PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA: CHIMIE BACALAUREAT 2010
STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN
Chimia are, în contextul examenului de bacalaureat pentru anul şcolar 2009-2010, statutul de probă scrisă pentru care elevul poate opta, în conformitate cu filiera, profilul şi specializarea urmate.
Elevii care susţin bacalaureatul la chimie, ca probă scrisă pe durata de 3 ore, pot opta pentru Programa I chimie organică sau pentru Programa II chimie generală şi anorganică.
CHIMIE ORGANICĂ (PROGRAMA I)
• Filiere, specializări (calificări profesionale) care susţin proba numai din conţinuturi TC (NIVEL I)
• Filiere, specializări (calificări profesionale) care susţin proba din conţinuturi TC şi CD (NIVEL II)
COMPETENŢE DE EVALUAT
1. Explicarea unor fenomene, procese, procedee întâlnite în viaţa de zi cu zi.
1.1. Clasificarea compuşilor organici în funcţie de natura grupei funcţionale.
1.2. Diferenţierea compuşilor organici în funcţie de structura acestora.
1.3. Descrierea comportării compuşilor organici studiaţi în funcţie de clasa de apartenenţă.
2. Investigarea comportării unor substanţe chimice sau sisteme chimice.
2.1. Efectuarea de investigaţii pentru evidenţierea unor caracteristici, proprietăţi, relaţii.
2.2. Formularea de concluzii care să demonstreze relaţii de tip cauză-efect.
2.3. Evaluarea măsurii în care concluziile investigaţiei susţin predicţiile iniţiale.
3. Rezolvarea de probleme în scopul stabilirii unor corelaţii relevante, demonstrând raţionamente deductive şi inductive.
3.1. Rezolvarea problemelor cantitative/ calitative.
3.2. Conceperea sau adaptarea unei strategii de rezolvare pentru a analiza o situaţie.
3.3. Justificarea explicaţiilor şi soluţiilor la probleme.
4. Comunicarea înţelegerii conceptelor în rezolvarea de probleme, în formularea explicaţiilor, în conducerea investigaţiilor şi în raportarea de rezultate.
4.1. Utilizarea, în mod sistematic, a terminologiei specifice într-o varietate de contexte de comunicare.
4.2. Procesarea unui volum important de informaţii şi realizarea distincţiei dintre informaţii relevante/ irelevante şi subiective/ obiective.
4.3. Decodificarea şi interpretarea limbajului simbolic şi înţelegerea relaţiei acestuia cu limbajul comun.
5. Evaluarea consecinţelor proceselor şi acţiunii produselor chimice asupra propriei persoane şi asupra mediului.
5.1. Analizarea consecinţelor dezechilibrelor generate de procesele chimice poluante şi folosirea necorespunzătoare a produselor chimice.
5.2. Justificarea importanţei compuşilor organici.
CONŢINUTURI NIVEL I
1. Structura şi compoziţia substanţelor organice. Elemente organogene. Legături chimice în compuşii organici; tipuri de catene de atomi de carbon, serie omoloagă; formule brute, moleculare şi de structură ale claselor de compuşi organici studiaţi. Izomeria de catenă, de poziţie, de funcţiune pentru compuşii organici studiaţi.
2. Clasificarea compuşilor organici: hidrocarburi şi compuşi cu funcţiuni:
Compuşi cu grupe funcţionale monovalente: compuşi halogenaţi, compuşi hidroxilici, amine.
Compuşi cu grupe funcţionale divalente şi trivalente: compuşi carbonilici, compuşi carboxilici.
Compuşi cu funcţiuni mixte: aminoacizi, zaharide.
3. Alcani – serie omoloagă, denumire, formule de structură; izomerie de catenă; proprietăţi fizice, proprietăţi chimice: clorurarea metanului, monohalogenarea propanului, izomerizarea butanului, cracarea şi dehidrogenarea butanului; arderea; benzine, cifra octanică; putere calorică.
