Naturalismul:
Curent literar constituit in Franta, ca o prelungire a realismului, intre 1860–1880, sub influentele realismului lui Flaubert si a pozitivismului lui Taine, raspandit in toate tarile lumii.
Teoretizat de E. Zola in Romanul experimental – 1880.
Caracteristici: foloseste metodele de investigare proprii stiintelor exacte; observatia minutioasa, reproducerea totala a realitatii – a naturii umane primare; ereditatea si mediul – personajul in relatie cu ereditatea bolii, instincte, aspecte sumbre, crude; utilizarea tuturor domeniilor limbajului.
Reprezentanti: in literatura universala: E. Zola, G. de Maupassant, A. Daudet, Martin du Gard (Franta) g. Hauptmann (Germaia); Th. Dreiser (America etc.); in literatura romana: I.L. Caragiale, B. St. Delavrancea, L. Rebreau.