Programele de bacalaureat pentru limba şi literatura română, valabile în sesiunile examenului de bacalaureat naţional din anul 2020 conform situației actuale de urgență
| *Conform ordinului emis de Ministerul Educației Naționale, privind organizarea si desfasurarea examenului de bacalaureat national 2020, ordin care poate fi citit aici; Programele pentru disciplinele examenului de bacalaureat 2020, sunt cele prevăzute în Anexa nr 2 a prezentului ordin. |
Limba şi literatura română PROBA E- probă scrisă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările.
PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ – proba E)a) – proba scrisă:
Limba şi literatura română – proba E)a) – proba scrisă:
 Profil uman: Programa Limba și Literatura Română 2020 |
| Profil Real: Programa Limba și Literatura Română 2020 |
ROMÂNĂ ORAL: PROGRAMA PROBA DE EVALUARE A COMPETENŢELOR LINGVISTICE
Proba A: proba orală: Probă de evaluare a competenţelor de comunicare orală în limba română
| Programa Evaluarea Competențelor de comunicare orală 2020 Profil Uman |
| Programa Evaluarea Competențelor de comunicare orală 2020 Profil Real |
PROFIL REAL PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
– proba E)a) – proba scrisă:
Filiera teoretică - profil real
Filiera tehnologică - toate profilurile şi specializările
Filiera vocaţională - toate profilurile şi specializările (cu excepţia profilului pedagogic)
I. STATUTUL DISCIPLINEI
Proba de limba şi literatura română are un statut important în structura examenului de
bacalaureat, evaluând competențele generale și specifice formate pe durata învăţământului secundar
superior, ca probă comună pentru toate filierele, profilurile şi specializările.
Curriculumul liceal, care stabileşte principiul studierii limbii şi literaturii române din perspectivă
comunicativ-funcţională, pune accent pe latura formativă a învăţării, fiind centrat pe achiziţionarea de competenţe, fapt care a determinat precizarea, în programa de bacalaureat, a competenţelor de evaluat şi a conţinuturilor din domeniile: A. literatura română, B. limbă şi comunicare.
II. COMPETENŢE DE EVALUAT
Prin susţinerea examenului de bacalaureat la această disciplină, elevul va trebui să facă dovada următoarelor competenţe dobândite în ciclul inferior şi în cel superior de liceu (clasele a IX-a – a XII-a), corelate cu anumite conţinuturi parcurse în cele două cicluri liceale:
1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în diferite situaţii de comunicare
| Competenţe specifice | Conţinuturi asociate |
| 1.1. Utilizarea adecvată a strategiilor şi a regulilor de exprimare orală în monolog şi în dialog, în vederea realizării unei comunicări corecte, eficiente şi personalizate, adaptate unor situaţii de comunicare diverse |
– reguli ale monologului (contactul vizual cu auditoriul; raportarea la reacţiile auditoriului şi în condiţii de examinare), tehnici de construire a monologului; tipuri de monolog: povestire/relatare orală, descriere orală, monolog informativ, monolog argumentativ, exprimarea orală a reacţiilor şi a opiniilor privind texte literare şi nonliterare, filme artistice şi documentare, spectacole de teatru, expoziţii de pictură etc.; adecvarea la situaţia de comunicare (auditoriu, context) şi la scopul comunicării (informare, argumentare/persuasiune etc.) – reguli şi tehnici de construire a dialogului (atenţia acordată partenerului, preluarea/redarea cuvântului la momentul oportun, dozarea participării la dialog etc.); tipuri: conversaţia, discuţia argumentativă, interviul (interviul publicistic, interviul de angajare); adecvarea la situaţia de comunicare (partener, context etc.) şi la scopul comunicării (informare, rgumentare/persuasiune etc.); argumentare şi contraargumentare în dialog – stilurile funcţionale adecvate situaţiei de comunicare – rolul elementelor verbale, paraverbale şi nonverbale în comunicarea orală: privire, gestică, mimică, spaţiul dintre persoanele care comunică, tonalitate, ritmul vorbirii etc. |
