RESPIRAŢIA ÎN LUMEA VIE
Definiţie : Respiraţia reprezintă funcţia de nutriţie prin care organismele îşi asigură energia necesară funcţionării şi integrării în mediul de viaţă.
Respiraţia este de două tipuri :
a) RESPIRAŢIE AEROBĂ
b) RESPIRAŢIE ANAEROBĂ
a) Respiraţia AEROBĂ se realizează în prezenţa oxigenului luat din mediul de viaţă. Acesta este un gaz care întreţine arderea. În celule, la nivelul mitocondriilor au loc procese de oxidoreducere a substratului respirator – organic (glucoza, acizi graşi, glicerol şi mai rar aminoacizi). În urma arderilor complete se formează apă, energie şi
dioxid de carbon. Dioxidul de carbon este un gaz toxic şi este eliminat din organism.
Acest tip de respiraţie este întâlnit la majoritatea organismelor vii.
Reacţia chimică:
MECANISMUL RESPIRAŢIEI :
Respiraţia se realizează la nivelul mitocondriilor (organite comune celulei EK vegetale şi a celei animale).
Cuprinde trei etape :
- glicoliza, se desfăşoară în citoplasmă în lipsa oxigenului şi constă în descompunerea glucozei în două molecule de acid piruvic. Energia degajată este înmagazinată în 2 ATP.
- decarboxilarea (ciclul Krebs), se desfăşoară în mitocondrie, produşii finali ai acestei reacţii fiind CO2 şi atomi de hidrogen care se unesc cu oxigenul printr-o serie de reacţii de oxidoreducere sau prin transport de atomi de hidrogen (fosforilarea oxidativă). Energia rezultată este înmagazinată în 36 ATP.
b) Respiraţia ANAEROBĂ se realizează în absenţa oxigenului (anoxie).
Substratul respirator se descompune în produşi intermediari, dioxid de carbon şi o cantitate mai mică de energie. Nu se formează apă. Respiraţia anaerobă se mai numeşte şi FERMENTAŢIE. Este întâlnită la drojdii (levuri) şi bacterii care secretă fermenţii ce acţionează asupra substratului respirator. Sunt şi organisme EK care au respiraţie anaerobă şi anume formele endoparazite (limbric, tenie, viermele de galbează, giardia etc.) ele degradează glicogenul gazdei rezultând CO2, hidrogen şi acizi toxici ce afectează gazda.
Reacţia chimică pentru ANAEROBIOZĂ:
Fermentaţia este de patru tipuri (după produsul intermediar obţinut) :
- alcoolică / produsul intermediar este alcoolul etilic / importanţa : obţinerea produselor de panificaţie (drojdia de bere = Saccharomyces cerevisiae) / obţinerea berii (Saccharomyces cerevisiae) şi a vinului (drojdia vinului = Saccharomyces ellipsoideus).
- lactică / produsul intermediar este acidul lactic / importanţa : obţinerea produselor lactate fermentate / prepararea murăturilor (Lactobacillus bulgaricus; Streptococcus lactis) / descompunerea substratului organic din sol (bacteriile
descompunătoare).
- acetică / produsul intermediar este oţetul (acid acetic = CH3COOH)
- butirică / produsul intermediar este acidul butiric
Alte bacterii anaerobe: metanogene, termoacidofile (trăiesc în ape acide şi cu temperaturi foarte înalte) şi halofile (trăiesc în medii sărate).
Cuprins: Lectii pregatitoare pentru examenul de bacalaureat la Biologie Vegetală și Animală
