Reteaua Hidrografică
DUNĂREA
- România e o ţară carpatica, dar şi dunareana şi pontică.
- România are cel mai lung segment 1075 Km, aprox. 38% din lungime.
- e tangenta şi traversează teritoriul României.
- adună aproape întreaga reţea hidrografică a ţării, cu excepţia râurilor Dobrogea care se varsă direct în Marea Neagră.
- străveche axă de populare, comerţ, transport, activități economice.
- cel mai important fluviu al Europei.
- trece prin 4 capitale: Viena, Bratislava, Budapesta, Belgrad.
- are un debit aproape egal de 6470 m3/s.
- traverseaza Europa de la V-E pe o lungime de 2860 Km vărsându-se în Marea Neagră printr-o frumoasă deltă - Delta Dunării.
- la intrarea în ţară are un debit de 5560 m3/s, iar la Pâtlăgeanca la primul Ceatal ajunge la 6470 m3/s.
- pe teritoriul României curge cu 910 m3/s.
- prezintă un mare defileu, o luncă largă şi o deltă specifică.
GENEZA: - s-a format în Cuaternar, pe sectoare şi treptat.
- iniţial, s-a format sectorul de defileu prin care Dunărea a străpuns Munții Locvei, Munții Almăj şi cei de pe teritoriul Serbiei si Muntenegrului.
- in Pleistocen s-au format terasele.
- cursul ei s-a individualizat pe măsura retragerii spre S-E a lacului cuaternar ce ocupa actuala Câmpie Română
- Delta s-a format treptat pe măsura colmatării golfului cu aluviunile transportate de Dunăre şi cu nisipurile aduse de curentii marini şi de valurile mării.
- Delta reprezintă cel mai nou pământ al ţării, o unitate în formare prin aluvionare.
- Defileul Dunării e tăiat în şisturi cristaline, roci dure.
- in Câmpia Română valea străbate roci sedimentare, apoi granitele din Nordul Munților Măcinului, nisipurile şi pietrişurile Deltei.
- in albia văi predomina şi nisipurile, mâlul şi loessul (Sudul Câmpiei Olteniei şi în Câmpia Bărăganului).
- se deosebește 4 sectoare:
- Sectorul Baziaş-Orşova: - Dunărea taie o vale în formă de defileu între Munții Banat şi cei de pe teritoriul fostei Iugoslavia.
- trece pe la S de Munții Locvei, Munții Almăj, Culoarul Cernei şi Podisul Mehedinti.
- Defileul e alcătui din şisturi cristaline si calcare
- are o lung de 135 Km, fiind cel mai lung din Europa
- prezintă sectoare înguste (Cazanele Mari si Mici) şi bazinete (Moldova Veche, Orşova).
- construcția barajului hidroenergetic si de navigație de la Portile de Fier I
- principalele porturi sunt Moldova Nouă şi Orşova.
- Sectorul Portile de Fier – Călăraşi - cursul Dunării e domol
- albia are 800m lăţime medie cu adâncimi care-i asigură un pescaj min. de 2m
- Dunărea mărginește mica depresiune a Severinului, formează limanul de Vest a Podișului Getic (Platforma Strehaia), după care îşi desfășoară cursul urmărind pe partea stângă Câmpia Română, iar pe cea dreaptă Câmpia înaltă a Dunării de pe teritoriul Bulgariei.
- apar ostrove, de exemplu: Ostrovul Mare numit Portile de Fier II
- lacuri întinse din lunca Dunării, care preluau toată apa la inundatii au fost îndiguite, desecate si amenajate (Bistreţu, Suhaia, Greaca).
- malul drept e mai înalt, iar spre Câmpia României e mai jos cu o largă dezvoltare a luncii.
- afluenti: Topolniţa, Drincea, Desnăţui, Jiu, Olt, Călmăţui, Vedea, Argeş, Mostiştea.
- porturi: Drobeta Turnu-Severin, Calafat, Corabia, Turnu Măgurele, Zimnicea, Giurgiu, Olteniţa, Călăraşi.
- in dreptul oraşului Giurgiu se află un mare pod peste Dunăre
- Sectorul Călăraşi-Brăila - Valea Dunării separă Campia Bărăganului de Podișul Dobrogei (sectorul Bălţilor)
- de la Călăraşi, cursul Dunării se indreaptă spre N, până la Brăila.
- lunca devine mai largă.
- Dunărea se desparte în 2 braţe (Dunărea Veche spre Dobrogea si Bratul Borcea spre Câmpia Română), care se reunesc la Giurgeni-Vadu Oii şi apoi la Brăila.
- între ele se formează - „Balta Ialomița- S între Dunăre - Brațul Borcea.
- „Balta Brăilei” - între Dunărea Veche (Măcini) şi Brațul Cremenea (Dunărea Nouă).
- înainte aceste zone erau mlăştinoase, cu gârle şi lacuri;
- în prezent ele sunt îndiguite şi asanate, fiind transformate în terenuri agricole (ex Insula Mare a Brăilei)
- afluenti: Ialomița şi Călmăţui.
- porturile: Feteşti, Cernavodă, Hârşova, Brăila, Măcin.
- poduri: - Feteşti-Cernavodă - Giurgeni-Vadu Oii (Hârşova)
- Sectorul Brăila-Sulina - corespunde Dunării maritime.
- incepe la Brăila şi se continua până la Galaţi.
- in aval de Galaţi, cursul deviaza spre est ocolind pe la N. Podișul Dobrogei şi complexul lagunar Razim, îndreptându-se spre mare.
- la vărsare formează Delta.
- între Galaţi-Pătlăgeanca curge pe un singur braţ, apoi se desfășoară în 2 braţe (Chilia,Tulcea).
- la Tulcea, brațul Tulcea se desfășoară în alte 2 braţe (Sulina, Sfântul Gheorghe).
- Brațele Chilia, Sulina si Sf Gheorghe formează sectorul Delta Dunării. - - volumul apelor fluviale diferă pe cele 3 braţe: pe Chilia 60%, Sulina 18,8% şi Sf.Gheorghe 21,2%.
- între Brăila-Pătlăgeanca debitul Dunării se măreşte datorită Siretului şi Prutului.
- doar Sulina e navigabilă, deşi pe aici se scurge cantitatea cea mai mică de ape, 18,8%.
- cantitatea de aluviu transportat anual de Dunăre e de 58,7 mil t.
- porturi: Brăila, Galaţi, Isaccea, Tulcea, Sulina.
RÂURI - GRUPA DE VEST
HARTĂ oarbă: Oraşe , Râuri
- cuprinde râurile ce au râu colector Tisa:
-Tisa: - izvorăște din Carpații Păduroşi (Ucraina)
- pe 62 Km formează granita cu Ucraina.