4. Alchene - serie omoloagă, denumire, formule de structură; izomerie de catenă şi de poziţie, dehidrohalogenarea 2-bromobutanului, proprietăţi fizice, proprietăţi chimice: adiţia H2, X2, HX, H2O; regula lui Markovnicov; polimerizarea.
5. Alchine - serie omoloagă, denumire, formule de structură; structura acetilenei, izomerie de catenă şi de poziţie; proprietăţi fizice, proprietăţi chimice: adiţia H2, X2, HX, H2O, regula lui Markovnicov; arderea.
Polimerizarea clorurii de vinil, acrilonitrilului, acetatului de vinil.
Importanţa polimerilor.
6. Arene: benzen, toluen, naftalină – formule de structură, proprietăţi chimice – halogenarea, nitrarea, alchilarea benzenului cu propenă.
7. Alcooli: metanol, etanol, glicerină – formule de structură, denumire, proprietăţi fizice (stare de agregare, solubilitate în apă, punct de fierbere). Proprietăţi chimice: fermentaţia acetică, arderea metanolului, obţinerea trinitratului de glicerină, deshidratarea 2-butanolului. Oxidarea etanolului (KMnO4, K2Cr2O7 ). Importanţa practică şi acţiunea biologică a etanolului.
8. Acizi carboxilici: formule de structură, proprietăţi fizice; proprietăţi chimice: reacţii cu metale reactive, oxizi metalici, hidroxizi alcalini, carbonaţi, reacţia cu alcooli. Importanţa practică. Esterificarea acidului salicilic; hidroliza acidului acetilsalicilic.
9. Grăsimi- hidrogenarea grăsimilor lichide. Agenţi tensioactivi: săpunuri şi detergenţi – acţiunea de spălare.
10. Zaharide (glucoza, zaharoza, amidonul, celuloza) – stare naturală, proprietăţi fizice, importanţă.
Monozaharide: glucoza şi fructoza (formule plane); oxidarea glucozei cu reactiv Tollens şi Fehling.
Polizaharide: hidroliza enzimatică a amidonului; identificarea amidonului. Fibre naturale şi artificiale.
11. Aminoacizi (glicina, alanina, valina, serina, cisteina, acidul glutamic, lisina): denumire, clasificare, proprietăţi fizice; caracter amfoter.
Proteine- condensarea aminoacizilor; hidroliza enzimatică a proteinelor. Importanţa reacţiei de hidroliză.
12. Cauciuc natural şi cauciucul sintetic: proprietăţi fizice şi importanţă.
13. Calcul stoechiometric, randament. Utilizări ale substanţelor studiate. Interpretarea rezultatelor din activitatea experimentală.
CONŢINUTURI NIVEL II
1. Structura alchenelor. Izomeria geometrică, izomeria optică: carbon asimetric, enantiomeri, amestec racemic.
2. Amine: denumire, clasificare, caracter bazic, alchilarea aminelor, diazotarea anilinei. Sinteza metiloranjului.
3. Fenoli: denumire, clasificare, caracter acid, nitrarea fenolului.
4. Conversie utilă, conversie totală.
CHIMIE ANORGANICĂ ŞI GENERALĂ (PROGRAMA II)
• Filiere, specializări (calificări profesionale) care susţin proba numai din conţinuturi TC (NIVEL I)
• Filiere, specializări (calificări profesionale) care susţin proba din conţinuturi TC şi CD (NIVEL II)
COMPETENŢE DE EVALUAT
1. Explicarea unor fenomene, procese, procedee întâlnite în viaţa de zi cu zi.
1.1. Clasificarea sistemelor chimice studiate după diferite criterii.
1.2. Descrierea comportării speciilor chimice studiate într-un context dat.
1.3. Diferenţierea substanţelor chimice după natura interacţiunilor dintre atomi, ioni, molecule.
1.4. Structurarea cunoştinţelor anterioare, în scopul explicării proprietăţilor unui sistem chimic.
1.5. Interpretarea caracteristicilor fenomenelor sistemelor studiate, în scopul identificării aplicaţiilor acestora.
2. Investigarea comportării unor substanţe chimice sau sisteme chimice.
2.1. Efectuarea de investigaţii pentru evidenţierea unor caracteristici, proprietăţi, relaţii.
2.2. Formularea de concluzii folosind informaţiile din surse de documentare, grafice, scheme, date experimentale care să răspundă ipotezelor formulate.
