Programa Bacalaureat 2020 Limba si Literatura Romana Profil Real

Programele de bacalaureat pentru limba şi literatura română, valabile în sesiunile examenului de bacalaureat naţional din anul 2020

Programele pentru disciplinele examenului de bacalaureat valabile în sesiunile examenului de bacalaureat național din anul 2020, sunt cele prevăzute si aprobate prin Ordinul ministrului educației nationale din anii anteriori (:ORDIN privind organizarea și desfășurarea examenului de bacalaureat național – 2020 !)
Art.3. (2) Programele de bacalaureat pentru disciplinele limba şi literatura italiană maternă şi matematică, valabile în sesiunile examenului de bacalaureat naţional din anul 2020, sunt cele prevăzute în anexa nr. 2 la Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.430/2014 privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat naţional - 2015, cu modificările şi completările ulterioare.

 

 

Limba şi literatura română PROBA E- probă scrisă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările.

 

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ – proba E)a) – proba scrisă:

Limba şi literatura română – proba E)a) – proba scrisă:

 Profil uman:  Programa Limba și Literatura Română 2020
 Profil Real:  Programa Limba și Literatura Română 2020

 

 

ROMÂNĂ ORAL: PROGRAMA PROBA DE EVALUARE A COMPETENŢELOR LINGVISTICE 

Proba A: proba orală: Probă de evaluare a competenţelor de comunicare orală în limba română

 Programa Evaluarea Competențelor de comunicare orală 2020 Profil Uman
 Programa Evaluarea Competențelor de comunicare orală 2020 Profil Real

 

 

PROFIL REAL PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

– proba E)a)  – proba scrisă:

Filiera teoretică - profil real
Filiera tehnologică - toate profilurile şi specializările
Filiera vocaţională - toate profilurile şi specializările (cu excepţia profilului pedagogic)

 

I. STATUTUL DISCIPLINEI
Limba şi literatura română are un statut important în structura examenului de bacalaureat, prin ponderea sa reflectată în prezenţa celor două forme obligatorii de evaluare a performanţelor: în competenţele lingvistice de comunicare orală în limba română şi în competenţele generale şi specifice formate pe durata învăţământului secundar superior, liceal (proba scrisă), probă comună pentru toate filierele, profilurile şi specializările.


Curriculumul liceal, care stabileşte principiul studierii limbii şi literaturii române din perspectivă comunicativ-funcţională, pune accent pe latura formativă a învăţării, fiind centrat pe achiziţionarea de competenţe, fapt care a determinat precizarea, în programa de bacalaureat, a competenţelor de evaluat şi a conţinuturilor din domeniile: A. literatura română, B. limbă şi comunicare.


Proba scrisă vizează competenţele de receptare şi de producere a mesajelor scrise (inclusiv a unor mesaje care transpun în scris strategii şi reguli de exprimare orală) şi conţinuturi asociate acestora, în conformitate cu programa şcolară pentru disciplina limba şi literatura română: filiera teoretică – profil real, filiera tehnologică – toate profilurile şi specializările, filiera vocaţională – toate profilurile şi specializările (cu excepţia profilului pedagogic). Structura subiectelor permite rezolvarea acestora în 3 ore şi este în conformitate cu prezenta programă de examen.


Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română se aplică în receptarea mesajelor orale şi scrise şi în producerea unor tipuri de discurs (descriptiv, informativ, narativ, argumentativ) exersate în cadrul învăţământului liceal. Subiectele cuprind texte literare şi nonliterare, la prima vedere, precum şi itemii corespunzători evaluării competenţelor specifice şi a conţinuturilor asociate din prezenta programă.


Subiectele vor avea un grad de complexitate care să permită tratarea integrală a acestora în maximum 10 – 15 minute.

 

II. COMPETENŢE DE EVALUAT
Prin susţinerea examenului de bacalaureat la această disciplină, elevul va trebui să facă dovada următoarelor competenţe dobândite în ciclul inferior şi în cel superior de liceu (clasele a IX-a – a XII-a), corelate cu anumite conţinuturi parcurse în cele două cicluri liceale:


1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în diferite situaţii de comunicare 

