Realismul:
Termenul denumeste conceptia artistica, literara care are ca preocupare reprezentarea obiectiva, veridica a realitatii. A aparut in Franta, la mijlocul secolului al XIX-lea ca o reactie antiromantica.
A fost folosit pentru prima data in 1850 – aplicat cu intelesul modern in pictura lui Gustave Courbet, iar in 1857 de romancierul Jules Hussan (Champfleury), considerat si teoreticianul realismului.
Caracteristici: obiectivitatea, tipicul (imprejurari tipice, personaje tipice), tendinta critica; personaje realiste, complexe – arivistul, avarul, sceleratul, inocentul, lipsa idealizarii; stil sobru, impersonal.
Reprezentanti: in literatura universala Balzac, Merimée, Stendhal, Thackery, Flaubert, Ch. Dikens, Tolstoi, Dostoievski, Ibsen, Gogol.
In literatura romana: Nicolae Filimon, I. Creanga, I.L. Caragale, Liviu Rebreanu, G. Calinescu, Marin Preda etc.
G. Calinescu in studiul Clasicism, romantism, baroc, vorbind despre curente literare, sustine ideea ca acestea nu exista in stare pura.
SINTEZA REALISMUL
Realismul este un curent literar care apare în Franţa, în secolul al XIX- lea, ca reacţie împotriva romantismului, a simbolismului şi a parnasianismului, preconizând apropierea literaturii de concepţiile pozitiviste, scientiste. Apariţia lui a fost favorizată de revoluţiile burghezo – democrate din Franţa, Anglia, Ţările de Jos şi de filozofia iluministă, de dezvoltarea ştiinţei şi culturii.
Programul estetic al realismului cuprinde: crearea unor eroi tipici care acţionează în împrejurări tipice. Eroul reprezintă o categorie socială, iar împrejurarea – o „felie de viaţă”. Cele mai întâlnite tipuri sunt arivistul, inadaptabilul, demagogul. Se dezvăluie provenienţa lor socială. Personajul reprezintă un individ social într-un complex de evenimente ( situaţii – tip ). În clasicism, personajul se confundă cu caracterul ( aşa apar avarul, bigotul, mizantropul ); romanticii creează personaje antitetice ( bun – rău, frumos – urât ), excepţionale. Realismul creează tipuri, fără să delimiteze strict, subsumând complexitatea trăsăturilor lor psihologice la una dominantă. Se pot distinge mai multe categorii de personaje realiste, cunoscute şi altor curente literare, dar depăşind schematismul, nuanţând şi îmbogăţind conţinutul acestora: învingători şi învinşi, inadaptaţi, avari, nebuni, inocenţi. Un personaj caracteristic curentului este arivistul sau parvenitul.
Tema, eroii, conflictul sunt luate din realitatea socială, istorică ( satul şi ţăranul, războiul, mediul citadin, moştenirea, banul ca forţă socială ). Autorul are o atitudine critică faţă de realitatea socială. Perspectiva este obiectivă, se urmăreşte obţinerea veridicităţii atmosferei şi a conflictelor.
Ca procedee de creaţie apar: tipizarea, analiza psihologică, descrierea fidelă a realităţii.
Curentul realist s-a aflat într-o permanentă competiţie cu naturalismul, care este, de fapt, o ramificaţie a realismului, constituită în perioada 1870 – 1890. Propunându-şi să studieze ştiinţific existenţa omului în societate, să meargă până la cauzalitatea cea mai adâncă a relelor care o apasă, dar concentrându-şi atenţia unilateral şi excesiv asupra mizeriilor de ordin fiziologic pe care le explică îndeosebi prin ereditate, scriitorii naturalişti creează deliberat impresia că reproduc fotografic realitatea, fără selecţie; ei descriu detaliat, fără menajamente pentru cititor, cele mai teribile fapte sociale şi de patologie umană. Scriitorul naturalist prezintă omul în afara relaţiilor lui cu absolutul. Literatura naturalistă manifestă preferinţă pentru vicii şi tare biofiziologice, pentru mediile sociale obscure.
Vezi și:
Totul despre Curentele literare / culturale pentru examenul de bacalaureat
Alte conținuturi pentru examenul de Bacalaureat:
|
Limba română: Teorie pentru rezolvarea subiectelor de bac: Proba orală de competențe: Tot ce trebuie sa stii la Proba orala BAC Romana Evaluarea competentelor lingvistice de comunicare orala in limba romana. Aspecte teoretice si Modele de subiecte Solutii si Rezolvari
Proba scrisă: Tot ce trebuie sa stii pentru a rezolva subiectul I și II din cadrul examenului de bacalaureat la limba si literatura romană:
|
|---|