- se varsă în Dunăre pe teritoriul Serbiei
-Vişeul: - izvorăște din Munții Rodnei sub numele de Borşa.
- traversează Depresiunea Maramureșului.
- trece prin oraşele Borşa, Vişeul de Sus.
-Iza: - izvorăște din Munții Rodnei
- afluent: Mara (cu izvor în Munții Gutâi).
- traversează Depresiunea Maramureșului
- se varsă în Tisa la Sighetu Marmatiei
-Turul: - izvorăște din Munții Gutai
- străbate Nordul Campiei Somesului
-Someşul: - este al cincilea râu ca marime și debit din România. Are o lungime de peste 465 km, dintre care 376 km sunt pe teritoriul României. Bazinul hidrografic se formează prin unirea pe teritoriul comunei Mica, la circa 4 km în amonte de municipiul Dej, a râului Someșul Mare cu Someșul Mic.
- Someşul Mare: - izvorăște din Munții Rodnei
- străbate depresiunea submontană ale Depresiunii Colinare a Transilvaniei. (Depresiunea Dumitra). Străbate orașele Sângeorz-Băi, Năsăud, Beclean.
- se formează la confluența a două brațe râul Preluci (Pârâul Mariei) și râul Zmeu.
- traversează oraşele Sângeorz-Băi, Năsăud, Beclean.
- desparte Podișul Someșului de CâmpiaTransilvaniei după care se uneşte cu Someșul Mic.
- Someşul Mic: - se formează prin unirea Someșului Cald (Munții Bihor) cu Someșul Rece (M.Mare)
- străbate Depresiunea Iara, după care delimitează Podișul Someșean de Cămpia Transilvaniei.
- trece prin Cluj-Napoca si Gherla. Traversează orașul Cluj-Napoca și se unește cu Someșul Mare la Dej pentru a forma râul Someș.
- lacuri de acumulare: - pe Someșul Cald: Fântânele-Mârişel,Tarniţa
- pe Someșul Mic: Gilău.
- de la Dej, Somesul străbate Podișul Someșului, după care primește 2 aflenți (Almaş (Muntii Vlădeasa) şi Agrij (Muntii Meseş))
- traversează . „jugul intracarpatic” (printre Muntii Meseş - Drepesiunea Prisnel), dreneaza Depresiunea Sălajului.
- înainte de a trece în Câmpia Someșului primeste pe dreapta – Lăpuşul (din Munții Tibleş).
- Crasna: - izvorăște din Munții Meseş, după care străbate Depresiunea Simleu şi trece în Câmpia Someșului.
- afluent: Zalău (traversează oraşul Zalău).
- Barcăul: - izvorăște din Munții Plopiş (Seş)
- după ce străbate zona deluroasă (printre Depresiunea Oradei şi Depresiunea Crasnei) drenează Sudul Câmpiei Ierului.
- trece prin oraşul Marghita
- râul Barcău se formează dintr-o serie de izvoare situate în Piemontul Oșteana la limita dintre Munții Mezeș și Munții Plopiș. Majoritatea prezentărilor turistice ale zonei, identifică izvoarele Barcăului în două izbucuri: Izbucul Mare și Izbucul Mic.
- Crişul Repede: - izvorăște din regiunea colinară din Nordul Munților Apuseni,
- are un caracter asimetric.
- drenează Depresiunea Huedin, formează defileul de la Ciucea (între Munții Vlădeasa - Munții Plopiş)
- drenează Depresiunea Vad-Borod, traverseaza zona deluroasă (între Depresiunea Oradea şi Depresiunea Ghepiş) şi Câmpia de Vest (între Câmpia Miersig şi Câmpia Barcău).
- in câmpie, panta mică în profil longitudinal a determinat formarea a numeroase meandre inundate frecvent.
- din zona montană primeste: Drăganul şi Iada (ambele cu izvor în Munții Vlădeasa).
- la Băile 1 Mai, datorită izvoarelor termale s-a permis dezvoltarea şi menţinerea a 2 relicte (melcul-melanopsis parreyssis si nufărul-nymphaea lotus var thermalis)
- trece prin Huedin, Aleşd, Oradea.
- Crişul Negru: - izvorăște din Munții Bihor
- drenează Depresiunea Beiuş, formează cheile Burzului (Borzului)
- intră în zona deluroasa (între Depresiunea Ghepiş şi Piemontul Codrului) şi de câmpie (între Câmpia Miersig şi Câmpia Cernei)
- obiective turistice: - regiunea carstică de la Vaşcău – din Munții Codru-Moma
- peştera Meziad, din Sudul Munților Pădurea Craiului – pe 3 niveluri
- peştera Urşilor
- traversează oraşele Vaşcău, Nucet, Ştei, Beiuş.
- Crişul Alb: - izvorăște din Munții Bihor (din Munții Găina).
- străbate depresiunea Brad, Gurahonţ şi Zarand
- trece prin Brad, Sebiş, Ineu, Chişineu-Criş.
- datorită inundaților frecvente a fost supus unor lucrări de canalizare-îndiguire încă din a 2-a jumătate a secolului al-XIX-lea.
- Mureşul: - are 768 Km lung si un debit de 179m3/s
- nu a fost amenajat în scopuri hidroenergetic
- străbate mai multe forme de relief
- izvorăște din Munții Hăşmaș Mare, traverseaza Depresiunea Giurgeu
- formează defileul Topliţa-Deda de cca 40 Km, după care pătrunde în Depresiunea Colinară a Transilvaniei, unde valea devine largă.
- delimitează Campia Transilvaniei de Podișul Târnavelor, pătrunde în zona depresiunii submontane din Vest.
- trece în Culoarul Orăştiei, separa Munții Poiana Rusca de Munții Apuseni.
- pătrunde în câmpie lăsând pe dreapta Câmpiei Arad şi pe stanga Depresiunea Lipovei, Câmpia Vingăi şi Câmpia Timiş.
- face graniță cu Ungaria pe 21 Km.
- afluenți: - Târnava: - se formează la Blaj prin unirea Târnăvii Mari (Munții Harghita) şi Târnava Mică (Munții Gurghiu).
- Târnava Mare - drenează Depresiunea Giurgeu şi Vârşag (între Munții Gurghiu şi Harghita) intră în depresiunea submontană de E alcătuind Depresiunea Colinară a Transilvaniei.
- traversează: Odorheiu Secuiesc, Cristuru Secuiesc, Sighişoara, Mediaş, Copşa Mică.
