Relatiile dintre doua personaje: Harap-Alb si Spânul





Relațiile dintre două personaje

 

Relațiile dintre protagonist (Harap-Alb) și antagonist (Spânul) sunt și relațiile dintre inițiat și inițiator.

Niciunul dintre ei nu are nume. Eroul este denumit, la început, „fiul craiului”, iar Spânul este desemnat printr-o deficiență fizică (Spânul este oun bărbat căruia nu-i cresc barba și mustățile), care reflectă, în cazul lui, și defecte de ordin moral.

 

Spânul îl înșală de la început pe fiul craiului (sfătuit de tatăl lui să se ferească de asemenea oameni), apărându-i sub trei înfățișări diferite. Astfel, protagonistul ajunge să creadă că în ținutul acela locuiesc numai spâni și că, dacă nu-l va accepta pe unul dintre ei ca ghid, riscă să nu mai poată ieși din pădurea în care se rătăcise.

 

Episodul fântânii prilejuiește schimbarea identității celor două personaje, Harap-Alb (care își primește, cu această ocazie, și numele) devenid slugă, iar Spânul dându-se drept fecior de crai și nepotul Împăratului Verde.

 

Coborârea în fântână a fost comparată de unii critic cu coborârea în Infern, moment simbolic semnificativ în anumite inițieri. Din episodul fântânii reies naivitatea fiului de crai și viclenia Spânului.

La curtea Împăratului Verde, Spânul se poartă urât cu Harap-Alb, ca un stăpân necruțător, îl disprețuiește pentru că este slugă și îl supune la încercări periculoase. Harap-Alb îndură totul cu spunere, iar când este deznădăjduit îl îmbărbătează Sfânta Duminică și calul.

Comportarea lui Harap-Alb în antiteză cu cea a Spânului și impresia fetelor Împăratului Verde că Harap-Alb seamănă mai mult a fiu de crai decât Spânul evidențiază tema basmului așa cum a formulat-o G.Călinescu și anume că „omul de soi bun se vădește sub orice strai”.

Conflictul dintre Harap-Alb și Spân ilustrează conflictul, tipic basmului, dintre bine și rău, ce se soldează cu biruința binelui.  

Alte Lectii din romana

Please enable / Bitte aktiviere JavaScript!
Veuillez activer / Por favor activa el Javascript![ ? ]