2.3. Utilizarea investigaţiilor în vederea obţinerii unor explicaţii de natură ştiinţifică.
3. Rezolvarea de probleme în scopul stabilirii unor corelaţii relevante, demonstrând raţionamente deductive şi inductive.
3.1. Analizarea problemelor pentru a stabili contextul, relaţiile relevante, etapele rezolvării.
3.2. Aplicarea algoritmilor de rezolvare de probleme, în scopul aplicării lor în situaţii din cotidian.
3.3. Evaluarea strategiilor de rezolvare a problemelor pentru a lua decizii asupra materialelor/ condiţiilor analizate.
4. Comunicarea înţelegerii conceptelor în rezolvarea de probleme, în formularea explicaţiilor, în conducerea investigaţiilor şi în raportarea de rezultate.
4.1. Aplicarea corespunzătoare a terminologiei ştiinţifice în descrierea sau explicarea fenomenelor şi proceselor.
4.2. Folosirea corectă a terminologiei specifice chimiei.
5. Evaluarea consecinţelor proceselor şi acţiunii produselor chimice asupra propriei persoane şi asupra mediului.
5.1. Compararea acţiunii unor produse, procese chimice asupra propriei persoane sau asupra mediului.
5.2. Anticiparea efectelor unor acţiuni specifice asupra mediului înconjurător.
CONŢINUTURI NIVEL I
I. Structura atomului. Tabelul periodic al elementelor chimice.
1. Atom. Element chimic. Izotopi. Straturi. Substraturi. Orbitali. Clasificarea elementelor în blocuri de elemente: s, p, d, f. Structura învelişului electronic pentru elementele din perioadele 1, 2, 3.
2. Corelaţii între structura învelişului electronic, poziţia în tabelul periodic şi proprietăţi ale elementelor: caracter metalic, caracter nemetalic. Variaţia caracterului metalic şi nemetalic al elementelor în grupele principale şi în perioadele 1, 2, 3.
3. Proprietăţi chimice ale sodiului: reacţii cu O2, Cl2, H2O. Proprietăţi chimice ale clorului: reacţii cu H2, Fe, H2O, Cu, NaOH, NaBr, KI.
II. Legături chimice. Interacţii între atomi, ioni, molecule.
1. Legătura ionică. Cristalul de NaCl. Importanţa practică a NaCl.
2. Legătura covalentă polară; molecule polare: H2O şi HCl. Legătura covalentă nepolară; molecule nepolare: H2, N2, Cl2; mol, volum molar, numărul lui Avogadro, ecuaţia de stare a gazelor perfecte. Legătura coordinativă (NH4+şi H3O+). Proprietăţi fizice ale apei. Importanţa practică a Cl2 şi HCl.
3. Legătura de hidrogen.
III. Soluţii apoase.
1. Soluţii. Concentraţia soluţiilor: concentraţia procentuală masică, concentraţia molară. Solubilitatea substanţelor. Dizolvarea substanţelor ionice şi a substanţelor cu molecule polare în apă; factorii care influenţează dizolvarea.
2. Soluţii apoase de acizi (tari şi slabi) şi baze (tari şi slabe): HCl, HCN, NaOH, NH3; cupluri acid-bază conjugate.
IV. Echilibrul chimic.
1. Echilibre acido-bazice. pH-ul soluţiilor apoase de acizi monoprotici tari şi baze monoprotice tari. Indicatori de pH: turnesol, fenolftaleina (virajul culorii).
2. Reacţii acido-bazice. Reacţia de neutralizare; titrarea acid tare - bază tare.
V. Noţiuni de electrochimie.
1. Reacţii de oxido-reducere. Număr de oxidare. Stabilirea coeficienţilor reacţiilor redox. Caracter oxidant şi reducător.
2. Aplicaţii ale reacţiilor redox: pila Daniell, acumulatorul cu plumb (construcţie şi funcţionare). Coroziunea şi protecţia anticorosivă.