| 1.2. Utilizarea adecvată a tehnicilor de redactare şi a formelor exprimării scrise compatibile cu situaţia de comunicare în elaborarea unor texte diverse |
–reguli generale în redactare (structurarea textului, adecvarea la cerinţa de redactare, adecvare stilistică, aşezare în pagină, lizibilitate) –relatarea unei experienţe personale, descriere, povestire, argumentare, ştiri, anunţuri publicitare, corespondenţă privată şi oficială; cerere, proces-verbal, curriculum vitae, scrisoare de intenţie, scrisoarea în format electronic (e-mail) –exprimarea reacţiilor şi a opiniilor faţă de texte literare (studiate sau la prima vedere) şi nonliterare, argumentare, rezumat, caracterizare de personaj, analiză, comentariu, sinteză, paralelă, eseu structurat, eseu liber/nestructurat – normele citării – normele limbii literare la nivelurile: ortografic şi de punctuaţie, morfosintactic, lexico-semantic, stilistico-textual |
| 1.3. Identificarea particularităţilor şi a funcţiilor stilistice ale limbii în receptarea diferitelor tipuri de mesaje/texte |
– limbaj standard, limbaj literar, limbaj colocvial, limbaj popular, limbaj regional, limbaj arhaic; argou, jargon – expresivitatea în limbajul comun şi în limbajul poetic |
| 1.4. Receptarea adecvată sensului/sensurilor unui mesaj transmis prin diferite tipuri de texte orale sau scrise |
–texte literare (proză, poezie, dramaturgie); texte nonliterare, |
| 1.5. Utilizarea adecvată a achiziţiilor lingvistice în producerea şi în receptarea diverselor texte orale şi scrise, cu explicarea rolului acestora în construirea mesajului |
– componentele şi funcţiile actului de comunicare – rolul verbelor în naraţiune; rolul adjectivelor în descriere |
2. Utilizarea adecvată a strategiilor de comprehensiune şi de interpretare, a modalităţilor de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea textelor literare şi nonliterare
| Competenţe specifice | Conţinuturi asociate |
| 2.1. Identificarea temei şi a modului de reflectare a acesteia în textele studiate sau în texte la prima vedere |
– temă, motiv/motive identificat(e) în texte, viziune despre lume – genuri literare: epic, liric, dramatic – modul de reflectare a unei idei sau a unei teme în mai multe opere literare, aparţinând unor genuri sau epoci diferite |
| 2.2. Identificarea şi analiza principalelor componente de structură, de compoziţie şi de limbaj specifice textului narativ |
– particularităţi ale construcţiei subiectului în textele narative – particularităţi ale compoziţiei în textele narative: incipit, final, episoade/secvenţe narative, tehnici narative – instanţele comunicării în textul narativ – construcţia personajelor; modalităţi de caracterizare a personajului; tipuri de personaje – tipuri de perspectivă narativă – specii epice: basm cult, nuvelă, roman – registre stilistice, limbajul personajelor, limbajul naratorului – stilul direct, stilul indirect, stilul indirect liber |
| 2.3. Identificarea şi analiza principalelor componente de structură şi de limbaj specifice textului dramatic |
– particularităţi ale construcţiei subiectului în textul dramatic – particularităţi ale compoziţiei textului dramatic – modalităţi de caracterizare a personajelor – registre stilistice, limbajul personajelor, notaţiile autorului – specii dramatice: comedia – cronica de spectacol |
| 2.4. Identificarea şi analiza elementelor de compoziţie şi de limbaj în textul poetic |
– titlu, incipit, relaţii de opoziţie şi de simetrie, elemente de recurenţă: motiv poetic, laitmotiv, simbol central, idee poetică – sugestie şi ambiguitate – imaginar poetic, figuri semantice (tropi); elemente de prozodie – poezie epică, poezie lirică – instanţele comunicării în textul poetic |