- Târnava Mică - pătrunde în Depresiunea Praid, unde primește pe Sovata ce trece prin staţiunea balneoclimateric cu același nume.
- traversează Podișul Târnavei până la Blaj.
- trece prin oraşele: Sovata, Târnăveni, Blaj.
- Secaşul: - obârşia în Podișul Secaşelor
- se varsă în Mureş în Culoarl Alba-Iulia
- Sebeşul: - izvorăște din Munții Cândrel
- delimitează Munții Şureanu de Munții Cândrel
- curge de la Sud la Nord.
- lacuri de acumulare: Frumoasa, Gâlceag, Sugag, Săsciori, Petreşti.
- în lungul său se găsește şoseaua Transalpină ce leagă Novaci de Sebeş.
- Strei: - izvorăște din Munții Şureanu.
- drenează de la Sud la Nord depresiunea Haţeg trecând prin Călan.
- confluența cu Mureşul în aprop de Deva. Se formează la confluența dintre brațele Pârâul Cald și Pârâul Rovinei.
- Cerna: - izvorăște în Munții Poiana Ruscă
- trece prin Hunedoara
- se varsă în Mureş între Simeria şi Deva.
- s-a construit Lacul Teliuc (Cinciş) pentru necesitatea industriale ale Hunedoarei. Dintre afluenții de pe partea dreaptă ce îşi au izvorul în Munții Apuseni, se remarcă:
- Arieşul: - izvorește din Munții Bihor
- curge pe o direcție V-E desparte Munții Mare de Munții Trascău
- străbate ţinutul Tara moţilor din Depresiunea Câmpeni.
- Trece prin Câmpeni, Turda, C.Turzii.
- Ampoiul: - izvorește din Munții Metaliferi.
- delimitează Munții Metaliferi de Munții Trascău.
- trece prin Depresiunea Zlatna şi prin oraşul cu același nume.
- Bega: - izvorăște din Munții Poiana Rusca
- delimitează la Sud Depresiunea Lipovei, traversează Câmpia Timişului şi Câmpia Lugojului.
- e canalizată pentru navigație pe o lungime de 144 Km, dintre care 114 km pe teritoriul României).
- singurul port pe Bega e orasul Timişoara
GRUPA DE SUD
HARTĂ oarbă: Oraşe , Râuri
- cupr. afl. dir. ai Dun. încep. cu Timişul în V şi până la gura Ialom. în E.
- maj. râurilor sunt alim. din ploi şi au fost amenaj. pt. hidroen si irig.
- Timişul: - izv. din M.Semenic
- dreneaza N Cul Timis-Cerna, unde există P. Orientală (Pasul Domaşnea)-540m.
- Cul. repr. şi o axă imp. de transp. prin care trec calea fer. electrif. Caransebeş-Orşova (sect.din magistr. Buc-Timişoara) şi o secvenţă a dr. naţ. de imp europ. E70.
- afluenti: - Râul Rece din M.Ţarcu
- Bistra din M.Ţarcu
- cursul Timişului se arcuieşte spre C.Lugoj, iar apoi spre cea a Timiş. după care părăseşte terit. ţării noastre.
- se varsă în Dun. pe terit. Iug.
- Bârzava: - izv. din M. Sem
- dren. N. Depr. Caraş-Ezeriş
- ocoleşte pe la N. M. Dognecea şi D.Tirolului, trecând în C.Gătaiei.
- lacuri de baraj: Gozna şi Secui.
- trece prin oraşele Reşiţa şi Bocşa.
- Carasul: - izv. din M. Sem.
- străb. Depr. Caraş-Ezeriş şi Oraviţei.
- atracţie turistică: peşt. Comarnic.
- Nera: -izv. din M. Sem.
- primeste Minişul in Depr. Almăj.
- intre M.Aninei şi M.Locvei form. chei, cele m.lungi 19 Km.
- confl cu Dun. la Baziaş după ce face gr. pe câţiva km. cu Iugosl.
- Cerna: - izv. din M. Godeanu
- desp. M. Cernei de M.Mehed.
- dren. pe dir. N-S cul. tectonic Timiş-Cerna.
- in cul. tectonic primeste pe Mehadia (din M.Semenic)
- trece prin Baile Herculane şi Orşova.
- Topolniţa: - izv. de pe versantul S al M. Mehed
- trece prin Pod. Mehed.
- străb. z. carstică de la Ponoare
- se varsă în Dun. în aprop. de Dr. Turnu-Severin.
- Blahniţa: - izv. din Pod. Getic, străb. C. Blahniţei
- Drincea: - izv. din Platf. Strehaia din Pod. Getic.
- desp. C. Blahnitei de C. Băileşti
- Desnăţui: - izv. din Platf. Strehaia din Pod. Getic
- se varsă în L.Bistreţ (din lunca Dun)
- Jiul: - are un debit de 93 m3/s.
- cursul superior e form. din - Jiul deV (M. Retezat) - separa M.Retezat de M.Vâlcanului
- dren. Depr. Petroşani.
- Jiul de.E (M. Şureanu) unit cu Jieţul (M.Parâng)
- intre M.Vâlcan si M.Parâng se desf. Defileul Jiului
- îşi cont. cursul în z. subcarp. şi Pod.Getic.
- se varsă în Dun. în aprop de Bechet.
- afl: - Tismana - dren. depr. Tismana.
- Motrul: - izv. din M.Vâlcan, pe care-i desp. apoi de M.Mehed.
- hidrocentrale: Motru, Tismana, Clocotiş
- lacuri de baraj: L.Valea lui Iovan
- se află peşt. Cloşani.
- orase: Baia de Aramă, Motru, Strehaia
- Gilortul: - izv. de pe versantul S al M.Parâng.
- la intr. în z. subcarp. se află oraşul Novaci.
- străb. Depr. Novaci.
- desp. Platf. Jiului de Platf. Olteţu
- confl. cu Jiul în dreptul local. Filiaşi.
- Amaradia: - izv. din Pod. Getic (Platf. Olteţu).
-
desp. C. Romanati de C. Brăileşti
- Oltul: -la 2-lea rau din ţară după Mureş
- izv. din gr. C. a C. Or. (M.Hâşm. Mare).
- străb. pe dir. N-S o depr. mare şi înaltă, Depr. Ciuc.
- oraşele de pe cursul sup. sunt: Bălan şi Miercurea-Ciuc.
- form defileul de la Tuşnad pe 5 Km.
- străb. depr. Braşov sit. la 500-600 m.
- peste M.Perşani, form. def. de la Racoş.