Competenţe specifice   Conţinuturi asociate 
1.1. Utilizarea adecvată
a strategiilor şi a regulilor de exprimare
orală în monolog şi în dialog, în vederea
realizării unei comunicări corecte, eficiente şi personalizate, adaptate unor situaţii de
comunicare diverse 
– reguli ale monologului (contactul vizual cu auditoriul;
raportarea la reacţiile auditoriului şi în condiţii de examinare), tehnici de construire a monologului; tipuri de monolog:
povestire/relatare orală, descriere orală, monolog informativ, monolog argumentativ, exprimarea orală a reacţiilor şi a opiniilor privind texte literare şi nonliterare, filme artistice şi documentare, spectacole de teatru, expoziţii de pictură etc.; adecvarea la situaţia de comunicare (auditoriu, context) şi la scopul comunicării (informare, argumentare/persuasiune etc.)
– reguli şi tehnici de construire a dialogului (atenţia acordată partenerului, preluarea/redarea cuvântului la momentul oportun, dozarea participării la dialog etc.); tipuri: conversaţia, discuţia argumentativă, interviul (interviul publicistic, interviul de angajare); adecvarea la situaţia de comunicare (partener, context etc.) şi la scopul comunicării (informare, rgumentare/persuasiune
etc.); argumentare şi contraargumentare în dialog
– stilurile funcţionale adecvate situaţiei de comunicare
– rolul elementelor verbale, paraverbale şi nonverbale în comunicarea orală: privire, gestică, mimică, spaţiul dintre persoanele care comunică, tonalitate, ritmul vorbirii etc.
1.2. Utilizarea adecvată
a tehnicilor de redactare şi a formelor exprimării
scrise compatibile cu situaţia de comunicare
în elaborarea unor
texte diverse
–reguli generale în redactare (structurarea textului, adecvarea la cerinţa de redactare, adecvare stilistică, aşezare în pagină, lizibilitate)
–relatarea unei experienţe personale, descriere, povestire, argumentare, ştiri, anunţuri publicitare, corespondenţă privată şi
oficială; cerere, proces-verbal, curriculum vitae, scrisoare de intenţie, scrisoarea în format electronic (e-mail)
–exprimarea reacţiilor şi a opiniilor faţă de texte literare (studiate sau la prima vedere) şi nonliterare, argumentare, rezumat, caracterizare de personaj, analiză, comentariu, sinteză, paralelă, eseu structurat, eseu liber/nestructurat
– normele citării
– normele limbii literare la nivelurile: ortografic şi de punctuaţie, morfosintactic, lexico-semantic, stilistico-textual
1.3. Identificarea
particularităţilor şi a
funcţiilor stilistice ale
limbii în receptarea
diferitelor tipuri de
mesaje/texte
– limbaj standard, limbaj literar, limbaj colocvial, limbaj popular, limbaj regional, limbaj arhaic; argou, jargon
– expresivitatea în limbajul comun şi în limbajul poetic
1.4. Receptarea
adecvată  sensului/sensurilor
unui mesaj transmis prin diferite tipuri de texte orale sau scrise

–texte literare (proză, poezie, dramaturgie); texte nonliterare,
–memorialistice, epistolare, jurnalistice, juridic-administrative,
ştiinţifice, argumentative, mesaje din domeniul audio-vizualului
–sens denotativ şi sensuri conotative
– elemente care înlesnesc sau perturbă receptarea: canalul, codul,
contextul
–ficţiune, imaginaţie, invenţie; realitate, adevăr
–scopul comunicării: informare, delectare, divertisment etc.
– reacţiile receptorului: cititor, ascultător

1.5. Utilizarea adecvată
a achiziţiilor
lingvistice în
producerea şi în
receptarea diverselor
texte orale şi scrise, cu
explicarea rolului
acestora în construirea
mesajului

– componentele şi funcţiile actului de comunicare
– niveluri ale receptării şi producerii textelor orale şi scrise:
fonetic, ortografic şi de punctuaţie, morfosintactic, lexicosemantic, stilistico-textual, nonverbal şi paraverbal
– normele limbii literare la toate nivelurile: fonetic, ortoepic, ortografic şi de punctuaţie, morfosintactic, lexico-semantic, stilistico-textual
– tipuri textuale şi structura acestora: narativ, descriptiv, informativ, argumentativ
– discursul politic, discursul publicistic

– rolul verbelor în naraţiune; rolul adjectivelor în descriere
– rolul formulelor de adresare, de iniţiere, de menţinere şi de
închidere a contactului verbal în monolog şi în dialog

 

2. Utilizarea adecvată a strategiilor de comprehensiune şi de interpretare, a modalităţilor de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea textelor literare şi nonliterare

 