| 2.5. Compararea unor viziuni despre lume, despre condiţia umană sau despre artă reflectate în texte literare, nonliterare sau în alte arte |
– viziune despre lume, teme şi motive, concepţii despre artă, sensuri multiple ale textelor literare – limbajul literaturii, limbajul cinematografic, limbajul picturii; limbajul muzicii (pentru proba orală) |
| 2.6. Interpretarea textelor studiate sau la prima vedere prin prisma propriilor valori şi a propriei experienţe de lectură |
– lectură critică: elevii evaluează ceea ce au citit; lectură creativă: elevii extrapolează, caută interpretări personale, prin raportări la propria sensibilitate, experienţă de viaţă şi de lectură |
3. Punerea în context a textelor studiate prin raportare la epocă sau la curente culturale/literare
| Competenţe specifice | Conţinuturi asociate |
| 3.1. Identificarea şi explicarea relaţiilor dintre operele literare şi contextul cultural în care au apărut acestea |
– trăsături ale curentelor culturale/literare reflectate în textele literare studiate sau în texte la prima vedere |
| 3.2. Construirea unei viziuni de ansamblu asupra fenomenului cultural românesc, prin integrarea şi relaţionarea cunoştinţelor asimilate |
– curente culturale/literare în secolele XVII-XVIII: umanismul şi iluminismul – perioada modernă: a. secolul al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea (perioada paşoptistă; criticismul junimist) b. curente culturale/literare în secolul al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea (romantismul, realismul, simbolismul) c. perioada interbelică (orientări tematice în romanul interbelic, tipuri de roman: psihologic şi al experienţei; poezia interbelică, diversitate tematică, stilistică şi de viziune; curente culturale/literare în perioada interbelică: modernism, tradiţionalism; identitate culturală în context european) |
4. Argumentarea în scris şi oral a unor opinii în diverse situaţii de comunicare
| Competenţe specifice | Conţinuturi asociate |
| 4.1. Identificarea structurilor argumentative în texte literare şi nonliterare studiate sau la prima vedere |
– construcţia textului argumentativ; rolul conectorilor în argumentare, structuri şi tehnici argumentative în texte literare şi nonliterare, scrise sau orale – logica şi coerenţa mesajului argumentativ |
| 4.2. Argumentarea unui punct de vedere faţă de o problematică pusă în discuţie | – verbe evaluative, adverbe de mod/predicative ca mărci ale subiectivităţii evaluative, cuvinte cu rol argumentativ, structuri sintactice în argumentare – construcţia discursului argumentativ: structuri specifice, conectori, tehnici argumentative, eseul argumentativ |
| 4.3. Compararea şi evaluarea unor argumente diferite, pentru formularea unor judecăţi proprii |
– interpretări şi judecăţi de valoare exprimate în critica şi în istoria literară – eseul structurat, eseul liber |
PRECIZĂRI PRIVIND CONŢINUTURILE PROGRAMEI
a. LITERATURĂ
Autori canonici:
• Mihai Eminescu
• Ion Creangă
• I.L. Caragiale
• Titu Maiorescu
• Ioan Slavici
• G. Bacovia
• Lucian Blaga
• Tudor Arghezi
• Ion Barbu
• Mihail Sadoveanu
• Liviu Rebreanu
• Camil Petrescu
• G. Călinescu
• E. Lovinescu
Notă. Conform programei şcolare în vigoare, examenul de bacalaureat nu implică
studiul monografic al scriitorilor canonici, ci studierea a cel puţin unui text din opera
acestora. Textele literare la prima vedere pot aparţine atât autorilor canonici, cât şi altor
autori studiaţi.
Pentru proba scrisă, elevii trebuie să studieze în mod aprofundat cel puţin numărul
minim de texte prevăzute în programa şcolară, aparţinând autorilor canonici sau prozei
narative, poeziei sau dramaturgiei româneşti despre care să poată redacta un eseu
structurat, un eseu liber sau un eseu argumentativ, în care să aplice conceptele de istorie
şi teorie literară (perioade, curente literare/culturale, elemente de analiză tematică,
structurală şi stilistică) menţionate în prezenta programă.