- strabate Depr Făgaras axial de la E la V
- de la T.Roşu (400m) - Cozia (309m) Oltul curge pe directia N-S
- separa Grupa Fagaras (M. Făg si M.Cozia) de Grupa Parang (M.Lotru si M.Căpăţânii)
- intre cele 2 sect. de defileu se găs. Depr. Loviştei
- la S de Cozia intră în z. Subcarp. şi a Pod. Getic, lunca sa se lărg., terasele devin num.
- salba de lacuri si hidrocentrale se continua până la Slatina.
- urmatorul sect. traversat de Olt e cel al C.Rom, după care confl. cu Dun.
- se vărsa in Dunare in aprop. de Turnu Măgurele
- afl.: - in depr Brasov: Râul Negru (M. Nemira), Timişul (M. Piatra Mare) şi Bârsa (C.Mer).
- Homorodul Mare şi Mic: - izv. din M.Harghitei
- dren. depr. subm. ale DCT: Homoroade, Rupea.
- primeste numerosi afl. pe stanga din N M.Făg.
- Cibinul - izv din M.Cândrel
- conflueaza cu Oltul inainte de Turnu Roşu
- 2 afl: - Hârtibaci (dren. Pod. Hârtibaci)
- Sadul - izv din M. Lotru, pe care-i desp. de M. Cândrel
- lacul de baraj: L.Negoveanu
- hidrocentralele: Sadu I, II, V
- Lotrul - izv din M. Lotrului
- lacul de baraj: L.Vidra
- hidrocentrala: Lotru-Ciunget
- Bistriţa - izv din M.Căpăţânii
- Topologul - izv din M.Făg
- Olteţul - izv din M.Căpăţânii
- desp. Sub. Getici (Depr Polovragi) şi Pod. Getic (Platf. Olteţului)
- trece prin localitatea Balş
- afl.: Cerna - izv din M.Căpatanii
- Călmăţui: - e un râu scurt, cu izv. în C. Rom (C. Boian).
- de-a lungul văii se află dune de nisip, fixate prin cult. agr.
- se varsă în L.Strehaia
- Vedea: - izv. din Pod.Getic (Platf. Cotmeana).
- afl: - Cotmeanca
- Teleormanul
- desp. C. Boian de C. Găvanu-Burdea.
- trece prin Roşiorii de Vede şi Alexandria
- Argeşul: - izv din M.Făg.
- lacul de baraj: L.Vidraru
- străb. Sub.Getici (Depr.Arefu) şi Pod.Getic (desp. Platf.Cotmeanca de Platf Arges)
- străb. C.Rom, unde dren campia înaltă a Piteştilor, apoi campia de subsidenta Titu
- curg. apoi de-a lungul Campul Calnaului pe care-l delim. de C. Găvanu-Burdea.
- desp. apoi C.Burnaz de C. Mostistei
- la S de Buc. se află o a 2-a zona de confluenta
- oraşe sit. pe Arg.: Curtea de Arg. Piteşti, Topoloveni, Găieşti, Bolintin-Vale, Olteniţa, Campulung, Buftea, Buc.
- apele Arg. şi ale afl. săi din cursul inf. se fol. pt. irigaţii
- luncile lor sunt imp. z. de cult. a grâului şi porumb.
- in lunca Arg si Sabarului se practică o agr. preorăşenească pt. aproviz. Capit. cu legume si zarzavat.
- afl.: - Vâlsanul: - izv. din M Fagaras
- Râul Doamnei: - izv. din M.Făg.
- afl.: Râul Târgului şi Argeşelul (ambii cu izv in M.Iezer).
-Neajlov: - cu izv. in C. Piteşti
- cu 2 afl.: Câlniştea şi Glavocioc
- Sabarul: - izv. din Platf. Cândeşti
- Dâmboviţa: - izv din M.Iezer
- dren. în S. Cul Bran-Rucăr
- desp. Grupa Făg. de Gupa Bucegi
- pătr. în z. subcarp. form. lim. dintre Sub. Getici şi Sub.Curb, apoi Pod.Getic pe care-l delim. la E.
- intră în C.Rom, dren. C. Târgoviştei, C. Titu şi C. Bucureştilor
- trece prin partea centra-vestica a Capitalei
- confl. cu Argesul la S de Bucuresti
- afl: - Dâmbovicioara a creat chei pitoreşti şi o peşt.
- Colentina - izv. din C.Târgoviştei
- trece prin capit.
- Mostiştea: - izv. din C.Vlăsiei, pe care o dren. spre E
- străb. C.Mostiştei
- lacul de acumulare: L.Mostiştea
- Ialomiţa: - izv. din S-ul M.Bucegi
- in cursul sup. exista peşt. Ialomitei şi chei (Tătarului, Zănoagei, Urşilor).
- lacuri de baraj: Scropoasa şi Bolboci
- hidrocentrale: Moroieni şi Dobreşti
- străb. Sub. de Curb, după care se arcuieşte spre E şi ajunge în C.Rom ajungând la Dun, unde se varsă între cele 2 „bălţi” (Balta Ialomitei-S, Balta Brăilei-N)
- orase: Fieni, Pucioasa, Târgoviste, Urziceni, Slobozia, Tândărei.
- afl. - Cricovul Dulce - izv. din Sub.Curb, la NV de Câmpina
- in C. Ploieştilor se varsă în Ialomita
- Prahova - izv. din zona Predealului.
- delim. C.Or. de C.Mer, form. lim. E a M.Bucegi
- are aspectul unui culoar in lungul căruia s-a dezv. o salbă de staţ. mont. (Predeal, Azuga, Buşteni, Sinaia)
- străb. z. Sub.Curb. şi dren. Depr. Campina.
- străb. C.Ploieşti, apoi pe cea a Gherghiţei
- orase: Comarnic, Breaza, Câmpina, Vălenii de Munte, Ploieşti, Plopeni, Boldeşti-Scăeni, Urlaţi
- după confl. cu Cricovul Sărat, se varsă în Ialomita
- afl: - Doftana - izv din M.Baiului
- lacul de acumulare: L.Paltinu.
- Teleajen - izv din M.Ciucaş
- străb. depr. submontana Vălenii de Munte.
- Cricovul Sărat- izv. din Sub Curb.
- Sărata - izv. din D.Istriţa
- Călmăţui - izv. din Campia Buzău
- străb. pe dir. V-E Bărăg.
- se varsa în Dun.
GRUPA DE EST
- Siretul - e cel mai mare dintre râurile ţării ca debit. (222m3/s)
- lung. de 596Km.
- izv. din Carp. de pe terit Ucr.
- străb. de la N la S Pod. Mold.
- form limita între Sub.Mold şi Pod.Mold.
- dreneaza apoi C.Rom in sect. NE.
