Relatiile externe ale Romaniei pana la Primul Razboi Mondial





 Acţiunile diplomatice ale  României înainte de recunoaşterea independenţei de stat.
     
  • Ministerul  Afacerilor Străine al Principatelor Unite a început să funcţioneze în anul 1863.  Astfel, deşi nu erau încă independente, Principatele Unite au realizat legături  speciale cu alte ţări: în 1863, a fost încheiată cu Serbia o convenţie de  extrădare, iar în 1865, cu Austro-Ungaria, o convenţie privind sistemul poştal  şi cel de telegraf.
  •  
  • După  anul 1866, legăturile externe ale ţării noastre s-au intensificat, astfel că  numărul convenţiilor comerciale încheiate cu alte state a cresut.
  •  
  • În  1875, a fost încheiată o convenţie comercială şi de navigaţie pe 10 ani cu  Austro-Ungaria, iar în 1876 a fost parafată o astfel de convenţie şi cu Rusia.

Relaţiile externe ale  României după obţinerea independenţei de stat.

     
  • Prin  tratatele de pace de la San Stefano şi Berlin, din anul 1878, a fost  recunoscută independenţa de stat a României.
  •  
  • Imediat  după semnarea tratatului de pace de la Berlin, Austro-Ungaria, Rusia şi Turcia  au recunoscut independenţa României, iar Italia, în 1879. Germania şi alte ţări  a condiţionat recunoaşterea independenţei României de modificarea articolului 7  din Constituţie cu privire la acordarea cetăţeniei române celor de altă religie  decât cea creştină şi de răscumpărarea de către statul nostru a acţiunilor  concernului falimentar Strousberg. În aceste condiţii, independenţa României a  fost recunoscută şi de Germania, Franţa şi Anglia, în anul 1880.
  •  
  • După  recunoaşterea independenţei, România a putut să stabilească relaţii diplomatice  cu alte state bazate pe suveranitate şi egalitate.
  •  
  • Ţara noastră a deschis primele reprezentanţe diplomatice, care se  numeau legaţii, în alte capitale sau a ridicat la nivel de legaţie fostele  agenţii diplomatice care funcţionau în ţările respective.

  •  
  • Astfel,  au început să funcţioneze legaţii la Constantinopol (1878), Viena (1878),  Belgrad (1879), Paris (1880) etc.
  •  
  • Prin  urmare România a putut să promoveze mult mai eficient acţiuni de politică  externă în conformitate cu interesele sale politice şi economice. De exemplu,  pentru a-şi proteja economia de concurenţa mărfurilor din Austro-Ungaria,  România a dorit să negocieze, în 1886, o nouă convenţie comercială cu acest  stat, ceea ce a determinat un adevărat război  vamal între cele două ţări.
  •  
  • În  politica externă de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi de la începutul  secolului al XX-lea, România trebuia să ţină cont de raporturile dintre marile  puteri. Teama de Rusia, care răpise României sudul Basarabiei, în 1878, a  determinat apropierea ţării noastre de Germania şi de Austro-Ungaria. La rândul  lor, aceste mari puteri considerau România un avanpost în politica lor de  consolidare a poziţiilor în sud-estul Europei.
  •  
  • În  1883, România devenea, astfel, membră a Triplei Alianţe.
  •  
  • Situaţia  internaţională s-a schimbat la începutul secolului al XX-lea, iar România a  acţionat ca un factor de stabilitate în această parte a Europei, pentru  menţinerea statu-quo-ului în Peninsula Balcanică. România s-a implicat în al  doilea război balcanic (1913), împotriva Bulgariei, numai în momentul în care  situaţia de la sud de Dunăre a devenit periculoasă pentru securitatea ţării.
  •  
  • Prin  tratatul de pace de la Bucureşti (1913), România a obţinut partea de sud a  Dobrogei (Cadrilaterul).
  •  
  • După  înfiinţarea celui de-al doilea bloc politico-militar european, Antanta, şi în condiţiile apropierii  războiului, România şi-a intensificat acţiunile diplomatice pentru realizarea  obiectivului naţional, Marea Unire. Austro-Ungaria şi Germania nu au mai putut  menţine România în sfera lor de influenţă.
  •  
  • Prim-ministrul  Ion I. C. Brătianu a negociat, în secret, cu Antanta, participarea la Primul  Război Mondial alături de aceasta, obţinând recunoaşterea drepturilor Românei  asupra Transilvaniei, Banatului şi Bucovinei. Intrată în război după doi ani de  neutralitate, în 1916, România şi-a îndeplinit obiectivul naţional, realizarea  statului unitar român.

   

 

Alte Lectii din istorie

Please enable / Bitte aktiviere JavaScript!
Veuillez activer / Por favor activa el Javascript![ ? ]