Primul Razboi Mondial 1914 – 1918





Primul Razboi Mondial
(15/28 iulie 1914 – 29 octombrie/11 noiembrie 1918)

Pretextul declansarii Primului Razboi Mondial a fost asasinarea la Sarajevo, de catre un tanar sarb, a printului mostenitor al Austro-Ungariei, Franz Ferdinand. Austro-Ungaria a declarat razboi Serbiei si, treptat, SUA au fost atrase in conflict.
Cele 2 aliante implicate au fost Antanta (Franta, Anglia, Rusia) si Tripla Alianta, transformata mai tarziu in Puterile Centrale.
Primul Razboi Mondial a fost considerat un razboi total, deoarece a fost complicata si populatia civila din spatele frontului, afectata de bombardarea zonelor urbane si industriale.


Romania in timpul Primului Razboi Mondial (1916-1918)
Dupa declansarea Primului Razboi Mondial s-a organizat Consiliul de Coroana de la Sinaia, 21 iulie 1914, in cadrul caruia s-a dezbatut problema intrarii Romaniei in razboi. In cadrul consiliului s-au conturat 3 orientari:
1. Orientarea progermana, sustinuta de regele Carol I, dorea intrarea Romaniei in razboi de partea Puterilor Centrale, pentru ca Romania aderase in 1883 la Tripla Alianta, iar Austro-Ungaria ii ceruse statului roman sa respecte tratatul. Regele a intampinat o opozitie crancena din partea partidului si se spune ca aceasta i-ar fi provocat moartea subita pe 27 septembrie 1914, cu toate ca avea 75 de ani. A doua zi, Ferdinand I depune juramantul solemn si devine rege.
2. Orientarea proantanta sustinea intrarea imediata in razboi.
3. Orientarea neutra sustinea neutralitatea necesara pregatirii militare si a tratatelor diplomatice.
In urma dezbaterilor s-a impus solutia neutralitatii.
La 18 septembrie 1914, printr-un acord secret, Rusia se angaja sa apere integritatea teritoriala a Romaniei si ii recunostea drepturile asupra teritoriilor din Austro-Ungaria in schimbul unei neutralitati binevoitoare.
Timp de 2 ani, prim-ministrul Ion I.C. Bratianu a dus tratative cu statele antante pentru a obtine din partea acestora recunoasterea drepturilor Romaniei asupra teritoriilor locuite de romani din cadrul monarhiei Austro-Ungare.
Puterile Centrale sperau, in cel mai fericit caz, in neutralitatea Romaniei, iar Franta si Rusia, nemultumite de tergiversarile lui Bratianu, puneau Guvernul de la Bucuresti, in vara anului 1916, in fata alternativei: “acum ori niciodata”.
Neutralitatea excludea insa infaptuirea idealului national, asa ca Romania incheie la 4 august 1916 o conventie politica si militara cu Antanta.

Prevederi:

- Se recunoasteau drepturile Romaniei in Transilvania si Bucovina.
- Romania era sprijinita militar in cazul in care intra in razboi.
La 14 august armata romana a pornit ofensiva in Transilvania. Dezastrul de la Dunare si contraofensiva Puterilor Centrale in Transilvania au condus la ocuparea de catre inamic a 2/3 din teritoriul tarii. Armata, guvernul si o parte a populatiei s-au refugiat in Moldova, Iasiul devenind pentru o perioada capitala tarii.

In iarna anilor 1916-1917, armata romana s-a pregatit sub conducerea unei misiuni militare franceze. In iulie-august 1917, armata romana a oprit ofensiva germana pe frontul de vest, in luptele de la Marasti, Oituz si Marasesti, evitand astfel ocuparea Moldovei.
Aceste victorii nu au putut fi valorificate, deoarece Rusia, principalul aliat al Romaniei pe frontul de est, iese din razboi si incheie pace separata cu Germania. Aceasta decizie a fost adoptata de catre Lenin dupa ce a preluat puterea in stat, ca urmare a Revolutiei Bolsevice (comuniste).
Din cauza faptului ca armata romana nu mai putea continua rezistenta, guvernul condus de Alexandru Marghiloman incheie un tratat de pace cu Puterile Centrale la Bucuresti, in 24 aprilie 1918. Documentul impunea tarii conditii grele:
- erau cedate Dobrogea si culmile Carpatilor;
- economia era subordonata Germaniei;
- armata era demobilizata.
Regele Ferdinand I nu a recunoscut tratatul. Asadar, victoriile Antantei au determinat reinceperea ofensivei in octombrie de catre armata romana, astfel incat sfarsitul razboiului a gasit Romania in tabara invingatorilor.
Participarea la razboi a insemnat aproape 800.000 de morti, raniti si disparuti, dar si distrugeri enorme si pierderi materiale.

Alte Lectii din istorie

Please enable / Bitte aktiviere JavaScript!
Veuillez activer / Por favor activa el Javascript![ ? ]