Noţiunea de algoritm, caracteristici
Noţiunea de algoritm a mai fost prezentată în primul paragraf al acestui capitol. Aici o reamintim, o particularizăm pentru programarea calculatoarelor şi evidenţiem caracteristicile sale. Prin algoritm înţelegem o succesiune de etape care se pot aplica mecanic pentru ca, pornind de la datele de intrare, să se obţină datele de ieşire. Reţineţi: pentru orice algoritm trebuie precizat în mod clar care sunt datele de intrare şi care sunt cele de ieşire. Dacă această precizare nu a fost făcută, nu se mai poate vorbi de algoritm, lată câteva caracteristici ale algoritmilor. 1. Finititudine - este proprietatea algoritmilor de a furniza rezultatele într-un timp finit. Nu trebuie înţeles de aici că dacă un algoritm furnizează rezultatele în timp finit este neapărat bun. El trebuie să fie şi eficient, adică să alegem calea cea mai simplă de rezolvare, înţelegând prin aceasta, cea care presupune un efort de calcul cât mai mic. Exemplu: Se cere să se elaboreze algoritmul prin care se listează primele 100 pătrate perfecte. O primă idee ar fi să testăm care număr (începând cu 1, continuând cu 2, 3, etc.) este pătrat perfect. Dacă acesta îndeplineşte condiţia este tipărit, altfel se trece mai departe. Algoritmul se termină atunci când am listat 100 de pătrate perfecte. Altfel: se tipăresc valorile l2, 22, ___, 1002. E mai simplu, nu? Să vedem de ce. în primul caz se analizează primele îoooo numere naturale (pentru că 1002=10000) Datele reale sunt numere cu zecimale. La o astfel de dată, în loc de virgulă se foloseşte punctul. Exemplu: în loc de 3,25 se scrie 3.25. După cum ştim din matematică, mulţimea numerelor reale este o reuniune între mulţimea numerelor raţionale şi mulţimea numerelor iraţionale. Nici un calculator din lume nu poate reţine un număr iraţional, întrucît acesta are o infinitate de zecimale. Din acest motiv, în informatică, printr-o dată reală înţelegem o valoare cu un număr finit de zecimale. Datele logice au numai două valori: TRTJE (adevărat) şi FALSE (fals). Datele de tip şir de caractere sunt reprezentate de şiruri de caractere cuprinse între apostrof. Exemple: "un text', 'facem reforma'. Aici este momentul să vorbim despre o categorie aparte de date şi anume constantele. Constantele sunt date care nu se modifică pe parcursul aplicării algoritmului. Acestea pot fi date de oricare dintre tipurile precizate. Ele se caracterizează prin faptul că sunt utilizate în algoritm, fără a fi citite sau obţinute din calcule. Se folosesc, de exemplu, în calculele care se fac sau sunt mesaje care trebuie să apară la fiecare rulare a programului rezultat în urma algoritmului, etc.