3. Electroliza soluţiei şi topiturii de NaCl.
VI. Noţiuni de termochimie.
1. Reacţii exoterme, reacţii endoterme.
2. Entalpie de reacţie. Căldura de combustie- arderea hidrocarburilor. Legea Hess.
VII. Noţiuni de cinetică chimică.
Reacţii lente, reacţii rapide. Catalizatori. Inhibitori.
VIII. Calcule chimice
Rezolvarea de exerciţii şi probleme de calcul stoechiometric; exerciţii de stabilire a coeficienţilor stoechiometrici ai ecuaţiilor redox, exerciţii de calcul a concentraţiei procentuale de masă şi concentraţiei molare; calcularea pH-ului soluţiilor de acizi tari şi baze tari.
CONŢINUTURI NIVEL II
1. Elemente din blocul d; structura învelişului electronic pentru elemente din perioada a 4-a.
2. Legătura coordinativă (combinaţii complexe: reactiv Tollens, reactiv Schweizer, tetrahidroxoaluminatul de sodiu).
3. Echilibrul chimic. Legea acţiunii maselor; Kc, Ka, Kb, Kw. Principiul lui Le Châtelier şi factorii care influenţează echilibrul chimic.
4. Viteza de reacţie, constanta de viteză, legea vitezei.
5. Seria potenţialelor standard de reducere.
NOTĂ: Conform “Metodologiei privind organizarea şi desfăşurarea examenului de Bacalaureat - 2010”, pregătirea examenului şi elaborarea subiectelor se realizează în conformitate strictă cu PROGRAMELE PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizate prin OMECI. Subiectele nu vizează conţinutul unui manual anume. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi, care ajută la parcurgerea programei şcolare, prin însuşirea de cunoştinţe şi formarea de competenţe.
Descarca: Pograma Chimie
Descarca: modele de Subiecte 2010 proba E d) (i) chimie
Subiecte Bacalaureat 2009 - 2010
Programa Bacalaureat 2010 la toate materiile
STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN
Chimia are, în contextul examenului de bacalaureat pentru anul şcolar 2009-2010, statutul de probă scrisă pentru care elevul poate opta, în conformitate cu filiera, profilul şi specializarea urmate.
Elevii care susţin bacalaureatul la chimie, ca probă scrisă pe durata de 3 ore, pot opta pentru Programa I chimie organică sau pentru Programa II chimie generală şi anorganică.
CHIMIE ORGANICĂ (PROGRAMA I)
• Filiere, specializări (calificări profesionale) care susţin proba numai din conţinuturi TC (NIVEL I)
• Filiere, specializări (calificări profesionale) care susţin proba din conţinuturi TC şi CD (NIVEL II)
COMPETENŢE DE EVALUAT
1. Explicarea unor fenomene, procese, procedee întâlnite în viaţa de zi cu zi.
1.1. Clasificarea compuşilor organici în funcţie de natura grupei funcţionale.
1.2. Diferenţierea compuşilor organici în funcţie de structura acestora.
1.3. Descrierea comportării compuşilor organici studiaţi în funcţie de clasa de apartenenţă.
2. Investigarea comportării unor substanţe chimice sau sisteme chimice.
2.1. Efectuarea de investigaţii pentru evidenţierea unor caracteristici, proprietăţi, relaţii.
2.2. Formularea de concluzii care să demonstreze relaţii de tip cauză-efect.
2.3. Evaluarea măsurii în care concluziile investigaţiei susţin predicţiile iniţiale.
3. Rezolvarea de probleme în scopul stabilirii unor corelaţii relevante, demonstrând raţionamente deductive şi inductive.
3.1. Rezolvarea problemelor cantitative/ calitative.
3.2. Conceperea sau adaptarea unei strategii de rezolvare pentru a analiza o situaţie.
3.3. Justificarea explicaţiilor şi soluţiilor la probleme.
4. Comunicarea înţelegerii conceptelor în rezolvarea de probleme, în formularea explicaţiilor, în conducerea investigaţiilor şi în raportarea de rezultate.