Competenţe specifice   Conţinuturi asociate 
2.1. Identificarea temei
şi a modului de reflectare a acesteia în textele studiate sau în texte la prima vedere
– temă, motiv/motive identificat(e) în texte, viziune despre lume
– genuri literare: epic, liric, dramatic
– modul de reflectare a unei idei sau a unei teme în mai multe opere literare, aparţinând unor genuri sau epoci diferite
2.2. Identificarea şi
analiza principalelor
componente de structură, de compoziţie şi de limbaj specifice textului narativ
– particularităţi ale construcţiei subiectului în textele narative
– particularităţi ale compoziţiei în textele narative: incipit, final, episoade/secvenţe narative, tehnici narative
– instanţele comunicării în textul narativ
– construcţia personajelor; modalităţi de caracterizare a personajului; tipuri de personaje
– tipuri de perspectivă narativă
– specii epice: basm cult, nuvelă, roman
– registre stilistice, limbajul personajelor, limbajul naratorului
– stilul direct, stilul indirect, stilul indirect liber
2.3. Identificarea şi analiza principalelor componente de
structură şi de limbaj specifice textului dramatic
– particularităţi ale construcţiei subiectului în textul dramatic
– particularităţi ale compoziţiei textului dramatic
– modalităţi de caracterizare a personajelor
– registre stilistice, limbajul personajelor, notaţiile autorului
– specii dramatice: comedia
– un text dramatic postbelic
– creaţie dramatică şi spectacol
– cronica de spectacol
2.4. Identificarea şi analiza elementelor de
compoziţie şi de limbaj în textul poetic
– titlu, incipit, relaţii de opoziţie şi de simetrie, elemente de recurenţă: motiv poetic, laitmotiv, simbol central, idee poetică
– sugestie şi ambiguitate
– imaginar poetic, figuri semantice (tropi); elemente de prozodie
– poezie epică, poezie lirică
– instanţele comunicării în textul poetic
2.5. Compararea unor viziuni despre lume,
despre condiţia umană sau despre artă
reflectate în texte literare, nonliterare sau
în alte arte
– viziune despre lume, teme şi motive, concepţii despre artă, sensuri multiple ale textelor literare
– limbajul literaturii, limbajul cinematografic, limbajul picturii;
limbajul muzicii (pentru proba orală)
2.6. Interpretarea textelor studiate sau la
prima vedere prin prisma propriilor valori
şi a propriei experienţe de lectură
– lectură critică: elevii evaluează ceea ce au citit; lectură creativă: elevii extrapolează, caută interpretări personale, prin raportări la propria sensibilitate, experienţă de viaţă şi de
lectură

 

3. Punerea în context a textelor studiate prin raportare la epocă sau la curente culturale/literare

Competenţe specifice   Conţinuturi asociate 
3.1. Identificarea şi
explicarea relaţiilor
dintre operele literare
şi contextul cultural în
care au apărut acestea
– trăsături ale curentelor culturale/literare reflectate în textele
literare studiate sau în texte la prima vedere
3.2. Construirea unei
viziuni de ansamblu
asupra fenomenului
cultural românesc, prin
integrarea şi relaţionarea
cunoştinţelor asimilate
– curente culturale/literare în secolele XVII-XVIII: umanismul
şi iluminismul
– perioada modernă:
a. secolul al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea (perioada
paşoptistă; criticismul junimist)
b. curente culturale/literare în secolul al XIX-lea – începutul
secolului al XX-lea (romantismul, realismul, simbolismul)
c. perioada interbelică (orientări tematice în romanul interbelic,
tipuri de roman: psihologic şi al experienţei; poezia interbelică,
diversitate tematică, stilistică şi de viziune; curente
culturale/literare în perioada interbelică: modernism,
tradiţionalism; identitate culturală în context european)
d. perioada postbelică (romanul postbelic, poezia în perioada
postbelică, teatrul în perioada postbelică; curente culturale/literare:
postmodernismul)

 

4. Argumentarea în scris şi oral a unor opinii în diverse situaţii de comunicare

Competenţe specifice   Conţinuturi asociate  
4.1. Identificarea structurilor argumentative în texte
literare şi nonliterare studiate sau la prima
vedere
– construcţia textului argumentativ; rolul conectorilor în
argumentare, structuri şi tehnici argumentative în texte literare şi
nonliterare, scrise sau orale
– logica şi coerenţa mesajului argumentativ
4.2. Argumentarea unui punct de vedere
faţă de o problematică pusă în discuţie
– verbe evaluative, adverbe de mod/predicative ca mărci ale
subiectivităţii evaluative, cuvinte cu rol argumentativ, structuri
sintactice în argumentare
– construcţia discursului argumentativ: structuri specifice,
conectori, tehnici argumentative, eseul argumentativ
4.3. Compararea şi evaluarea unor
argumente diferite, pentru formularea unor
judecăţi proprii
– interpretări şi judecăţi de valoare exprimate în critica şi în
istoria literară
– eseul structurat, eseul liber

 

PRECIZĂRI PRIVIND CONŢINUTURILE PROGRAMEI
a. LITERATURĂ

 


Autori canonici:
• Mihai Eminescu
• Ion Creangă
• I.L. Caragiale
• Titu Maiorescu
• Ioan Slavici
• G. Bacovia
• Lucian Blaga
• Tudor Arghezi
• Ion Barbu
• Mihail Sadoveanu
• Liviu Rebreanu
• Camil Petrescu
• G. Călinescu
• E. Lovinescu
• Marin Preda
• Nichita Stănescu
• Marin Sorescu.


