercitare a puterii. Razboiul consolideaza spiritul patriotic al oamenilor si conduce la atasarea de anumite familii regale aflate la conducere.

Dezbinarea nobilimii feudale existente candva in statul medieval este iminenta si apar noi tipuri de relatii sociale, de aceasta data implicand numai doua parti care profita din plin de pe urma acestui regim: regalitatea si burghezia. Termenul de burghez care candva desemna un simplu locuitor al “cetatii“, apare acum ca o discriminare desemnand patura sociala bogata a societatii. Putem spune ca intre rege si burghezia apare o relatie de interdependenta, aceasta implicand insa si taranimea libera si aservita, respectand in continuare relatiile suzerano-vasalice.

Pentru a trai in liniste si siguranta, burghezia platea anumite taxe, iar astfel regele era capabil sa conduca bine tara. Disparitia evidenta a Parlamentelor care nu isi mai gaseau locul in stat, ii da regelui libertatea de a lua singur decizii si de a decide soarta statului, putere nelimitata, guvernare arbitrara, autocrata numita DESPOTISM.
Pe cand in vestul continentului apar relatiile capitaliste, proprietatea privata, muncitori salariati, in estul Europei se consolideaza ideea de iobagie.

Randamentul agricol este direct proportional cu randamentul muncitorilor care incearca sa obtina profit (vest), sau care nu sunt animati de dorinta de prosperitate (est). Apar manufacturi (sec XV), muncitori in ateliere, formarea breslelor (sec XIV) in cadrul carora intrau mai multe trepte profesionale: ucenici, calfe, muncitori calificati si mesteri - diviziunea muncii, lucruri care duc la prosperitatea economiei capitaliste.

Exista acum negustori cu asociatii (ghilde, hanse, companii). Astfel economia capitalista se dovedeste a fi net superioara celei feudale. Orasul este mult mai deschis catre noutate, iar comertul ia amploare. Apar de asemenea banci si burse si implicit tranzactii, credituri, negocieri de care se bucura in special nobilii care avusesera de suferit de pe urma declinului rural.

Urmasii burghezilor, ajutati de acestia cu sume de bani stranse de pe urma profiturilor afacerilor proprii, devin si ei burghezi, intrand in politica urbana. Burghezia cumpara domenii funciare astfel fiind innobilata. Celelalte parti ale nobilimi : cea de roaba si respectiv cea militara, ajung in acest stadiu fie prin transformarea in slujitori princiari, fie prin cea in cavaleri.

Alte Lectii din istorie

Please enable / Bitte aktiviere JavaScript!
Veuillez activer / Por favor activa el Javascript![ ? ]