- pe cursul inferior, în avale de Mărăşeşti, form cîmpia de subsidenţă cea mai joasă de 10-20m
- se lărgeşte treptat, pe măsura ce se apropie de confl. cu Dun.
- lacuri de acumulare: Galben, Răcăciuni, Bereşti în aval de Bacău
- oraşe: Paşcani, Roman (la confl. cu Mold), Bacău ( la confl. cu Bistrita), Adjud (la confl. cu Trotuş) si Siret
- afl.: - Bârladul - izv. din P.C.Mold. şi se varsă în Sir. în cadrul C.R.
- are un traseu arcuit şi străb. Pod. Bârlad si C.Tecuci
- oraşe: Negreşti, Vaslui, Bîrlad, Tecuci
- afl.: - din P.C.Mold: Vaslui si Crasna
- din Col.Tutovei: Racova, Tutova, Zeletin.
- Covurlui - izv. din D.Falciului şi străb. Pod. şi C.Covurului
- Suceava - izv. din Ob. Mestec
- ocoleşte pe la N Ob. Bucov, drenează Pod.Suc.
- afl.: Putna şi Suceviţa (ce vin dinspre Ob. Mare)
- oraşe: Rădăuţi, Suceava
- Moldova - izv. din grupa N a C.Or (Obcina Mestecanis şi Obcina Feredeu)
- afl.: Moldoviţa, Suha, Humor, Ozana (Neamţ)
- separă de Sub. Mold de Pod. Suc
- se vărs. în Siret, la Roman
- centre urbane: C.lung Mold, Gura Humorului, Tg-Neamţ
- Bistriţa- izv. din M. Rodnei, mai exact dintr-un lac glaciar
- separă M. Rodnei de M. Maram, Masivul Suhard de Ob. Mestecanis, Giumalău-Rarău de M.Bistritei
- barajul si lacul de la Izvorul Muntelui, lung de 33Km
- confl. cu Sir în aval de Bacău.
- orase: V.Dornei, Borsec (pe Bistricioara), Bicaz, Piatra-Neamţ, Buhuşi, Bacău
- afl.: Dorna, Neagra Şarului, Neagra unită cu Negrişoara, Bistricioara (izv. din M.Călim.), Bicaz. (izv din Haşm.Mare), Tarcău
- Trotuşul - izv. din M. Ciuc
- confl. cu Sir la Adjud.
- desp. M.Tarcău de M.Ciuc şi M.Berzunţ de M.Nemira.
- străb. Depr. Dărmăneşti
- form. lim. dintre Sub.Mold. si Sub.Curb
- afl: - Asău,
- Uz cu Izvoru Negru
- Slănic (staţ. balneocl. Slănic-Mold. (cu izv. din M.Nemira))
- Tazlău cu izv. în M.Gosman
- Oituz
- Caşinul
- Putna - izv din M.Vrancei
- dren. depr. subcarp. ale Vrancei şi Vidrei.
- afl.: Năruja şi Zăbala (izv. din M.Vrancei), Milcovul (trece prin Focşani), Râmna (cu izv. în Sub)
- Şuşiţa - izv din M.Vrancei
- străb. Depr. Soveja
- aici se află oraşul Panciu, centru viticol.
- Râmnicul Sărat - izv. din M.Vrancei
- străb. Depr. Neculele şi Dumitreşti
- trece în C. Râmnicului
- Buzăul- izv. din M.Ciucaş (1954m)
- se îndr. spre N până la Întors. Buz unde se roteşte cu 180 grade şi curge spre SE
- înainte Buz. curgea pe actuala vale a Călmăţuiului
- schimb. bruscă de dir. a Buz. se dat. mişc. de subsidenţă din C.Sir.Inf.
- străb. Sub. Curb, intră în C.R si se varsa in Siret
- afl.: -Bâsca Mică si Bâsca Mare
- Crasna, Siriu, Nehoiu
- Bâsca Chiojdului, Sărăţel, Slănic, Nişcov
- Câlnău.
- lacul şi barajul de la Siriu
- rezerv. nat.: ex. vulc. noroioşi de la Policiori-Pâclele (unicat în ţară)
- orase: Buzău, Întorsura Buzaului
- Prutul: - deşi mai lung decât Sir, Prutul are ape mai puţine
- lac de acumualre: la Stanca-Costeşti
- izv. din Carp. Păduraşi de pe terit. Ucr.
- curge de la N la S
- are 716 Km lungime şi un debit de 82 m3/s.
- form. granita de E a Rom. cu R.Mold si Ucr.
- iazuri: ex Iazul Dracşani
- afl.: - Jijia - izv. din Dealul Ibăneşti
- străb. C. Mold (Jijiei)
- afl.: Sitna si Bahluiul
- orase: Iasi (pe Bahlui), Botoşani (pe Sitna), Dorohoi (pe Jijia) si Hârlău
- Başeul- izv. din D. Ibăneşti
- străb. C.Mold.
- 2 oraşe mici: Darabani şi Săveni.
RÂURILE DIN GRUPA DOBROGEANĂ
- reţeaua hidr. e alc. din râuri cu ape temporare.
- se împarte în 2 subgrupe:
- Subgrupa dunăreană - form. din văi scurte uneori seci care form. la vărs. în Dun. limane fluviatile (ex.
Oltina, Bugeac, Gârliţa, Mârleanu, Vederoasa).
- Caras - a fost cel mai mare rau
- izvora la 5 Km V de Constanta
- se varsa în Dun. în aprop. de Cernavodă
- nu mai există pt. că în lungul său a fost constr. can. Dun-M.N (lung de 64 Km cu 4 porturi (Cernav, Megidia, Basarabi, Agicea))
- mai exista canalul Poarta Albă-Midia- Năvodari (ce leagă combinatul petrochimic cu can. Dun-MN)
- Subgrupa M.N - form. din râuri ce se varsă direct în M.N prin nişte limanuri maritime (ex. Babadag,
Taşaul, Agigea, Techirghiol, Mangalia)
- Casimcea - izv. din Pod. Casimcei
- curge de la N la S.
- form. Cheile Casimcei.
- se varsa în L. Taşaul.
- Slava - izv. din Pod. Babadag pe care-l drenează
- se varsă în L. Ceamurlia
- desp. Pod. Babad. de Pod. Casim
- 2 afl.: imp Slava românească şi Cercheză.
- Taiţa - izv. din M.Măcin
- desp. Culmea Niculiţel de C.Pricopanului
- trav. Depr. Nalbant
- se varsă în L. Babadag.
- Telita - izv. din C. Niculiţel
- desp. D.Tulcei de C.Niculiţel
- se varsă în L. Babadag.