4.1. Utilizarea, în mod sistematic, a terminologiei specifice într-o varietate de contexte de comunicare.
4.2. Procesarea unui volum important de informaţii şi realizarea distincţiei dintre informaţii relevante/ irelevante şi subiective/ obiective.
4.3. Decodificarea şi interpretarea limbajului simbolic şi înţelegerea relaţiei acestuia cu limbajul comun.
5. Evaluarea consecinţelor proceselor şi acţiunii produselor chimice asupra propriei persoane şi asupra mediului.
5.1. Analizarea consecinţelor dezechilibrelor generate de procesele chimice poluante şi folosirea necorespunzătoare a produselor chimice.
5.2. Justificarea importanţei compuşilor organici.
CONŢINUTURI NIVEL I
1. Structura şi compoziţia substanţelor organice. Elemente organogene. Legături chimice în compuşii organici; tipuri de catene de atomi de carbon, serie omoloagă; formule brute, moleculare şi de structură ale claselor de compuşi organici studiaţi. Izomeria de catenă, de poziţie, de funcţiune pentru compuşii organici studiaţi.
2. Clasificarea compuşilor organici: hidrocarburi şi compuşi cu funcţiuni:
Compuşi cu grupe funcţionale monovalente: compuşi halogenaţi, compuşi hidroxilici, amine.
Compuşi cu grupe funcţionale divalente şi trivalente: compuşi carbonilici, compuşi carboxilici.
Compuşi cu funcţiuni mixte: aminoacizi, zaharide.
3. Alcani – serie omoloagă, denumire, formule de structură; izomerie de catenă; proprietăţi fizice, proprietăţi chimice: clorurarea metanului, monohalogenarea propanului, izomerizarea butanului, cracarea şi dehidrogenarea butanului; arderea; benzine, cifra octanică; putere calorică.
4. Alchene - serie omoloagă, denumire, formule de structură; izomerie de catenă şi de poziţie, dehidrohalogenarea 2-bromobutanului, proprietăţi fizice, proprietăţi chimice: adiţia H2, X2, HX, H2O; regula lui Markovnicov; polimerizarea.
5. Alchine - serie omoloagă, denumire, formule de structură; structura acetilenei, izomerie de catenă şi de poziţie; proprietăţi fizice, proprietăţi chimice: adiţia H2, X2, HX, H2O, regula lui Markovnicov; arderea.
Polimerizarea clorurii de vinil, acrilonitrilului, acetatului de vinil.
Importanţa polimerilor.
6. Arene: benzen, toluen, naftalină – formule de structură, proprietăţi chimice – halogenarea, nitrarea, alchilarea benzenului cu propenă.
7. Alcooli: metanol, etanol, glicerină – formule de structură, denumire, proprietăţi fizice (stare de agregare, solubilitate în apă, punct de fierbere). Proprietăţi chimice: fermentaţia acetică, arderea metanolului, obţinerea trinitratului de glicerină, deshidratarea 2-butanolului. Oxidarea etanolului (KMnO4, K2Cr2O7 ). Importanţa practică şi acţiunea biologică a etanolului.
8. Acizi carboxilici: formule de structură, proprietăţi fizice; proprietăţi chimice: reacţii cu metale reactive, oxizi metalici, hidroxizi alcalini, carbonaţi, reacţia cu alcooli. Importanţa practică. Esterificarea acidului salicilic; hidroliza acidului acetilsalicilic.
9. Grăsimi- hidrogenarea grăsimilor lichide. Agenţi tensioactivi: săpunuri şi detergenţi – acţiunea de spălare.
10. Zaharide (glucoza, zaharoza, amidonul, celuloza) – stare naturală, proprietăţi fizice, importanţă.
Monozaharide: glucoza şi fructoza (formule plane); oxidarea glucozei cu reactiv Tollens şi Fehling.
Polizaharide: hidroliza enzimatică a amidonului; identificarea amidonului. Fibre naturale şi artificiale.