Tematica studiilor de caz şi a dezbaterilor din programele şcolare, regăsită în
programa de examen, poate fi valorificată în cadrul probelor orale şi scrise, prin
solicitarea argumentării unor opinii sau judecăţi de valoare pe marginea acestora.
b. LIMBĂ ŞI COMUNICARE
Conţinuturile de mai jos vizează:
- aplicarea, în diverse situaţii de comunicare, a normelor ortografice, ortoepice, de punctuaţie, morfosintactice şi folosirea adecvată a unităţilor lexico-semantice;
- aplicarea cunoştinţelor de limbă, inclusiv a celor dobândite în ciclul gimnazial, în exprimarea corectă şi în receptarea textelor studiate sau la prima vedere.
Niveluri de constituire a mesajului
Nivelul fonetic
- pronunţii corecte/incorecte ale neologismelor; hiat, diftong, triftong; accentul
- cacofonia; hipercorectitudinea
- pronunţare/lectura nuanţată a enunţurilor (ton, pauză, intonaţie)
Nivelul lexico-semantic
- variante lexicale; câmpuri semantice
- erori semantice: pleonasmul, tautologia, confuzia paronimică
- derivate şi compuse (prefixe, sufixe, prefixoide, sufixoide), schimbarea categoriei gramaticale
- relaţii semantice (polisemie; sinonimie, antonimie, omonimie)
- sensul corect al cuvintelor (în special al neologismelor)
- unităţi frazeologice (locuţiuni şi expresii)
- câmpuri semantice şi rolul acestora în interpretarea mesajelor scrise şi orale
- sensul cuvintelor în context; sens denotativ şi sens conotativ
Nivelul morfosintactic
- forme flexionare ale părţilor de vorbire (pluralul substantivelor, articularea substantivelor, forme cazuale; forme flexionare ale verbului; adjective fără grade de comparaţie; numerale etc.); valori expresive ale părţilor de vorbire; mijloace lingvistice de realizare a subiectivităţii vorbitorului
- elemente de acord gramatical (între predicat şi subiect – acordul logic, acordul prin atracţie; acordul atributului cu partea de vorbire determinată)
- elemente de relaţie (prepoziţii, conjuncţii, pronume/adjective pronominale relative, adverbe relative)
Nivelul ortografic şi de punctuaţie
- norme ortografice şi de punctuaţie în constituirea mesajului scris (scrierea corectă a cuvintelor, scrierea cu majusculă, despărţirea cuvintelor în silabe, folosirea corectă a semnelor de ortografie şi de punctuaţie)
- rolul semnelor ortografice şi de punctuaţie în înţelegerea mesajelor scrise
Nivelul stilistico-textual
- registre stilistice (standard, colocvial, specializat etc.) adecvate situaţiei de comunicare
- coerenţă şi coeziune în exprimarea orală şi scrisă
- tipuri de texte şi structura acestora: narativ, descriptiv, informativ, argumentativ
- stiluri funcţionale adecvate situaţiei de comunicare
- limbaj standard, limbaj literar, limbaj colocvial, limbaj popular, limbaj regional, limbaj arhaic; argou, jargon
- stil direct, stil indirect, stil indirect liber
- rolul figurilor de stil şi al procedeelor artistice în constituirea sensului
- rolul elementelor arhaice şi regionale în receptarea mesajelor
NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile
programelor şcolare în vigoare, în temeiul reglementărilor legale generate de instituirea unor măsuri referitoare la limitarea riscului de răspândire a COVID-19. Subiectele pentru examenul de bacalaureat 2020 se elaborează în baza prevederilor prezentei programe.
Programa Profil Uman Bacalaureat 2020 Limba si Literatura Romana
Vezi aici PROGRAMELE de BACALAUREAT 2020 actualizate pentru toate materiile