APELE SUBTERANE
- sunt ape din int. scoarţei terestre.
- se împ. în: - ape freatice (sit. deasupra primului strat de roci impermeabile)
- ape de adâncime sau ape captive (prinse între 2 strate impermeabile)
- apele freatice - sunt infl. în mare măsura de precip.
- se găs în toate unit. de relief din ţara noastra
- z. montane - se acum. în special în scoarţa de alterare şi în fisurile rocilor compacte.
- in şist. cristaline şi fliş sunt cantonate in fisurile rocilor şi în acumularile de la baza pantelor
- in z. eruptive se acum. acolo unde apar intercalaţii de roci impermeabile (argile) sau roci cimentate.
- in calcare există arii de discontinuitate sau mari acumulari
- la limita dintre munte si Subcarpati apar sâmburi de sare ce duc la o concentrare a apelor bog. în cloruri (în special sodiu) şi apar multe izv. sărate.
- in depr. intracarp. se acum. în depozitele cuaternare şi au o mineralizare medie.
- Carpati: sunt lipsite de continuitate
- Subcarp: se acum. mai ales în depoz. de terasă din lungul râurilor
- DCT - Pod. Somesan: sunt sulfurate si au duritate ridicată
- Z. depr si dealurilor subm.: apar frecv. izv. sărate.
- Pod. Trans pr-zis: sunt in depoz. nisipoase si argiloase.
- Pod. Mold - Pod. Suc: bog. în zona gresiilor şi calcarelor
- Pod. Bârlad: mai slabe şi sulfurate
- C.Mold: duritate mare
- Pod. Dobr. - in N: în depoz. calcaroase şi eruptive vechi
- în Pod. Babad.: în luncile râurilor.
- in Pod. Casimcei: pe văi.
- in Pod. Dobr. S: la baza cuvert. de loess
- Pod. Getic şi D.V.: nu sunt conditii pt acum. apelor freatice
- C.V.: - in câmp. înalte, ele sunt rel.adânci (10-25m)
- in porţ. joase ale câmp. sunt f. aproape de supr. şi aproape lipsite de scurgere
- C.Rom. - c. piem. uneori la peste 100 m sub depoz. groase de pietrişuri şi nisip
- c. de subsid. sunt aproape de supr. şi aproape lipsite de scurgere, cu tendinţe de inmlăşt şi sărăt. a solului
- C.Bărăg. dat. depoz. groase de loess sunt local. la adânc. rel. mari.
- apele de adâncime - provin din infiltrări de f. lungă durată din apele de suprafata
- se găs. adesea sub o anum. presiune.
- apele care se rid. până la supr. sau chiar deasupra ei se num. ape arteziene.
- apele care urcă pe coloană, dar rămân sub suprafaţa locului se num. ape ascensionale.
- sunt sit. în straturi profunde
- se întalnesc numai în z. extracarpatica
- C. Mold. şi pe litoral - sunt la 350m
- au caracter ascensional şi temp. de 20-28 C
- C.V. - in lungul faliilor din fundam. marginal carpatic
- sunt termale, având şi unele săruri în conţinut
- ex. hidrocarbonatate-sulfurate Băile Felix, 1 Mai, Tinca, Moneasa
- la Oradea sunt ape termale fol. pt băi şi la termoficarea unor cartiere, încălz. serelor sau ca apă ind
- se cont. la S pînă la Arad şi Timişoara, iar la N pana la S. Mare.
LACURILE
- exista num. lacuri (cca 3450 dintre care 1850 sunt artificiale)
- supr. totală repr. 1,1% din supr ţării.
- 91% din lacuri au supr. mici (sub 1Kmp).
- cele mai mari sunt la ţărmul M.N (Razim 415Kmp, Sinoe, Siutghiol).
- cel mai adânc: Zănoaga -29m (Retezat).
- repartiţie neunif., dar pe toată supr. ţării, în toate formele de relief – m-ţi, dealuri, câmpii.
- imp.: turistică (balneară), piscicolă, agricolă şi ind. utilitar-gospodărească
- după orig. ele sunt: - glaciare
- vulcanice
- de baraj natural
- carstice în masive de sare
- limanuri fluviale şi maritime
- deltaice
- iazuri şi heleştee
- de baraj artificial
- după poz. geogr: - munte
- deal şi podiş
- câmpie
- lunca şi delta Dunării
- de pe ţărmul M.N
- Lacurile de munte: - sunt f. num. şi au în gen. supr. mici.
- au temp. scăz.
- vol. mare de apă dat. precip. bogate.
- se găs. mai des în et. alpin acolo unde în pleistocen au existat gheţari
- glaciare - form. prin acum. apei prov. din ploi şi zăpezi în căldările foştilor gheţari
cuaternari
- M.Rodnei: Lala Mică, Lala Mare, Ineu, Buhăescu
- M.Făg: Bâlea, Capra, Podragu Mare, Avrig.
- M.Parâng: Gâlcescu, Roşiile, Slâveiul
- M.Retezat-Godeanu: Bucura, Zănoaga, Lia, Ana, Viorica, Florica
- M.Sureanu: Iezeru Şureanu
- M.Cândrel: Iezerul Mare, Iezerul Mic.
- vulcanice - form. în cratere vulcanice:
- L. Sf. Ana, unicul lac vulc. din ţară, în Mas. Ciomatu
- de baraj. nat - form. prin stăvil. cursului apelor în urma unor alun. de teren.
- L.Roşu - form. în 1837 prin surparea unui pinten de munte care a barat V. Bicazului în amonte de chei
- în mas. de sare: - Depr. Maramureş: Coştiui, Ocna-Sugatag
- în ţin calcaroase (carstice) - M.Bihor: Vărăşoaia
- M.Locvei: Dracului, Râtu Porcului
- de tasare a zăpezii - M.Siriu: Tăul Vulturilor
- de baraj artificial - constr de om în scopuri energ., alim. cu apă sau regularizări de
debite pe râurile
- Bistriţa: Izv. Muntelui
- Buzău: Siriu
- Teleajen: Măneciu
- Doftana: Paltinu
- Ialomiţa: Scropoasa, Bolboci
- Argeş: Vidraru
- Lotru: Vidra
- Sadu: Negoveanu
- Sebeş: Oaşa, Gâlceag. Sugag, Frumoasa
- Cerna: Valea lui Iovan
- Râul Mare: Gura Apei
- Dunăre: Porţile de Fe I
- Bârzava: Vâliug, Gozna, Secu
- Teliuc: Cinciş
- Someşul Cald: Fântânele, Tarniţa
- Someşul Mic: Gilău
- Lacurile de deal şi podiş - în ocne de sare/masive de sare : - Subcarp. Curburii: Slănic, Telega
- Subcarp. Getici: Ocnele Mari
- D.C.T: Ocna Dej, Ocna Mureş, Turda
Ocna Sibiu
- iazuri şi heleştee - form. prin stavilirea cursului unor ape curg. din ţin. Deluroase
- Pod. Mold (C.Jijiei): Dracşani
- D.C.T: Geaca, Zau de Câmpie, Cătina, Ţaga
- de tasare în gips - Sub.Getici: Nucşoara
- de tasare în nisip şi pietriş - Depr. Câmpina: Brebu, Doftana
- limane fluviatile - s-au form prin bararea unor afl. mai mici cu aluviunile râului
- Pod. Dobr: Oltina, Bugeac, Vederoasa
- limane maritime - Pod. Dobr. : Mangalia, Taşaul, Babadag.