11. Aminoacizi (glicina, alanina, valina, serina, cisteina, acidul glutamic, lisina): denumire, clasificare, proprietăţi fizice; caracter amfoter.
Proteine- condensarea aminoacizilor; hidroliza enzimatică a proteinelor. Importanţa reacţiei de hidroliză.
12. Cauciuc natural şi cauciucul sintetic: proprietăţi fizice şi importanţă.
13. Calcul stoechiometric, randament. Utilizări ale substanţelor studiate. Interpretarea rezultatelor din activitatea experimentală.
CONŢINUTURI NIVEL II
1. Structura alchenelor. Izomeria geometrică, izomeria optică: carbon asimetric, enantiomeri, amestec racemic.
2. Amine: denumire, clasificare, caracter bazic, alchilarea aminelor, diazotarea anilinei. Sinteza metiloranjului.
3. Fenoli: denumire, clasificare, caracter acid, nitrarea fenolului.
4. Conversie utilă, conversie totală.
CHIMIE ANORGANICĂ ŞI GENERALĂ (PROGRAMA II)
• Filiere, specializări (calificări profesionale) care susţin proba numai din conţinuturi TC (NIVEL I)
• Filiere, specializări (calificări profesionale) care susţin proba din conţinuturi TC şi CD (NIVEL II)
COMPETENŢE DE EVALUAT
1. Explicarea unor fenomene, procese, procedee întâlnite în viaţa de zi cu zi.
1.1. Clasificarea sistemelor chimice studiate după diferite criterii.
1.2. Descrierea comportării speciilor chimice studiate într-un context dat.
1.3. Diferenţierea substanţelor chimice după natura interacţiunilor dintre atomi, ioni, molecule.
1.4. Structurarea cunoştinţelor anterioare, în scopul explicării proprietăţilor unui sistem chimic.
1.5. Interpretarea caracteristicilor fenomenelor sistemelor studiate, în scopul identificării aplicaţiilor acestora.
2. Investigarea comportării unor substanţe chimice sau sisteme chimice.
2.1. Efectuarea de investigaţii pentru evidenţierea unor caracteristici, proprietăţi, relaţii.
2.2. Formularea de concluzii folosind informaţiile din surse de documentare, grafice, scheme, date experimentale care să răspundă ipotezelor formulate.
2.3. Utilizarea investigaţiilor în vederea obţinerii unor explicaţii de natură ştiinţifică.
3. Rezolvarea de probleme în scopul stabilirii unor corelaţii relevante, demonstrând raţionamente deductive şi inductive.
3.1. Analizarea problemelor pentru a stabili contextul, relaţiile relevante, etapele rezolvării.
3.2. Aplicarea algoritmilor de rezolvare de probleme, în scopul aplicării lor în situaţii din cotidian.
3.3. Evaluarea strategiilor de rezolvare a problemelor pentru a lua decizii asupra materialelor/ condiţiilor analizate.
4. Comunicarea înţelegerii conceptelor în rezolvarea de probleme, în formularea explicaţiilor, în conducerea investigaţiilor şi în raportarea de rezultate.
4.1. Aplicarea corespunzătoare a terminologiei ştiinţifice în descrierea sau explicarea fenomenelor şi proceselor.
4.2. Folosirea corectă a terminologiei specifice chimiei.
5. Evaluarea consecinţelor proceselor şi acţiunii produselor chimice asupra propriei persoane şi asupra mediului.
5.1. Compararea acţiunii unor produse, procese chimice asupra propriei persoane sau asupra mediului.
5.2. Anticiparea efectelor unor acţiuni specifice asupra mediului înconjurător.
CONŢINUTURI NIVEL I
I. Structura atomului. Tabelul periodic al elementelor chimice.
1. Atom. Element chimic. Izotopi. Straturi. Substraturi. Orbitali. Clasificarea elementelor în blocuri de elemente: s, p, d, f. Structura învelişului electronic pentru elementele din perioadele 1, 2, 3.
2. Corelaţii între structura învelişului electronic, poziţia în tabelul periodic şi proprietăţi ale elementelor: caracter metalic, caracter nemetalic. Variaţia caracterului metalic şi nemetalic al elementelor în grupele principale şi în perioadele 1, 2, 3.