Notă. Conform programei şcolare în vigoare, examenul de bacalaureat nu implică
studiul monografic al scriitorilor canonici, ci studierea a cel puţin unui text din opera
acestora. Textele literare la prima vedere pot aparţine atât autorilor canonici, cât şi altor
autori studiaţi.
Pentru proba scrisă, elevii trebuie să studieze în mod aprofundat cel puţin numărul
minim de texte prevăzute în programa şcolară, aparţinând autorilor canonici sau prozei
narative, poeziei sau dramaturgiei româneşti despre care să poată redacta un eseu
structurat, un eseu liber sau un eseu argumentativ, în care să aplice conceptele de istorie
şi teorie literară (perioade, curente literare/culturale, elemente de analiză tematică,
structurală şi stilistică) menţionate în prezenta programă.
Tematica studiilor de caz şi a dezbaterilor din programele şcolare, regăsită în
programa de examen, poate fi valorificată în cadrul probelor orale şi scrise, prin
solicitarea argumentării unor opinii sau judecăţi de valoare pe marginea acestora.

 


b. LIMBĂ ŞI COMUNICARE

 

Conţinuturile de mai jos vizează:
- aplicarea, în diverse situaţii de comunicare, a normelor ortografice, ortoepice, de punctuaţie, morfosintactice şi folosirea adecvată a unităţilor lexico-semantice;
- aplicarea cunoştinţelor de limbă, inclusiv a celor dobândite în ciclul gimnazial, în exprimarea corectă şi în receptarea textelor studiate sau la prima vedere.


Niveluri de constituire a mesajului
Nivelul fonetic
- pronunţii corecte/incorecte ale neologismelor; hiat, diftong, triftong; accentul
- cacofonia; hipercorectitudinea
- pronunţare/lectura nuanţată a enunţurilor (ton, pauză, intonaţie)

 

Nivelul lexico-semantic
- variante lexicale; câmpuri semantice
- erori semantice: pleonasmul, tautologia, confuzia paronimică
- derivate şi compuse (prefixe, sufixe, prefixoide, sufixoide), schimbarea categoriei gramaticale
- relaţii semantice (polisemie; sinonimie, antonimie, omonimie)
- sensul corect al cuvintelor (în special al neologismelor)
- unităţi frazeologice (locuţiuni şi expresii)
- câmpuri semantice şi rolul acestora în interpretarea mesajelor scrise şi orale
- sensul cuvintelor în context; sens denotativ şi sens conotativ


Nivelul morfosintactic
- forme flexionare ale părţilor de vorbire (pluralul substantivelor, articularea substantivelor, forme cazuale; forme flexionare ale verbului; adjective fără grade de comparaţie; numerale etc.); valori expresive ale părţilor de vorbire; mijloace lingvistice de realizare a subiectivităţii vorbitorului
- elemente de acord gramatical (între predicat şi subiect – acordul logic, acordul prin atracţie; acordul atributului cu partea de vorbire determinată)
- elemente de relaţie (prepoziţii, conjuncţii, pronume/adjective pronominale relative, adverbe relative)

Nivelul ortografic şi de punctuaţie
- norme ortografice şi de punctuaţie în constituirea mesajului scris (scrierea corectă a cuvintelor, scrierea cu majusculă, despărţirea cuvintelor în silabe, folosirea corectă a semnelor de ortografie şi de punctuaţie)
- rolul semnelor ortografice şi de punctuaţie în înţelegerea mesajelor scrise


Nivelul stilistico-textual
- registre stilistice (standard, colocvial, specializat etc.) adecvate situaţiei de comunicare
- coerenţă şi coeziune în exprimarea orală şi scrisă
- tipuri de texte şi structura acestora: narativ, descriptiv, informativ, argumentativ
- stiluri funcţionale adecvate situaţiei de comunicare
- limbaj standard, limbaj literar, limbaj colocvial, limbaj popular, limbaj regional, limbaj arhaic; argou, jargon
- stil direct, stil indirect, stil indirect liber
- rolul figurilor de stil şi al procedeelor artistice în constituirea sensului
- rolul elementelor arhaice şi regionale în receptarea mesajelor

 

NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare. Subiectele pentru examenul de bacalaureat 2020 se elaborează în baza prevederilor prezentei programe.
Conform Adreselor M.Ed.C. nr. 48.871/23 noiembrie 2005 şi nr. 31.641/3 mai 2006, începând cu anul şcolar 2006-2007, „respectarea normelor prevăzute în ediţia a II-a a Dicţionarului ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române (DOOM2 ) este obligatorie [...] la examenele de bacalaureat, în cadrul cărora elevii vor face dovada cunoaşterii acestora, fiind evaluaţi ca atare“.

 

 Programa Bacalaureat 2020 Limba si Literatura Romana Profil Uman

Alte Lectii din romana