- lagune cu apă dulce - Pod.Dobr.S: Siutghiol (la N de Const.)
- de acumulare - Siret: Galben, Răcăciuni, Bereşti
- Prut: Stanca Costeşti
- pe Bistriţa
- pe Argeş până la Piteşti
- Jiu: Ceauru-tip polder pt. atenuarea viiturilor
- pe Olt: Avrig, Viştea, Porumbacu
- Sebeş: Săsciori, Petreşti
- Dunărea: Ostrovul Mare.
- form. în depr. carstice - Pod.Mehedinţi: Ponoare
- Lacuri de câmpie - sunt num. şi variate ca origine
- au apă sărată sau dulce
- de stepă - unele cu apă sărată, ca urm. a verilor secetoase care au det. ascensiunea apelor
subterane împ.cu sărurile din rocile pe care le străbat.
- lângă Slobozia: L.Amara
- Brăila: L.Sărat.
- de tasare în loess (în crovuri) - C.Timişului şi C.Carei
- C.Brăilei: Ianca, Plopu, Movila miresii
- Bărăganul Călmăţuiului: Plascu
- de baraj eolian - C.Romanaţi: Apele vii
- lim. fluviale - Ialomiţa: Amara, Strachina, Snagov, Căldăruşani, Fundata
- Buzău: Balta Albă, Amara, Jirlău
- Dunăre: Mostiştea
- Cursul inf. al Siretului
- form. între şirurile de dune - C.Olteniei
- C.Carei
- C.Călmăţuiului
- iazuri şi heleştee - S.C.Române: între Argeş şi Ialom.
- C.de Vest: Cefa.
- din aprop. capitalei (de agrement): Băneasa, Tei, Herăstrău, Floreasac.
- de acumulare - Dunăre: Ostrovu Mare
- Olt: Slătioara, Drăgăneşti, Ipoteşti, Rusăneşti, Izbiceni
- Lacurile din lunca şi delta dunării - se fol. pt. creşt. peştelui.
- in cea mai mare parte au fost asanate şi redate agriculturii.
- lim.fluviatile - Bugeac, Oltina, Mârlănescu, Vederoasa, Mostiştea
- de luncă - Crapina, Brateş, Maglavit, Ciuperceni, Bistreţ.
- din Deltă - Fortuna, Matiţa, Bogdaproste, Gorgova, Isac, Puiu,
Puiuleţ, Roşu.
- Lacurile de pe ţărmul M.N - lim. maritime - form. la gurile râului prin bararea cu nisipul depus de mare
- Taşaul (cu apă dulce)
- Mangalia (cu ape sulfuroase)
- Techirghiol (cu apă sărată şi nămolurii curative)
- Babadag, Costineşti, Tuzla, Agigea
LITORALUL ROMÂNESC AL MĂRII NEGRE
- se desf. de la gura Bratului Chilia în N – local. Vama Veche în S
- lung. de 240 Km.
- are 2 sect: unul cu faleză, sit. la S de Capu Midia, şi altul jos de plaje la N.
- lit. N are ca specific lagune, grinduri şi deltă
- Dun. transp. 58,7 mil tone/an aluviuni
- mareele în M.N sunt f. slabe
- trebuie perm. dragată pt. a nu împiedica navig.
- rel.: grinduri fluvio-maritime (transversale) constr. pe vechi linii ale ţărm. de către cur. marini ce creează cord. lit. Au dune de nis. pe ele ca urm. a mobilit. nisipurilor superficiale sub. acţ. vânturilor.
- ex. Grindul Letea - între bratul Chilia- Sulina
- forma triunghiulara cu vf. spre N.
- dun. de nis. care ating uneori înălţ, de 12m.
Grindul Sărăturile - la N de bratul Sf.Ghe.
- in dreptul bratului Sf.Ghe se află I.Sahalin, printre puţinele i-le ce însoţ. ţărm. M.N
- in S. Deltei, până la Capul Midia, în z. ţărm, se desf. complexul lagunar Razim
- form. din : L. Razim (415Km2), L. Zmeica, L. Sinoie, L. Goloviţa
- lacurile sunt vechi golfuri ale M.N, separate de ac. prin cordoane de nisip
- limane maritime: Bababadag si Taşaul.
- lagunele comunica cu M.N prin Gura Portiţa şi La Periboina. De aceea apele în ac. lag. sunt salmastre.
- inspre compl. Razim, Mas.Dobr. N se cont. cu Prispa Agighiol şi Prispa Hamangia
- la N de gura Sulina se contureaza golful Musura.
- lit. S, cu faleză, are cord. litorale mai mici cu plaje reduse sit. în faţa unor golfuri restrânse şi a văilor.
- platf. contin - se afla in faţa litoralului
- adânc. de până la 200m.
- înclină uşor spre int. mării.
- se dezv. f. larg în faţa D.D şi se îngust. spre S.
- e o veche câmpie inundata de apele mării în Cuatern. (Holocen).
- valorificare: pescuit, resurse de hidrocarburi etc.
- orase: Constanta „poarta marit. a ţării”, Mangalia, Năvodari, Sulina.
- turism: e cea mai vizitata pe timpul verii, pt. odihnă, cură heliomarină şi tratam. cu nămol.
- staţ: Mang, Costineşti, Techirghiol, Eforie, Mamaia, Năvodari etc
MAREA NEAGRĂ
- repr. una din cele 3 comp. geogr. de însemnăt. europ. care defin. poz. geogr. a ţării noastre.
- Rom. e o ţară pontică (vechea denum. grecească a M.N) prin lit. său de 240 Km
- e sit.în SE. Eur. la limita cu Asia Mică, la gurile Dun. în zona climatului temperat continental excesiv
- e înconj. din toate părţile de uscat.