3. Proprietăţi chimice ale sodiului: reacţii cu O2, Cl2, H2O. Proprietăţi chimice ale clorului: reacţii cu H2, Fe, H2O, Cu, NaOH, NaBr, KI.
II. Legături chimice. Interacţii între atomi, ioni, molecule.
1. Legătura ionică. Cristalul de NaCl. Importanţa practică a NaCl.
2. Legătura covalentă polară; molecule polare: H2O şi HCl. Legătura covalentă nepolară; molecule nepolare: H2, N2, Cl2; mol, volum molar, numărul lui Avogadro, ecuaţia de stare a gazelor perfecte. Legătura coordinativă (NH4+şi H3O+). Proprietăţi fizice ale apei. Importanţa practică a Cl2 şi HCl.
3. Legătura de hidrogen.
III. Soluţii apoase.
1. Soluţii. Concentraţia soluţiilor: concentraţia procentuală masică, concentraţia molară. Solubilitatea substanţelor. Dizolvarea substanţelor ionice şi a substanţelor cu molecule polare în apă; factorii care influenţează dizolvarea.
2. Soluţii apoase de acizi (tari şi slabi) şi baze (tari şi slabe): HCl, HCN, NaOH, NH3; cupluri acid-bază conjugate.
IV. Echilibrul chimic.
1. Echilibre acido-bazice. pH-ul soluţiilor apoase de acizi monoprotici tari şi baze monoprotice tari. Indicatori de pH: turnesol, fenolftaleina (virajul culorii).
2. Reacţii acido-bazice. Reacţia de neutralizare; titrarea acid tare - bază tare.
V. Noţiuni de electrochimie.
1. Reacţii de oxido-reducere. Număr de oxidare. Stabilirea coeficienţilor reacţiilor redox. Caracter oxidant şi reducător.
2. Aplicaţii ale reacţiilor redox: pila Daniell, acumulatorul cu plumb (construcţie şi funcţionare). Coroziunea şi protecţia anticorosivă.
3. Electroliza soluţiei şi topiturii de NaCl.
VI. Noţiuni de termochimie.
1. Reacţii exoterme, reacţii endoterme.
2. Entalpie de reacţie. Căldura de combustie- arderea hidrocarburilor. Legea Hess.
VII. Noţiuni de cinetică chimică.
Reacţii lente, reacţii rapide. Catalizatori. Inhibitori.
VIII. Calcule chimice
Rezolvarea de exerciţii şi probleme de calcul stoechiometric; exerciţii de stabilire a coeficienţilor stoechiometrici ai ecuaţiilor redox, exerciţii de calcul a concentraţiei procentuale de masă şi concentraţiei molare; calcularea pH-ului soluţiilor de acizi tari şi baze tari.
CONŢINUTURI NIVEL II
1. Elemente din blocul d; structura învelişului electronic pentru elemente din perioada a 4-a.
2. Legătura coordinativă (combinaţii complexe: reactiv Tollens, reactiv Schweizer, tetrahidroxoaluminatul de sodiu).
3. Echilibrul chimic. Legea acţiunii maselor; Kc, Ka, Kb, Kw. Principiul lui Le Châtelier şi factorii care influenţează echilibrul chimic.
4. Viteza de reacţie, constanta de viteză, legea vitezei.
5. Seria potenţialelor standard de reducere.
NOTĂ: Conform “Metodologiei privind organizarea şi desfăşurarea examenului de Bacalaureat - 2010”, pregătirea examenului şi elaborarea subiectelor se realizează în conformitate strictă cu PROGRAMELE PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizate prin OMECI. Subiectele nu vizează conţinutul unui manual anume. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi, care ajută la parcurgerea programei şcolare, prin însuşirea de cunoştinţe şi formarea de competenţe.
Descarca: Pograma Chimie Descarca: modele de Subiecte 2010 proba E d) (i) chimie Subiecte Bacalaureat 2009 - 2010 Programa Bacalaureat 2010 la toate materiile
