Registrele stilistice
1) Registrul literar / cult
- aspectul cel mai îngrijit al limbii, folosit în presă, în literatura artistică şi ştiinţifică, în comunicarea oficială
- existenţa unui sistem de norme: ortoepice, ortografice, morfologice, sintactice, de punctuaţie
- caracter unitar şi relativ stabil, datorat respectării aceloraşi norme
- claritate, precizie, sobrietate, eleganţă
- rol director: influenţează celelalte variante de limbă în impunerea normei
2) Registrul popular
- aspectul spontan, neelaborat al limbii, manifestat mai ales oral
- existenţa unor variante regionale (graiuri): moldovean, bănăţean, muntean, maramureşean, crişean
- polisemantism, simplitate în sintaxă, oralitate, expresivitate, spontaneitate
3) Registrul oficial
- varianta lingvistică folosită în sfera relaţiilor oficiale (administraţie, justiţie)
- respectarea cu stricteţe a normelor limbii literare
- obiectivitate, impersonalitate, lipsa încărcăturii afective şi a expresivităţii
- claritate, precizie, concizie
- mod de exprimare formal, clişee lingvistice (formule fixe de adresare)
4) Registrul familiar / colocvial
- varianta lingvistică folosită în sfera relaţiilor populare
- încălcarea, uneori, a normelor limbii literare
- folosirea termenilor argotici, de jargon, a neologismelor la modă
- încărcătura afectivă, expresivitate, naturaleţe, spontaneitate
- mod de exprimare informal (enunţuri fragmentate, inversiuni, cuvinte peiorative)
- recurgerea la mijloace nonverbale (gesturi,mimică) şi paraverbale (intonaţie, accent)
5) Registrul arhaic
- varianta lingvistică învechită, ieşită din uz din cauza dispariţiei noţiunilor denumite şi a modernizării limbii
- arhaismele sunt folosite în stilul beletristic, cu valoare evocatoare, ca „document” artistic al unei epoci trecute
- tipuri de arhaisme: fonetice, lexicale, morfologice, sintactice, semantice
6) Registrul neologic
- varianta de limbă care reflectă direct şi imediat evoluţia materială şi spirituală a unui popor
- neologismele sunt folosite în limbajul tehnico-ştiinţific, în cel oficial-administrativ, beletristic, dar şi în limbajul colocvial
- împrumuturi din diferite limbi
7) Argoul
- variantă de limbă convenţională, caracteristică unor grupuri sociale restrânse, folosită din dorinţa de a nu fi înţelese de ceilalţi sau din sentimentul apartenenţei la un grup
- suferă permanente modificări (prin denaturarea sensului iniţial al cuvintelor), fiind preluat şi îmbogăţit de alte categorii
- exemple: marfă, şpagă, mitica, facultate, caterincă
8) Jargonul
- variantă a limbii caracterizată de folosirea abuzivă a cuvintelor şi expresiilor străine, din dorinţa de a impresiona
- limbaj specializat în funcţie de domeniul de activitate al vorbitorului: jargon medical, al informaticienilor
- exemple: şic, monşer, trend, brand