- exercita o infl. climatica redusă asupra uscatului manif. mai ales prin brize
- Statele vecine : - Ucraina, Rusia – N
- Georgia (Gruzia) - E
- Turcia – S
- România şi Bulg – V
- car.gen- supr. de 462 535 Kmp, împreuna cu M. Azov.
- e o mare aproape închisă (semiînchisă), contin. (sit. în int. unei mase contin)
- comunica cu Oc.Planetar prin str. Bosfor - M.Marmara -Str. Dardanele - Str. Gibraltar (Oc. Atl.) sau prin Canalul Suez. (cu M. Roşie şi Oc. Indian).
- nu are curenti verticali, de aceea e lipsită de viaţă sub 180m adânc.
- in NV M.N (în dreptul Rom) se află platf. continentala a M.N. cu adânc. reduse
- GENEZA - îşi are orig. in vechea M. Sarmatică, care era mult mai extinsă
- M.Sarm. a continuat să se reduca rămanand în Q. numai M.N, M.Caspică şi L.Aral.
- la încep. Q. apa mării a invadat porţiunile joase din câmpiile invecinate transf. în actuala platf. contin.
- relief - in zona contactului cu uscatul e un rel. litoral cu deltă, limane, lagune golf, capuri, peninsule şi
puţine insule.
- in zona acop. de ape e un rel. tipic oceanic cu platf. contin (până la -200m), abruptul şi fundul pr-zis (platoul submarin la -2000 m)
- adâncimea: variază între 50-2000m - sub 50m în N şi NV. Pen.Crimeea până la Burgas, în Golful
Odessa, M.Azov, în dr. Deltei şi f. puţin în restul lit. vestic.
- sub 2000m in p.Central-sudică a baz. fiind f. aproape de lit. turcesc şi cel gruzin şi rus, la E de Crimea.
- tărmul - e puţin crestat, cu articulaţii puţine (i-le şi pen.)
- are forma de elipsă gâtuită în dreptul Crimeei de pen. cu ac. nume
- i-le: ex I. Şerpilor, I.Sacalin
- G.Odessa e un golf de mari dimens., mai degraba o formă deschisă a M.N şi nu un golf. pr-zis.
- prin Str Kerci se face leg. cu M.Azov
- Str. Bosfor e cea mai imp pt. M.N, ea com. cu M. Marmara (un apendice al M.Medit) şi prin Dardanele – M.Medit.
- forma ţărmului: - f. înalt şi abrupt spre S şi E, unde marea ia cont. cu m-ţi
- ţărm cu faleză nu prea înaltă, la S de Capu Midia şi în dr. Crimeei.
- ţărm jos cu plaje, cordoane lit. şi chiar lag. în NV, la N de Capu.Midia.
- regimul hidrologic - e infl. de poz. ei de mare tipic continentala
- oscilaţiile de nivel sunt f. lente, în funcţie de aportul apelor contin, precip., de evapotaţia şi scurg. în M.Medit.
- 2 str. de apă - la supr - mai dulce (salinit.: 17-18‰), în care se dezv. viaţa.
- adânc. de 180-200 m.
- alim. de apele dulci, aduse de pe contin.
- suportă infl. factorilor climatici.
- la adâncime - sub 180-200m
- mai sărat (salin.: 22‰)
- gaze toxice (H2S) şi fără O2,
- lipsit de viaţă, neaerat.
- lipsa cur. verticali împiedică împrospat. şi aeris. maselor de apă.
- cele 2 str de apa s-au form datorita existenţei Str.Bosfor şi aportului de apă dulce de fluviile NV.
- curentii - circulari (de suprafaţă) - dat. vânturilor
- intensit. şi dir. lor sunt corelate cu deplas. vântului.
- au contrib. la form. grind. fl-marit. ale M.N.
- form. un circuit gen. care se subîmp. în 2 circuite mai mici, cauzate de gâtuirea mării în dr. Crimeei.
- işi au orig. în vânturile de N şi NV
- nu sunt premanenti
- preiau aluv. fluviatile şi nis. marine, si le abat spre litoral unde constr. cordoane şi plaje.
- cord. au închis în spatele lor lagune
- fluvii: Dun (cu peste 6470m3) şi 58 mil tone aluv./an, Nistru, Nipru şi Donul (ultimul se varsă în M. Azov) şi alte râuri mai mici care cob. din Asia Mică şi Caucaz.
- cur. de compensaţie - de adâncime (de fund) - aduce apa sărată din M.Medit (fiind mai grea
circulă pe la fund) care se revarsă apoi pe fundul M.N.
- de suprafaţă - de transf. a apelor mai dulci din M.N în M.Medit, dar pe la supr. Bosforului.
- cauza celor 2 cur. suprapuşi rezidă în dif. de salinit. dintre cele 2 mări, ceea ce conduce la o perman. tendinţă de exhilibrare, care însă nu se poate realiza din cauza aportului mare de apă dulce contin. din M.N.
- in prez. M.N se află într-un proc. de transgr. dat. bilanţului hidrol. poz (creste
- fiind o mare închisă, mareele sunt foarte slabe, fapt ce expl. form. D.D.
- valurile sunt prov. de vântul de NE.
- CLIMA - clim. temp. contin. moderat spre excesiv.
- tma ating 10-11°C, iar pp. cca 400mm.
- vânturile bat din N şi NE, iar pe lit. se form. brize.
- VEGET - acvatică se comp. din alge
- litoral - e f. diversificată.
- lit. se încadr. in z. de: a) stepă în N şi NV
b) silvostepă
c) de păd (stejar)
d) veg. azonală - stuf, papură, rogoz, arin etc.
- FAUNA - vieţ. lipsesc de la 180m în jos.
- peşti: scrumbii albastre, calcan, hamsii, stavrizi, guvizi, strurioni (nisetru morun, păstrugă, cegă) crapul (de apă dulce).
- RESURSELE: M.N cupr: - fauna piscicolă
- fitomasa maritimă
- res. de hidrocarb.
- sare (în disoluţie)
- apă (care prin desaliniz. poate dev. apă dulce)
- res. energ.
- potenţ. balneoturistic şi helioclimatic.
- un imp. potenţial de navig.
- porturi: - Rom: Sulina, C-tanţa, Mangalia
- Bulg: Varna, Burgas
- Turcia: Istambul (în int. Bosf), Zonguldak, Sinpo, Samsun, Trabzon
- Georgia: Batumi, Poti, Suhumi
- Rusia: Soci, Novorisiisk, Rostov
- Ucraina: Kerci, Ialta (în Pen. Crimeea), Sevastopol, Nicolaev, Odessa
